JO 2024: România la Jocurile Olimpice de vară din 1984

România a obţinut rezultate excepţionale la Jocurile Olimpice de vară din 1984, de la Los Angeles, sportivii români situându-se pe locul al doilea în clasamentul pe medalii de aur şi pe locul al treilea în clasamentele pe puncte şi pe medalii.
Cei 127 de sportivi români au participat la competiţiile a 12 ramuri sportive şi 86 de probe, dintre care 56 masculine şi 30 feminine. S-au cucerit 53 de medalii, dintre care 20 de aur, 16 de argint şi 17 medalii de bronz, precum şi un total de 325,50 puncte.
"Un bilanţ excelent, mai ales dacă avem în vedere faptul că, la toate ediţiile JO de dinaintea celor de la Los Angeles, sportivii noştri au câştigat în total 28 de medalii de aur, în timp ce la această ediţie a JO, dintr-o dată au devenit deţinătorii a 20 de titluri olimpice. Valoarea sportivilor care s-au deplasat la Los Angeles a fost deosebit de mare comparativ cu ultimele ediţii ale JO. Astfel, la JO 1984, 74,01%, din totalul sportivilor români participanţi s-au clasat pe locurile I-III, faţă de numai 31% la JO din 1980 şi 1976, 24% la JO din 1972 şi 27% la JO din 1968", subliniază Maria Bucur Ionescu în lucrarea "România la Jocurile Olimpice" (Ed. Sport-Turism, 1986).
Atletismul românesc a fost reprezentat la Los Angeles de numai 9 atlete, dintre care 8 au realizat cea mai bună performanţă a acestui sport din istoria participărilor la JO, câştigând în total 10 medalii: Doina Melinte - aur la 800 m şi argint la 1.500 m; Maricica Puică - aur la 3.000 m şi bronz la 1.500 m; Anişoara Cuşmir-Stanciu - aur la lungime; Mihaela Loghin - argint la aruncarea cu greutatea; Vali Ionescu - argint la lungime; Florenţa Crăciunescu - bronz la disc; Cristina Cojocaru - bronz la 400 m garduri şi Fiţa Lovin - bronz la 800 m. Cu acest palmares de excepţie, care a însumat 52 de puncte, atletismul românesc s-a situat pe locul cinci în lume între naţiunile participante la întrecerile atletice de la Los Angeles, înaintea unor ţări cu vechi tradiţii atletice, cum ar fi Canada, Finlanda, Franţa şi Australia.
Şi canotajul feminin a reprezentat o adevărată revelaţie. Româncele au câştigat, pe lacul Casitas, cinci din cele şase titluri olimpice feminine, cel de-al şaselea echipaj cucerind medalia de argint. La acestea se adaugă şi medaliile de aur şi de argint obţinute de cele două echipaje masculine româneşti, astfel că, în total, la cele opt probe la care s-a participat, s-au câştigat tot atâtea medalii, dintre care 6 de aur şi 2 de argint. Este cel mai bun rezultat înregistrat de canotajul românesc la întrecerile olimpice. În clasamentul general pe naţiuni, la canotaj, pe locul întâi, cu 53 de puncte, s-a situat SUA, iar pe locul al doilea România, cu 52 de puncte. Americanii au concurat la toate cele 14 probe masculine şi feminine, în timp ce canotajul românesc a concurat numai la 8 probe.
O altă ramură de sport care a avut o contribuţie importantă în punctajul României a fost cea de haltere. Din cei 10 halterofili care au intrat în concurs, 8 au câştigat medalii: 2 de aur, 5 de argint şi 1 de bronz. Nicu Vlad, cel mai valoros dintre halterofilii noştri, a câştigat medalia de aur şi a doborât trei recorduri olimpice - la smuls, aruncat şi la total.
La kaiac-canoe, cu cele 39 de puncte acumulate, reprezentanţii noştri s-au clasat pe locul întâi în ierarhia mondială a probei. Pentru a cincea oară participant la JO, multiplul nostru campion Ivan Patzaichin a cucerit, în echipaj cu Toma Simionov, două medalii: una de aur, la canoe dublu 1.000 m, şi una de argint, la canoe dublu 500 m. După JO de la Los Angeles, Ivan Patzaichin a spus adio participării sale competiţionale, dar a rămas în continuare în mijlocul sportivilor, în calitate de antrenor.
