logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

FRAGMENT DE ISTORIE: Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti, este executat la Constantinopol (15 august 1714)

Imagine din galeria Agerpres

La 15 august 1714, Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti (1688-1714), cei patru fii ai săi, precum şi sfetnicul Ianache Văcărescu au fost executaţi la Constantinopol.

Constantin Brâncoveanu s-a născut la 15 august 1654, în satul Brâncoveni (judeţul Olt). Era fiul marelui boier Papa Brâncoveanu şi al Stancăi, fiica marelui postelnic Constantin Cantacuzino, bunicul său dinspre tată fiind Preda Brâncoveanu, mare vornic, nepot al lui Matei Basarab. A beneficiat de o creştere şi o educaţie alese, de care s-a ocupat în mod special unchiul său din partea mamei, stolnicul Constantin Cantacuzino, cunoscut cărturar, care l-a iniţiat pe viitorul domn şi în tainele diplomaţiei europene.

Ajuns pe tronul Ţării Româneşti la 29 octombrie 1688, Constantin Brâncoveanu a domnit peste 25 de ani, între 1688 şi 1714, o domnie lungă ce a asigurat o stabilitate internă a ţării.

 


Încă din timpul domniei lui Şerban Cantacuzino se conturase o politică de reconciliere a celor două grupări boiereşti - Bălenii şi Cantacuzinii - aflate până atunci în conflict, aminteşte istoricul Florin Constantiniu în lucrarea sa ''O istorie sinceră a poporului român'' (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002). ''Succesorul său, Constantin Brâncoveanu, a continuat-o, izbutind să-şi asigure o lungă şi stabilă domnie, care va aduce Ţării Româneşti o perioadă de bunăstare şi progres, ce a coincis cu deschiderea problemei orientale sau a luptei pentru succesiunea Imperiului otoman în Europa'', subliniază istoricul Florin Constantiniu. Constantin Brâncoveanu a fost, de altfel, un exponent remarcabil al politicii de echilibru între imperiile habsburgic, otoman şi rus.

De la începutul domniei sale, Brâncoveanu s-a dovedit profund ataşat intereselor ţării şi ale neamului românesc întreg, scria istoricul Nicolae Iorga. Având calităţi deosebite de om politic şi diplomat, Constantin Brâncoveanu s-a înconjurat de colaboratori iscusiţi, iar Curtea domnească din Bucureşti a concentrat, în epocă, o intensă activitate diplomatică, care a vizat, deopotrivă, interesele tuturor celor trei principate române.

 

 

Foto: (c)  TUDOR IOSIFARU/AGERPRES FOTO 


Reforma fiscală iniţiată în anul 1701 de principele muntean a fost bazată pe generalizarea "ruptei", o practică mai veche a vistieriei de a încheia înţelegeri ("rupte") cu un grup de contribuabili prin care mulţimea dărilor era înlocuită cu o sumă fixă, plătită la anumite termene (4 termene în cazul reformei fiscale a lui Constantin Brâncoveanu). Reforma fiscală de la 1701 a dus la creşterea numărului contribuabililor din Ţara Românească, dar şi la eliminarea, în mare parte, a abuzurilor săvârşite de numeroşii dregători cu atribuţii fiscale.

În plan extern, la sfârşitul secolului al XVII-lea Imperiul Otoman dădea tot mai mult semne de slăbiciune atât în plan intern cât şi prin înfrângerile suferite în războaie, culminând cu înfrângerea sub zidurile Vienei din 1683, în timp ce tendinţele expansioniste ale Imperiului Habsburgic se accentuau, iar o nouă mare putere - Rusia - începea să se afirme la Răsărit. Constantin Brâncoveanu şi-a început domnia în împrejurările impunerii dominaţiei habsburgice asupra Transilvaniei şi a intuit grava primejdie ce plana asupra acestui principat, dar şi asupra Ţării Româneşti.

A urmărit menţinerea unor raporturi bune cu Poarta, pentru a păstra statutul politico-juridic deosebit al Ţării Româneşti. Aceste raporturi au fost garantate şi de "pungile cu bani" date turcilor ca şi de respectarea strictă a obligaţiilor faţă de Poartă. Cu Imperiul Habsburgic relaţiile au fost la început încordate, din cauza amânării negocierilor începute de Şerban Cantacuzino, dar ulterior s-au îmbunătăţit, iar în 1695, Constantin Brâncoveanu este confirmat "principe al imperiului". Ca o contrapondere la ameninţarea turcă şi la cea austriacă, Brâncoveanu a intensificat apoi şi relaţiile cu Rusia.

Era numit de turci ''Altân-bey'' (''Prinţul de aur''). Averea l-a ajutat să se menţină atâţia ani la domnie, de asemenea în acţiunile sale diplomatice şi în opera sa de ctitorire, dar a fost şi motivul care i-a grăbit sfârşitul, întrucât a stârnit invidia turcilor.

