Cea de-a cincea reuniune a Comunităţii politice europene (CPE) are loc la 7 noiembrie 2024, la Budapesta, şi va dezbate provocările în materie de securitate cu care se confruntă Europa, conform scrisorii de invitaţie la summit publicate pe site-ul https://www.consilium.europa.eu/, la 25 octombrie. Comunitatea politică europeană este o platformă nouă (2022) de coordonare politică, ce îşi propune să promoveze dialogul politic şi cooperarea, în vederea abordării chestiunilor de interes comun şi să consolideze securitatea, stabilitatea şi prosperitatea continentului european, informează site-urile https://www.consilium.europa.eu/ şi https://www.gov.uk/.

Discuţiile vor începe cu o sesiune plenară privind provocările în materie de securitate.

Sesiunea plenară va fi urmată de patru sesiuni în format restrâns pe temele migraţiei şi securităţii economice.

Sesiunea privind migraţia va acoperi toate aspectele migraţiei, în timp ce în cadrul sesiunii privind securitatea economică se va discuta, de asemenea, despre conectivitate din perspectiva energiei, a transporturilor, a tehnologiei informaţiei, precum şi a comerţului mondial.

Preşedinţii fiecărei mese rotunde vor prezenta un rezumat al discuţiilor în cadrul celei de-a doua sesiuni plenare. CPE se va încheia cu intervenţii în plen pe temele dezbătute la sesiunile în format restrâns.


***
Până în prezent, Comunitatea politică europeană s-a reunit de patru ori în Cehia, Republica Moldova, Spania şi Regatul Unit.

Prima reuniune a Comunităţii politice europene, ce a reunit lideri de pe întregul continent, a avut loc la 6 octombrie 2022, la Praga. Liderii participanţi au discutat atunci, în principal, probleme de pace şi securitate, cu accent pe războiul Rusiei în Ucraina şi criza energetică.

În marja reuniunii, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, s-au întâlnit cu preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, şi cu prim-ministrul Armeniei, Nikol Paşinian. Armenia a fost de acord să faciliteze o misiune civilă a UE de-a lungul frontierei cu Azerbaidjanul, care să dureze două luni. Azerbaidjanul a fost de acord să coopereze cu această misiune în ceea ce îl priveşte.

În cadrul următoarei reuniuni, desfăşurate la 1 iunie 2023, în Republica Moldova, şefii de stat şi de guvern au discutat despre eforturile comune pentru pace şi securitate, rezilienţă energetică şi conectivitate şi mobilitate în Europa.

A treia reuniune a Comunităţii politice europene s-a desfăşurat la 5 octombrie, la Granada, în Spania, conform https://www.epcsummit2023.md/ şi https://www.consilium.europa.eu/. La reuniunea din 5 octombrie au participat 44 de şefi de stat sau guvern, inclusiv preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, alături de liderii UE: preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola şi Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell. De la reuniunea la nivel au lipsit preşedinţii Turciei şi Azerbaidjanului. Liderii au discutat despre modalităţile prin care Europa poate deveni mai rezilientă, mai prosperă şi mai geostrategică, scrie https://www.consilium.europa.eu/. De asemenea, în marja reuniunii, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, şi preşedintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, s-au întâlnit cu prim-ministrul Armeniei, Nikol Paşinian, convenind acordarea de asistenţă umanitară suplimentară Armeniei. Liderii europeni au solicitat Armeniei şi Azerbaidjanului să îi elibereze pe toţi deţinuţii şi să coopereze pentru a aborda soarta persoanelor dispărute.

Cea de-a patra reuniune a comunităţii politice europene a reunit lideri de pe întregul continent la Palatul Blenheim, în Oxfordshire, Regatul Unit. Liderii şi-au reafirmat, în context, sprijinul continuu pentru Ucraina şi au purtat discuţii privind energia şi conectivitatea, securitatea şi democraţia, precum şi migraţia, informează https://www.consilium.europa.eu/.


***
Comunitatea politică europeană este o platformă de coordonare politică, interguvernamentală, care îşi propune să promoveze dialogul politic şi cooperarea în vederea abordării chestiunilor de interes comun şi să consolideze securitatea, stabilitatea şi prosperitatea continentului european.

"Am convenit să lansăm comunitatea politică europeană, cu scopul de a reuni ţările de pe continentul european şi de a oferi o platformă de coordonare politică. Ambiţia noastră este să aducem împreună lideri pentru a purta discuţii de pe poziţii de egalitate şi să încurajăm dialogul politic şi cooperarea pe probleme de interes comun, astfel încât, împreună, să lucrăm la consolidarea securităţii, stabilităţii şi prosperităţii Europei în ansamblu", menţionează preşedintele Consiliului European, Charles Michel, într-o scrisoare de invitaţie adresată membrilor Consiliului European (reunit la Praga, la 7 octombrie 2022) şi citată pe site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Ideea iniţiativei unei comunităţi politice europene aparţine preşedintelui francez Emmanuel Macron, care, la 9 mai 2022, a prezentat acest proiect în faţa Parlamentului European, la Strasbourg, în plină dezbatere privind lansarea procesului de aderare a Ucrainei. Macron a afirmat atunci că ar fi nevoie de ''decenii'' pentru ca Ucraina să adere la UE şi sugera că, între timp, ţara poate face parte dintr-o ''comunitate politică europeană'', care ar putea include Regatul Unit, ţară ieşită din UE în 2020, sau Republica Moldova.

Pe 19 mai 2022, preşedintele Macron a explicat că eventuala ''comunitate politică europeană'' ar fi ''complementară'' procesului de aderare la Uniunea Europeană şi nu ''o alternativă'' la acesta, conform AFP. Acest nou format ar viza ''crearea unui nou cadru de cooperare ce ar reuni naţiuni europene democratice care aderă la esenţa noastră de valori şi care aspiră sau nu să adere la Uniunea Europeană'', a mai spus Macron, în contextul vizitei preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu, la Paris.

La 27 iunie 2022, Palatul Elysee a transmis, în urma unei discuţii purtate de preşedintele Emmanuel Macron cu şeful guvernului de la Londra, că prim-ministrul britanic, Boris Johnson, este interesat de proiectul francez al comunităţii politice europene, care ar permite "reangajarea" Regatului Unit în Europa după Brexit, potrivit AFP. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: consilium.europa.eu