Unul dintre numele noului val al cinematografiei româneşti, actriţa Luminiţa Gheorghiu, cu roluri în filmele "Moromeţii", "Moartea domnului Lăzărescu", "Poziţia copilului", "Sunt o babă comunistă" s-a născut la 1 septembrie 1949, la Bucureşti. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică în 1972, la clasa lui Ion Cojar, potrivit volumului "1234 cineaşti români" (Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1996).

În 1971, în ultimul an de studenţie, şi-a făcut debutul în teatru, cu rolul Mărioara în spectacolul "Sânziana şi Pepelea", o producţie a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică, montat de Alexandru Tocilescu pe scena Studioului Casandra. Tot aici a mai jucat în spectacolul "Cînticele comice; Trei crai de la răsărit", în regia lui Ion Cojar, potrivit https://star.cimec.ro/.

Luminita Gheorghiu, 1994.

Foto: (c) SORIN LUPŞA/ Arhiva istorică AGERPRES 

După absolvire, în 1972, a fost repartizată la Teatrul "Mihai Eminescu" din Botoşani, Marietta Sadova distribuindu-i rolul Lizzie în spectacolul "Profesiunea doamnei Warren" şi rolul Victoria în "O fată imposibilă". A mai jucat în piesele: "Moralitatea doamnei Dulska" (1973), "A doua faţă a medaliei" (1973), "Frumoasa Fără Corp" (1974), "Omul care aduce ploaie" (1974), "Ultima cursă" (1974). Apoi, în anii 1974-1975, a activat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, unde a jucat în spectacolul "Tinereţe fără bătrâneţe", autor Eduard Covali, în regia Cătălinei Buzoianu.

A devenit, în 1976, actriţă la Teatrul Bulandra din Bucureşti, până în 2003, când s-a pensionat. Între piesele în care a jucat, pe scena acestui teatru, amintim: ''Pelicanul'' de August Strindberg (1976), ''Răceala'' de Marin Sorescu (1977), "La lilieci" de Marin Sorescu (1978), "Casa cea nouă" de Carlo Goldoni (1978), "O zi de odihnă" de Valentin Kataev (1981), "Într-un parc pe o bancă" de Alexandr Ghelman (1984), ''Unchiul Vanea'' de A.P. Cehov (1985), "Uriaşii munţilor" de Luigi Pirandello (1987), "Omul cu mîrţoaga" de George Ciprian (1989), "Deşteptarea primăverii" de Frank Wedekind (1991), "Teatrul comic" de Carlo Goldoni (1992), "A şaptea poruncă" de Dario Fo (1993), "Suită de crime şi blesteme" de Euripide (1994), ''Poveste de iarnă'' de William Shakespeare (1994), ''Trei surori'' de A.P. Cehov (1995), "Julius Caesar" de William Shakespeare (1995), "Tacâmuri de pui" de György Spiró (1998), "Tango"' de Slawomir Mrozek (2001), ''De Pretore'' de Eduardo de Filipo (2003), "Richard al III-lea se interzice" de Matei Vişniec (2006), conform https://star.cimec.ro/.

Din 2003 a continuat să joace colaborând cu Teatrul Mic ("Căutând semne de viaţă inteligentă în univers", după o lucrare scrisă de Jane Wagner, 2006), Teatrul de Comedie ("Audiţia", de Aleksandr Galin, 2004), Teatrul "Constantin I. Nottara" ("Bigudiuri", de Mimi Brănescu, 2004; "În piaţa Vladimir", de Ludmila Razumovskaia, 2009), Teatrul Metropolis ("Ajutorul", după György Schwajda, 2009; "Baba care ascultă Abba", de Catherine Aigner, 2013), Compania "Maşina de vise" ("Două surori mortale" / "3 o'clock", de Anna Maria Bamberger, 2012), conform www.ziarulmetropolis.ro.