În Bucureşti s-a preocupat de înfrumuseţarea palatului domnesc (situat pe locul Curţii Vechi), de construirea unei noi artere care să înlesnească drumul spre Mogoşoaia (1692 - Podul Mogoşoaia, azi Calea Victoriei). A construit, de asemenea, Hanul Sfântul Gheorghe, Biserica Sfântul Gheorghe Nou ş.a. Între 1694-1695 a fost înfiinţată Academia domnească de la Sfântul Sava.

De o importanţă cu totul deosebită a fost activitatea de tipărire organizată şi finanţată de Constantin Brâncoveanu, în cadrul tipografiilor de la Bucureşti, Snagov, Târgovişte, Râmnic şi Episcopia Buzăului.

 


Domnia lui Brâncoveanu coincide şi cu afirmarea "stilului brâncovenesc" în artă şi arhitectură, sinteză a unor elemente renascentiste şi baroce, grefate pe vechi tradiţii artistice locale. Monumentele cele mai reprezentative ale acestui stil sunt Palatul domnesc de la Mogoşoaia, construit în 1702, şi Mânăstirea Hurezi (a cărei zidire a început în 1690), unde Constantin Brâncoveanu şi-a dorit să fie înmormântat. După instaurarea stăpânirii Habsburgilor asupra Transilvaniei, Brâncoveanu a fost un sprijinitor al ortodoxiei în acest teritoriu.

Constantin Brâncoveanu a avut patru băieţi - Constantin, Ştefan, Radu şi Matei -, care au sfârşit tragic alături de tatăl lor, la Istanbul, la 15 august 1714, şi şapte fete.

Subminat şi de intrigile la Poartă ale unchiului său, stolnicul Constantin Cantacuzino, care voia să obţină domnia pentru fiul său Ştefan - după cum menţionează istoricul Florin Constantiniu în cartea sa ''O istorie sinceră a poporului român'' -, Constantin Brâncoveanu a fost mazilit la 24 martie 1714 şi apoi dus, împreună cu toată familia sa, la Istanbul şi întemniţat la Edicule.

La 15 august 1714, chiar în ziua în care împlinea 60 de ani, Constantin Brâncoveanu a fost executat prin tăierea capului, la Istanbul, la fel şi cei patru fii ai săi şi sfetnicul Ianache Văcărescu.

 


Constantin Brâncoveanu a fost silit să asiste, înainte de a fi executat, la uciderea celor patru copii ai săi. Trupurile decapitate au fost aruncate în apele Bosforului, iar cel al lui Brâncoveanu a fost ulterior recuperat, la rugăminţile doamnei Maria, văduva voievodului, şi îngropat pe insula Halki, din Marea Marmara. Abia în 1720, cu mare greutate, osemintele lui Brâncoveanu au putut fi aduse şi înhumate la Biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti, ctitoria voievodului.

 

 

Foto: (c) MIHAI ALEXE/Arhiva istorică AGERPRES 


''Politica lui Brâncoveanu şi a Cantacuzinilor în Ţara Românească, cea a lui Cantemir în Moldova au arătat limpede otomanilor că nu pot conta pe domnii români şi i-au obligat să găsească o metodă mai directă şi eficace de dominare a principatelor; urmarea a fost instaurarea regimului fanariot'', aminteşte istoricul Vlad Georgescu (1937-1988) în lucrarea sa "Istoria românilor de la origini până în zilele noastre" (Ed. Humanitas, Bucureşti, 1992).

Voievodul Constantin Brâncoveanu, cei patru fii ai săi şi sfetnicul Ianache Văcărescu, martirizaţi la Constantinopol în ziua de 15 august 1714, au fost canonizaţi de Biserica Ortodoxă Română în 1992, fiind pomeniţi în fiecare an la 16 august. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)

Afisari: 110

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 29-04-2025 17:01

Explozii și incendii la uzine și laboratoare de armament (cronologie 2005-2025)

O explozie, urmată de un incendiu, a avut loc marți, 29 aprilie 2025, în incinta Laboratorului artileristic al Armatei, din localitatea Pantelimon, județul Ilfov, în urma căreia și-a pierdut viața un angajat civil al unității.

