Biologul şi zoologul Dumitru T. Murariu, membru titular al Academiei Române, este preşedinte al Comisiei Naţionale pentru Cercetări Antarctice şi Medii Extreme, precum şi prim-vicepreşedinte al Comitetului Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST), conform site-ului https://acad.ro/.

S-a născut la 21 septembrie 1940, în localitatea Ungureni, judeţul Botoşani, localitate în care şi-a făcut şi studiile primare şi gimnaziale. Urmează studiile liceale la Liceul nr. 1 de băieţi (actualmente Colegiul Naţional ''August Treboniu Laurian'') din Botoşani, apoi studii universitare la Facultatea de Biologie-Geografie a Universităţii ''Al Ioan Cuza'' din Iaşi, secţia de biologie-zoologie, absolvind în anul 1966. În 1975 şi-a susţinut public teza de doctorat, cu tema ''Anatomia, histologia şi histochimia glandelor tegumentare specializate la mamiferele insectivore din România'', sub coordonarea ştiinţifică a prof. emerit Gheorghe T. Dornescu, la catedra de Anatomie comparată a Facultăţii de Biologie din Universitatea din Bucureşti.

Dumitru Murariu, directorul Muzeului; Deschiderea expoziţiei "Poveste despre lilieci", eveniment dedicat Zilei Muzeului "Grigore Antipa". 2002.

Foto: (c)  ROMULUS BOANCA/Arhiva istorică AGERPRES 

În perioada 1966-1969 a lucrat ca hematolog-bacteriolog la Spitalul ''Sf. Pantelimon'' din Bucureşti şi a realizat în anul 1968, în colaborare, prima sa lucrare ştiinţifică, tipărită în revista "Ftiziologia" a Societăţii Ştiinţelor Medicale din Bucureşti, conform biografiei de pe site-ul https://acad.ro/.

Începând din 1969 a fost încadrat, în urma unui concurs, ca îndrumător-muzeu, muzeograf principal la Muzeul Naţional de Istorie Naturală ''Grigore Antipa''. În 1976 a devenit şeful secţiei Vertebrate şi Restaurare-taxidermie a Muzeului Naţional de Istorie Naturală ''Grigore Antipa'', iar în perioada 1998-2014 a fost numit directorul general al muzeului. Între 2009-2011 a fost coordonator al proiectului ''Muzeul Naţional de Istorie Naturală ŤGrigore Antipať reinventat la 100 de ani'', reorganizând şi modernizând expoziţia de bază a muzeului.

A fost bursier Fulbright pentru 12 luni (sept. 1975 - sept. 1976) colaborând cu specialişti din Universitatea Statului Kansas şi publicând lucrarea Histologia şi histochimia glandelor tegumentare specializate la 8 specii de chiţcani nord-americani. Cu aceeaşi ocazie a avut scurte stagii de lucru la Muzeul Naţional de Istorie Naturală din Washington, D.C. (Institutul Smithsonian), Muzeul American de Istorie Naturală din New York; Muzeul de Istorie Naturală din Pittsburgh - Pennsylvania; Field M.N.H. din Chicago - Illinois şi Muzeul de Istorie Naturală din Lawrence, al Universităţii Statului Kansas.

''În cercetarea de laborator s-a remarcat prin descrierea originală a structurii, histologiei şi histochimiei celor 10 tipuri de glande tegumentare specializate, de pe corpul mamiferelor insectivore. (...) În afara histologiei şi histochimiei structurilor tegumentare a clarificat sistematica mai multor specii din fauna României, a semnalat existenţa unor specii şi subspecii necunoscute (de exemplu, Erinaceus concolor, Microtus agrestis baillonii, Sicista betulina, Canis aureus - cu populaţii stabile în fauna ţării, începând cu anul 1984)''. (https://acad.ro/)

A participat la 37 de congrese şi conferinţe internaţionale, cu comunicări ştiinţifice. Începând din anul 2000 este conducător de doctorat la Şcoala Doctorală a Facultăţii de Biologie - Universitatea din Bucureşti cu 23 titluri de doctor în biologie confirmate.

A fost ales membru corespondent al Academiei Române în 2006, devenind apoi, în 2021, membru titular al acestui înalt for de ştiinţă şi cultură. În perioada 2015-2016 a fost directorul adjunct al Institutului de Speologie ''Emil Racoviţă'', iar începând cu 1 iulie 2016 a devenit director al Institutului de Biologie al Academiei Române.