Prezent la JO din 1984, publicistul Horia Alexandrescu avea să scrie: "Cândva, în urmă cu ani, un ziarist sportiv încerca să alcătuiască topul celor mai mari campioni ai noştri din toate timpurile şi-l plasa pe Ivan Patzaichin pe locul 4, după Iolanda Balaş, Nadia Comăneci şi Ilie Năstase. Sigur, cel mai mult a contat răspândirea largă a atletismului, gimnasticii şi tenisului, în comparaţie cu cea a sportului padelei şi pagaei, dar nimeni nu poate spune că Ivan Patzaichin, asul de necontestat al 'flotilei de aur', ar fi fost cu ceva mai prejos decât primii trei clasaţi în topul respectiv", citat de Emanuel Fântâneanu în "România la Jocurile Olimpice" (Red. Publicaţiilor pentru Străinătate, 2000).
La lupte, cu 5 medalii, dintre care 2 de aur, şi cu încă doi luptători clasaţi pe locul al patrulea, greco-romanele au acumulat 33 de puncte, situându-se pe locul întâi în rândul naţiunilor participante la acest stil. Ion Draica şi Andrei Vasile au câştigat titlul olimpic.
Înotul românesc a fost reprezentat la Los Angeles de două sportive de clasa internaţională: Aneta Pătraşcoiu şi Carmen Bunaciu, concurente la probele de 100 m şi 200 m spate. Pătrăşcoiu a reuşit să se claseze a treia în proba de 200 m spate şi să câştige prima medalie din istoria participărilor înotului românesc la JO.
Rezultate onorabile au obţinut şi judoka Mircea Frăţică şi Mihai Cioc, ambii fiind semifinalişti şi medaliaţi cu bronz.
Pentru a treia oară consecutiv la JO, tirul românesc a câştigat titlul olimpic, pistolarul de excepţie Corneliu Ion apărându-şi cu succes medalia de aur obţinută la ediţia precedentă, de la Moscova.
La handbal masculin, România a jucat finala mică şi a intrat în posesia medaliei de bronz, în urma victoriei asupra Danemarcei.
La box, un singur medaliat, Mircea Fulger, a ajuns până în semifinale, obţinând bronzul.
Lista medaliaţilor români, potrivit cosr.ro:
AUR - Doina Melinte, atletism (800 m), Anişoara Cuşmir-Stanciu, atletism (săritura în lungime), Maricica Puică, atletism (3.000 m), Toma Simionov, Ivan Patzaichin, Canoe - 2, 1.000 m, Valeria Răcilă, canotaj (skiff), Agafia Constantin, Nastasia Nichitov-Ionescu, Tecla Marinescu, Maria Ştefan, toate Kaiac - 4, 500 m, Olga Homeghi-Bularda, Chira Apostol, Maria Fricioiu, Florica Lavric, Viorica Ioja, toate canotaj (4+1), Elisabeta Lipă-Oleniuc, Marioara Popescu, ambele canotaj (2 rame fără cârmaci), Elena Horvat, Rodica Arba, ambele canotaj (dublu vâsle), Sofia Corban, Ioana Badea, Titie Maricica Ţăran, Anişoara Sohoran, Ecaterina Oancea, toate canotaj (4 vâsle cu cârmaci), Valer Toma, Petru Iosub, ambii canotaj (dublu vâsle), Ecaterina Szabo, gimnastică artistică (echipe, sărituri, sol, bârnă), Simona Păuca, gimnastică artistică (echipe, bârnă), Lavinia Agache, Laura Cutina, Cristina Grigoraş, Mihaela Stănuleţ, toate gimnastică artistică (echipe), Petre Becheru, haltere (cat. 82,5 kg), Nicu Vlad, haltere (cat. 90 kg), Ion Draica, lupte greco-romane (cat. 82 kg), Vasile Andrei, lupte greco-romane (100 kg);