Adrian Lupu, Virgil Ogăşanu, Mircea Cornişteanu, Alexa Visarion, Petre Popescu, Liviu Ciulei, Silviu Purcărete, Gelu Colceag, Horaţiu Mălăele, Alice Barb, Alexandru Dabija, Alexandru Darie, Dan Tudor, Theo Herchelegiu, se numără printre regizorii cu care actriţa a colaborat, iar dintre actorii, colegi de scenă sau de platou, îi amintim pe: Gina Patrichi, Dem Rădulescu, Ileana Predescu, Rodica Tapalagă, Tamara Buciuceanu, Virgil Ogăşanu, Ion Chelaru, Victor Rebengiuc, Beate Fredanov, Ion Besoiu, George Constantin, Ştefan Bănică, Irina Petrescu, Ştefan Velniciuc, Mihai Mereuţă, Valentin Uritescu, Valeria Ogăşanu, Mihai Gruia Sandu, Marcel Iureş, Mariana Buruiană, Ion Caramitru, Răzvan Vasilescu, Oana Pellea, Marian Râlea, Emilia Popescu, Ştefan Bănică jr., Anca Sigartău.

Luminiţa Gheorghiu şi-a făcut debutul ca actriţă de film, în 1987, cu rolul Catrina, în pelicula "Moromeţii", regia Stere Gulea. Între filmele în care a mai jucat până în 1990, se numără: "Stejar, extremă urgenţă" (1973, regia Dinu Colceag), "Înainte de tăcere" (1978, regia Alexa Visarion), "Mai presus de orice" (1980, regia Nicolae Mărgineanu, Dan Piţa), "Semnul Şarpelui" (1981, regia Mircea Veroiu), "Secvenţe" (1982, regia Alexandru Tatos), "Fapt divers" (1984, regia Andrei Blaier), "Mireasma ploilor târzii" (1984, regia Mircea Moldovan), "Clipa de răgaz" (1986, regia Şerban Creangă), "Marea sfidare" (1989, regia Manole Marcus), conform lucrării "1234 cineaşti români" (Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1996).

Începând cu 1990 a jucat în peste 30 de producţii cinematografice, acceptând provocările regizorilor din diferite generaţii precum Elisabeta Bostan, Laurenţiu Damian, Lucian Pintilie, Radu Mihăileanu, Nicolae Mărgineanu, Stere Gulea, Cristi Puiu, Cristian Mungiu, Călin Peter Netzer, Corneliu Porumboiu, Horaţiu Mălăele şi mulţi alţii. Între filmele din această perioadă amintim: "Campioana" (1990), "Drumul câinilor" (1991), "Rămânerea" (1992), "Trahir" (1993), "Priveşte înainte cu mânie" (1993), "Stare de fapt" (1996), "Prea târziu" (1996). În 1998 a fost lansată, la nivel internaţional (în România, în 2002), coproducţia "Train de vie"/"Trenul vieţii", potrivit https://www.cinemagia.ro/.

Anii 2000 i-au adus actriţei numeroase distribuţii în producţii celebre, precum: "Marfa şi banii" (2001), "Maria" (2003), "Moartea domnului Lăzărescu" (2005), "A fost sau n-a fost?" (2006), "4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile" (2007), "Nunta mută" (2008), "După dealuri" (2012). A jucat în filmul "Francesca" (2009), regizat de Bobby Păunescu, rol pentru care a fost distinsă cu trofeul pentru cea mai bună actriţă în rol secundar, în cadrul celei de-a IV-a ediţii a Galei Premiilor Gopo din 29 martie 2010.

Pentru rolul asistentei medicale Mioara Avram din "Moartea domnului Lăzărescu", Luminiţa Gheorghiu a obţinut, în 2005, premiul "Bayard d'Or" pentru cea mai bună actriţă, la Festivalul Filmului Francofon de la Namur, Belgia, potrivit http://aarc.ro/. Asociaţia Criticilor de Film din Los Angeles a premiat-o, pentru aceeaşi partitură, cu premiul pentru cea mai bună actriţă în rol secundar (2006). Pelicula a câştigat premiul secţiunii "Un Certain Regard" la Festivalul de la Cannes din 2005 şi premiul pentru cea mai bună regie, premiul criticilor de presă /FIPRESCI/ pentru cel mai bun film românesc, la Festivalul Internaţional de Film Transilvania de la Cluj-Napoca (TIFF, 2005). Tot la TIFF, actorii Ion Fiscuteanu şi Luminiţa Gheorghiu au fost premiaţi pentru rolurile principale. De asemenea, pentru acelaşi film, în 2006, Uniunea Cineaştilor din România (UCIN) a acordat Premiul pentru regie lui Cristi Puiu, iar Luminiţei Gheorghiu şi lui Ion Fiscuteanu - premiile de interpretare feminină şi masculină.