Opera sa include în total 325 cărţi, capitole din cărţi, lucrări ştiinţifice, articole, recenzii, dintre care 75% în limbi străine, în reviste de specialitate din România şi din străinătate; 6% în reviste cotate ISI şi 19% în limba română, conform sursei citate. A fost redactor-şef al revistei ''Travaux du Muséum National d'Histoire Naturelle ŤGrigore Antipať'' (volumele XXXIII - LIII, pentru un număr de 24 volume, în anii 1989 - 2013). Participă în cadrul proiectelor de cercetare, fiind partener sau coordonator în proiecte cu studii şi cercetări aplicative, cu finanţare internă şi externă.

Foto: (c)  GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO 

Amintim dintre volumele sale: ''Din viaţa mamiferelor. Mamifere terestre'', vol.I şi II, (1988, 1989), ''Ghidul Muzeului de Istorie Naturală 'Grigore Antipa''' (ediţia a II-a, 1995), ''Din lumea mamiferelor'', vol. III - Mamifere arboricole (1997), ''The Atlas of European Mammals'' (coordonator naţional), Academic Press London (1999), ''Chiroptere din România'' (în colaborare cu V. Decu şi V. Gheorghiu, 2003), ''Protecţia liliecilor şi a pădurilor - o relaţie reciproc avantajoasă'' (în colaborare cu V. Gheorghiu, A. Done, V. Nistor, 2007), ''Delta Dunării'' (2007), ''Piatra Craiului National Park. Nature 2000 Site'' (în colaborare cu O. Pop, 2007), ''Ghidul ilustrat al mamiferelor sălbatice din România'' (în colaborare cu M. Cuzic, 2008), ''Bibliographia Mammalogica Romaniae'' (în colaborare cu S. Geacu, 2008), ''Din viaţa mamiferelor'', vol. IV - Mamifere galericole (2010), ''Din lumea mamiferelor'' vol. V - Mamifere zburătoare (2011), ''Din lumea mamiferelor'', vol. V - Mamifere acvatice (2012), ''Parcul Naţional Piatra Craiului - Ghidul speciilor şi habitatelor de interes comunitar şi naţional'' (în colaborare cu O. Pop, D.T. Ionescu, A.V. Indreica, 2015), ''Romanian Fauna. Fascicle 3 Chiroptera'' (în colaborare cu G. Chişamera, D. Măntoiu, I. Pocora, 2016) ş.a. Semnează, de asemenea, versiunea românească a lucrării lui Michel Desfayes ''Originea numelor româneşti ale păsărilor şi mamiferelor Europei, incluzând specia umană'' (2008).

Este membru în societăţi şi organizaţii profesionale, anume: membru pe viaţă al Asociaţiei Mamalogilor Americani (1976), membru IUCN - Comisia Internaţională pentru Conservarea Speciilor - Rodentia (perioada 1987- 2004), membru al Asociaţiei Muzeografilor Naturalişti din România (1993), membru EIONET Nature Protection and Biodiversity din Agenţia Europeană de Mediu, responsabil al centrului naţional de referinţe (1995 - 2006), membru al Societăţii Mamalogilor din Europa (1997 - 2003), membru al Comitetului Consultativ al Convenţiei Europene EUROBATS (1999-2008), raportor anual al implementării legislaţiei europene de conservare a biodiversităţii chiropterelor, la EUROBATS (2000 - 2008), preşedintele Federaţiei Române de Chiropterologie (2000), membru în colegiul ştiinţific a două parcuri naturale, Piatra Craiului şi Putna-Vrancea, membru în colegiul ştiinţific al Institutului de Cercetări Eco-Muzeale din Tulcea, membru în Comisia Monumentelor Naturii din Academia Română, membru în Comisia de Securitate Biologică a Ministerului Mediului, membru al colegiului ştiinţific al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Ariilor Naturale, membru al Academiei de Ştiinţe şi Litere a Poloniei (2014) ş.a.

A primit Premiul ''Mihai Băcescu'', acordat de Ministerul Culturii şi Cultelor (2001, 2002), Premiul ''Grigore Antipa'' al Academiei Române (2003, 2004), Premiul ''Emil Racoviţă al Academiei Române (2016).

I-au fost decernate Ordinul ''Meritul Cultural'' în grad de Ofiţer, categoria E - Patrimoniul Cultural Naţional (2004), Diploma ''Meritul Academic'' (2018), precum şi Medalia ''70 de ani de la crearea primelor instituţii de cercetare şi 65 de ani de la fondarea Academiei de Ştiinţe a Moldovei'' (2016) AGERPRES/ (Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)