ARGINT - Mihaela Loghin, atletism (aruncarea greutăţii), Vali Ionescu, atletism (săritura în lungime), Doina Melinte, atletism (1.500 m), Ivan Patzaichin, Toma Simionov, Canoe-2, 500 m, Lucia Săuca, Camelia Diaconescu, Mihaela Armăşescu, Adriana Chelariu, Aneta Mihaly, Aurora Pleşca, Marioara Traşcă, Doina Bălan, Viorica Ioja, toate canotaj (8+1), Vasile Tomoioagă, Dimitrie Popescu, Dumitru Răducanu, toţi canotaj (2+1), Ecaterina Szabo, gimnastică artistică (individual compus), Doina Staiculescu, gimnastică ritmică (individual compus), Gelu Radu, haltere (cat. 60 kg), Petre Dumitru, haltere (90 kg), Andrei Socaci, haltere (67,5 kg), Vasile Groapă, haltere (100 kg), Ştefan Tasnadi, haltere (110 kg), Ilie Matei, lupte greco-romane (cat. 90 kg), Aurora Dan, Elisabeta Guzganu, Rozalia Oros, Marcela Zsak, Monica Weber, toate scrimă (floretă echipe), Corneliu Ion, tir (pistol viteză);
BRONZ - Fiţa Lovin, atletism (800 m), Cristina Cojocaru-Matei, atletism (400 m), Maricica Puică, atletism (1.500 m), Florenţa Crăciunescu, atletism (aruncarea discului), Mircea Fulger, box (cat. 63,5 kg), Costică Olaru, Canoe-1, 500 m, Simona Păuca, gimnastică artistică (individual compus), Lavinia Agache, gimnastică artistică (sărituri), Dragomir Cioroslan, haltere (75 kg), Nicolae Munteanu, Adrian Simion, Dumitru Berbece, Vasile Stângă, Marian Dumitru, Cornel Durău, Mircea Bedivan, Vasile Oprea, Gheorghe Dogărescu, Iosif Boros, Gheorghe Covaciu, Maricel Voinea, Alexandru Folker, Alexandru Buligan, Neculai Vasilcă (toţi handbal), Anca Pătrăşcoiu, înot (200 m spate), Mircea Frăţică, judo (78 kg), Mihai Cioc, judo (open), Vasile Puşcaşu, lupte libere (cat. 100 kg), Marin Mustaţă, Ioan Pop, Cornel Marin, Alexandru Chiculiţă, Vilmos Szabo, toţi scrimă (sabie echipe), Ştefan Rusu, lupte greco-romane (cat. 74 kg), Victor Dolipschi, lupte libere (+100 kg). AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, redactor Arhiva Foto: Elena Bălan; editor: Ionela Gavril)
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
29 aprilie - Ziua internațională a dansului
La 29 aprilie este celebrată, anual, Ziua internațională a dansului, din inițiativa Comitetului de Dans al Institutului Internațional de Teatru (ITI) din cadrul UNESCO. A fost instituită în 1982 pentru a aniversa dansul și pe fondatorul baletului modern, Jean-Georges Noverre, născut la 29 aprilie 1727. Potrivit tradiției, în fiecare an, o personali
BISERICA CATOLICÃ: Perioada Scaunului vacant și alegerea noului papă
La demisia sau moartea Papei înainte de alegerea unui succesor, Scaunul Petrin al Romei devine vacant ('sede vacante'). Legile canonice care guvernează această perioadă de interreg - interimat - sunt precizate în Constituția Apostolică Universi Dominici gregis, modificată ulterior prin Motu Proprio Normas nonnullas. (sursa:
29 aprilie - Ziua veteranilor de război
Ziua veteranilor de război este marcată anual, la 29 aprilie, în semn de recunoaștere a meritelor acestora pentru apărarea independenței, suveranității, integrității teritoriale și a intereselor României. Această zi a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007. Data aleasă este cea
Prezidențiale2025/ Alegerile prezidențiale după anul 1989 (1990-2024)
După Revoluția din decembrie 1989, în țara noastră au avut loc opt alegeri prezidențiale, în anii 1990, 1992, 1996, 2000, 2004, 2009, 2014 și 2019. În urma acestora, au fost aleși patru președinți ai României: Ion Iliescu, cu trei mandate (1990-1992, 1992-1996, 2000-2004); Emil Constantinescu, cu un mandat (1996-2000); Traian Băsescu, cu două mandate
CITATUL ZILEI
''Numai trecerea timpului îl arată pe cel cu adevărat drept; pe ticălos îl poți recunoaște și într-o singură zi'' - Sofocle (Cugetări grecești, Colecția Cogito, Editura Albatros, 1981)