Documentare 29-04-2025 14:14

A murit Valeriu Tabără, președintele ASAS și fost ministru al Agriculturii (fișă biografică)

Academia de Științe Agricole și Silvice 'Gheorghe Ionescu-Șișești' a anunțat, la 29 aprilie, decesul președintelui instituției și fost ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără. 'Cu imens regret, Academia de

Documentare 29-04-2025 10:27

Summitul Inițiativei celor Trei Mări de la Varșovia, din 29 aprilie 2025 (prezentare și cronologie)

Cea de-a 10-a ediție a Summitului Inițiativei celor Trei Mări (I3M/3SI) se desfășoară la 29 aprilie 2025, la Varșovia, Polonia. Summitul din Polonia marchează 10 ani de la implementarea acestei inițiative, iar discuțiile se vor axa atât pe subiecte de interconectivitate regională în transport și energie, cât și pe problemele curente de securitate. Precedent

Documentare 29-04-2025 10:00

29 aprilie - Ziua internațională a dansului

La 29 aprilie este celebrată, anual, Ziua internațională a dansului, din inițiativa Comitetului de Dans al Institutului Internațional de Teatru (ITI) din cadrul UNESCO. A fost instituită în 1982 pentru a aniversa dansul și pe fondatorul baletului modern, Jean-Georges Noverre, născut la 29 aprilie 1727. Potrivit tradiției, în fiecare an, o personali

Documentare 29-04-2025 09:35

BISERICA CATOLICÃ: Perioada Scaunului vacant și alegerea noului papă

La demisia sau moartea Papei înainte de alegerea unui succesor, Scaunul Petrin al Romei devine vacant ('sede vacante'). Legile canonice care guvernează această perioadă de interreg - interimat - sunt precizate în Constituția Apostolică Universi Dominici gregis, modificată ulterior prin Motu Proprio Normas nonnullas. (sursa:

Documentare 29-04-2025 08:30

29 aprilie - Ziua veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual, la 29 aprilie, în semn de recunoaștere a meritelor acestora pentru apărarea independenței, suveranității, integrității teritoriale și a intereselor României. Această zi a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007. Data aleasă este cea

Documentare 29-04-2025 08:00

Prezidențiale2025/ Alegerile prezidențiale după anul 1989 (1990-2024)

După Revoluția din decembrie 1989, în țara noastră au avut loc opt alegeri prezidențiale, în anii 1990, 1992, 1996, 2000, 2004, 2009, 2014 și 2019. În urma acestora, au fost aleși patru președinți ai României: Ion Iliescu, cu trei mandate (1990-1992, 1992-1996, 2000-2004); Emil Constantinescu, cu un mandat (1996-2000); Traian Băsescu, cu două mandate

Documentare 29-04-2025 07:45

CITATUL ZILEI

''Numai trecerea timpului îl arată pe cel cu adevărat drept; pe ticălos îl poți recunoaște și într-o singură zi'' - Sofocle (Cugetări grecești, Colecția Cogito, Editura Albatros, 1981)

Documentare 29-04-2025 07:30

Prezidențiale2025/ Prezentarea candidaților

Biroul Electoral Central a stabilit, la 20 martie 2025, rămânerea definitivă a candidaturilor depuse pentru alegerile la funcția de președinte al României, la scrutinul din 4 mai 2025, iar la 22 martie a stabilit, prin tragere la sorți, ordinea de înscriere în buletinul de vot a candidaților. Potrivit comunicatului BEC, ordinea pe bulet

Documentare 29-04-2025 07:30

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 29 aprilie

Ortodoxe Sf. 9 Mucenici din Cizic; Sf. Cuv. Memnon Greco-catolice Sf. 9 M. din Cizic; Sf. cuv. Memnon, făcătorul de minuni; Sf. Ecaterina de Siena, patroana Europei Romano-catolice Sf. Ecaterina de Siena, fc. înv., patroană a Europei Sfin

Documentare 29-04-2025 07:00

Prezidențiale2025/ Președintele României - rol și atribuții

Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării. Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și înt

Documentare 29-04-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 29 aprilie

Este a 119-a zi a anului 2025. Au mai rămas 246 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 09 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 06 h 42 m și apune la 23 h 03 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)

Documentare 28-04-2025 19:14

Cea de-a XIX-a ediție a Galei Premiilor Gopo (29 aprilie)

La 29 aprilie 2025, este programată, la Teatrul Național 'I.L. Caragiale' din București, cea de-a XIX-a ediție a Galei Premiilor Gopo, cel mai important eveniment dedicat cinematografiei din România. Pentru a doua oară consecutiv, evenimentul este prezentat de actorul de stand-up comedy Claudiu Teohari, potrivit premiilegopo.ro. Peste 900 de invi

Documentare 28-04-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Tenismenul american Andre Agassi

Jucătorul de tenis Andre Agassi, câștigător a opt titluri de Mare Șlem în carieră și campion olimpic, în 1996, la Atlanta, s-a născut la 29 aprilie 1970, în Las Vegas, Nevada, SUA.   Fiul unui fost boxer

Documentare 28-04-2025 10:00

28 aprilie - Ziua mondială a securității și sănătății în muncă (ONU)

În 2003, Organizația Internațională a Muncii (OIM) a început să celebreze Ziua mondială a securității și sănătății în muncă pentru a sublinia prevenirea accidentelor și a bolilor la locul de muncă, valorificând punctele forte tradiționale ale OIM, tripartismul și dialogul social. De asemenea, 28 aprilie este Ziua internațională de comem