Foto: (c) SORIN LUPŞA/AGERPRES FOTO 

Luminiţa Gheorghiu a jucat inclusiv în producţii străine. În anul 2000, a fost distribuită, alături de cunoscuta actriţă franceză Juliette Binoche, în filmul "Cod necunoscut" ("Code inconnu: Récit incomplet de divers voyages"), regizat de Michael Haneke. În 2003, acelaşi regizor a distribuit-o în "Vreme de restrişte" ("Le temps du loup"), alături de Isabelle Huppert. Un an mai târziu, actriţa a jucat în miniseria "Sex Traffic", produsă şi regizată de englezul David Yates, unde le-a avut colege de platou pe Anamaria Marinca şi Maria Popistaşu.

Între filmele sau serialele TV în care a mai jucat se află: "Detectiv fără voie" (2001, regia Doina Teodoru), "Bucureşti - Berlin" (2005, regia Anca Miruna Lăzărescu), "Interior. Scară de bloc" (2007, regia Ciprian Alexandrescu), "Lombarzilor 8" (2006), "The Yellow Smiley Face"/"Faţa galbenă care râde" (2008, regia Constantin Popescu), "Fotografia" (2010, regia Victor Dragomir), "Aurora" (2010, regia Cristi Puiu), "Cuscrii" (2014, regia Radu Potcoavă), "Aferim!" (2015, regia Radu Jude), "Deschide ochii" (2016, regia Iura Luncaşu).

Protagonistă a filmului "Poziţia copilului" (2013) în regia lui Călin Netzer, care a câştigat premiul Ursul de Aur la Berlinala 2013, Luminiţa Gheorghiu a fost una dintre actriţele cotate cu şanse mari la premiul Ursul de Argint pentru cea mai bună actriţă, în cadrul marelui eveniment. În 2014 a obţinut Premiul Gopo la categoria cea mai bună actriţă în rol principal într-un film de lungmetraj ficţiune ("Poziţia copilului"). A interpretat rolul principal în filmul "Sunt o babă comunistă" (2013), ecranizare a romanului omonim scris de Dan Lungu, regizat de Stere Gulea.

A fost membră a Uniunii Cineaştilor din România. Actriţa a primit în 2009, în cadrul Galei de premiere a Festivalului Internaţional de Film de la Iaşi (IIFF), eveniment desfăşurat în perioada 25 septembrie - 3 octombrie, Premiul de Excelenţă pentru întreaga carieră. În 2013 i-a fost decernat Premiul de Excelenţă al Festivalului Internaţional de Film Transilvania (31 mai - 9 iunie, Cluj-Napoca), a cărui imagine a fost. La 9 mai 2016, actriţa Luminiţa Gheorghiu, actorul Vladimir Găitan şi regizorul Victor Ioan Frunză au primit premii pentru întreaga activitate la cea de a XXIV-a ediţie a Galei Premiilor UNITER. La 26 septembrie 2017, la cea de-a patra ediţie a Galei Premiilor "Constantin Brâncoveanu", desfăşurată la Ateneul Român, Luminiţa Gheorghiu a primit Premiul la categoria Film. De asemenea, s-a numărat printre personalităţile premiate la 25 martie 2019, la Gala Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România (UARF).

Actriţa Luminiţa Gheorghiu a încetat din viaţă la 4 iulie 2021, la vârsta de 71 de ani.

Actorul Dan Nutu înmânează premiul pentru Cea mai bună actriţă în rol principal Luminiţei Gheorghiu, pentru prestaţia din pelicula 'Poziţia Copilului', în cadrul celei de-a opta ediţii a Galei Premiilor Gopo, eveniment organizat de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR) şi Transilvania Film, la Opera Naţională Bucureşti.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO 

Personalitatea actriţei a fost evocată în cadrul evenimentelor "Caravana filmului românesc - Capodopere ale cinematografiei naţionale" (iulie 2021, Eforie Sud) - "Moromeţii" (1987); Noaptea Albă a Filmului Românesc (24 septembrie 2021), proiecţie specială a filmului "Marfa şi banii" (2001) - 20 de ani de la lansare; Festivalul Serile Filmului Românesc de la Iaşi, a XIII-a ediţie (3-7 august 2022); "Caravana filmului românesc - Cartea şi filmul", pentru prima dată în Comuna Părău din judeţul Braşov (28 - 30 iunie 2024). AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, Ruxandra Bratu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Andreea Preda)