Prezidențiale2025/ Prezentarea candidaților
Biroul Electoral Central a stabilit, la 20 martie 2025, rămânerea definitivă a candidaturilor depuse pentru alegerile la funcția de președinte al României, la scrutinul din 4 mai 2025, iar la 22 martie a stabilit, prin tragere la sorți, ordinea de înscriere în buletinul de vot a candidaților. Potrivit comunicatului BEC, ordinea pe bulet
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 29 aprilie
Ortodoxe Sf. 9 Mucenici din Cizic; Sf. Cuv. Memnon Greco-catolice Sf. 9 M. din Cizic; Sf. cuv. Memnon, făcătorul de minuni; Sf. Ecaterina de Siena, patroana Europei Romano-catolice Sf. Ecaterina de Siena, fc. înv., patroană a Europei Sfin
Prezidențiale2025/ Președintele României - rol și atribuții
Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării. Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și înt
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 29 aprilie
Este a 119-a zi a anului 2025. Au mai rămas 246 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 09 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 06 h 42 m și apune la 23 h 03 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
Cea de-a XIX-a ediție a Galei Premiilor Gopo (29 aprilie)
La 29 aprilie 2025, este programată, la Teatrul Național 'I.L. Caragiale' din București, cea de-a XIX-a ediție a Galei Premiilor Gopo, cel mai important eveniment dedicat cinematografiei din România. Pentru a doua oară consecutiv, evenimentul este prezentat de actorul de stand-up comedy Claudiu Teohari, potrivit premiilegopo.ro. Peste 900 de invi
PERSONALITATEA ZILEI: Tenismenul american Andre Agassi
Jucătorul de tenis Andre Agassi, câștigător a opt titluri de Mare Șlem în carieră și campion olimpic, în 1996, la Atlanta, s-a născut la 29 aprilie 1970, în Las Vegas, Nevada, SUA. Fiul unui fost boxer
28 aprilie - Ziua mondială a securității și sănătății în muncă (ONU)
În 2003, Organizația Internațională a Muncii (OIM) a început să celebreze Ziua mondială a securității și sănătății în muncă pentru a sublinia prevenirea accidentelor și a bolilor la locul de muncă, valorificând punctele forte tradiționale ale OIM, tripartismul și dialogul social. De asemenea, 28 aprilie este Ziua internațională de comem
Prezidențiale2025/ Cadrul legal al alegerilor prezidențiale din mai 2025
Alegerile prezidențiale din 4 mai 2025 (primul tur) au loc ca urmare a anulării primului tur de scrutin din 24 noiembrie 2024, de către Curtea Constituțională la 6 decembrie 2025. Întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României în 2024 a fost anulat de Curtea Constituțională a României la 6 decembrie 2024, prin H
Prezidențiale2025/ Calendarul alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025
Calendarul alegerilor prezidențiale pentru alegerile din 4 mai 2025 a fost stabilit prin Hotărârea de Guvern nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României din anul 2025. Astfel, primul tur al alegerilor prezidențiale este programat pe 4 mai, iar al doilea pe 18 mai 2025. De ase
CITATUL ZILEI
''Este frumos lucru să-l oprești pe cel care nedreptățește pe alții; sau, cel puțin, ferește-te să-i fii complice'' - Democrit (Cugetări grecești, Colecția Cogito, Editura Albatros, 1981) AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Horia Plugaru)