JO 2024: România la Jocurile Olimpice de vară din 1984
România a obţinut rezultate excepţionale la Jocurile Olimpice de vară din 1984, de la Los Angeles, sportivii români situându-se pe locul al doilea în clasamentul pe medalii de aur şi pe locul al treilea în clasamentele pe puncte şi pe medalii.
Cei 127 de sportivi români au participat la competiţiile a 12 ramuri sportive şi 86 de probe, dintre care 56 masculine şi 30 feminine. S-au cucerit 53 de medalii, dintre care 20 de aur, 16 de argint şi 17 medalii de bronz, precum şi un total de 325,50 puncte.
"Un bilanţ excelent, mai ales dacă avem în vedere faptul că, la toate ediţiile JO de dinaintea celor de la Los Angeles, sportivii noştri au câştigat în total 28 de medalii de aur, în timp ce la această ediţie a JO, dintr-o dată au devenit deţinătorii a 20 de titluri olimpice. Valoarea sportivilor care s-au deplasat la Los Angeles a fost deosebit de mare comparativ cu ultimele ediţii ale JO. Astfel, la JO 1984, 74,01%, din totalul sportivilor români participanţi s-au clasat pe locurile I-III, faţă de numai 31% la JO din 1980 şi 1976, 24% la JO din 1972 şi 27% la JO din 1968", subliniază Maria Bucur Ionescu în lucrarea "România la Jocurile Olimpice" (Ed. Sport-Turism, 1986).
Atletismul românesc a fost reprezentat la Los Angeles de numai 9 atlete, dintre care 8 au realizat cea mai bună performanţă a acestui sport din istoria participărilor la JO, câştigând în total 10 medalii: Doina Melinte - aur la 800 m şi argint la 1.500 m; Maricica Puică - aur la 3.000 m şi bronz la 1.500 m; Anişoara Cuşmir-Stanciu - aur la lungime; Mihaela Loghin - argint la aruncarea cu greutatea; Vali Ionescu - argint la lungime; Florenţa Crăciunescu - bronz la disc; Cristina Cojocaru - bronz la 400 m garduri şi Fiţa Lovin - bronz la 800 m. Cu acest palmares de excepţie, care a însumat 52 de puncte, atletismul românesc s-a situat pe locul cinci în lume între naţiunile participante la întrecerile atletice de la Los Angeles, înaintea unor ţări cu vechi tradiţii atletice, cum ar fi Canada, Finlanda, Franţa şi Australia.
Şi canotajul feminin a reprezentat o adevărată revelaţie. Româncele au câştigat, pe lacul Casitas, cinci din cele şase titluri olimpice feminine, cel de-al şaselea echipaj cucerind medalia de argint. La acestea se adaugă şi medaliile de aur şi de argint obţinute de cele două echipaje masculine româneşti, astfel că, în total, la cele opt probe la care s-a participat, s-au câştigat tot atâtea medalii, dintre care 6 de aur şi 2 de argint. Este cel mai bun rezultat înregistrat de canotajul românesc la întrecerile olimpice. În clasamentul general pe naţiuni, la canotaj, pe locul întâi, cu 53 de puncte, s-a situat SUA, iar pe locul al doilea România, cu 52 de puncte. Americanii au concurat la toate cele 14 probe masculine şi feminine, în timp ce canotajul românesc a concurat numai la 8 probe.
O altă ramură de sport care a avut o contribuţie importantă în punctajul României a fost cea de haltere. Din cei 10 halterofili care au intrat în concurs, 8 au câştigat medalii: 2 de aur, 5 de argint şi 1 de bronz. Nicu Vlad, cel mai valoros dintre halterofilii noştri, a câştigat medalia de aur şi a doborât trei recorduri olimpice - la smuls, aruncat şi la total.
La kaiac-canoe, cu cele 39 de puncte acumulate, reprezentanţii noştri s-au clasat pe locul întâi în ierarhia mondială a probei. Pentru a cincea oară participant la JO, multiplul nostru campion Ivan Patzaichin a cucerit, în echipaj cu Toma Simionov, două medalii: una de aur, la canoe dublu 1.000 m, şi una de argint, la canoe dublu 500 m. După JO de la Los Angeles, Ivan Patzaichin a spus adio participării sale competiţionale, dar a rămas în continuare în mijlocul sportivilor, în calitate de antrenor.
Prezent la JO din 1984, publicistul Horia Alexandrescu avea să scrie: "Cândva, în urmă cu ani, un ziarist sportiv încerca să alcătuiască topul celor mai mari campioni ai noştri din toate timpurile şi-l plasa pe Ivan Patzaichin pe locul 4, după Iolanda Balaş, Nadia Comăneci şi Ilie Năstase. Sigur, cel mai mult a contat răspândirea largă a atletismului, gimnasticii şi tenisului, în comparaţie cu cea a sportului padelei şi pagaei, dar nimeni nu poate spune că Ivan Patzaichin, asul de necontestat al 'flotilei de aur', ar fi fost cu ceva mai prejos decât primii trei clasaţi în topul respectiv", citat de Emanuel Fântâneanu în "România la Jocurile Olimpice" (Red. Publicaţiilor pentru Străinătate, 2000).
La lupte, cu 5 medalii, dintre care 2 de aur, şi cu încă doi luptători clasaţi pe locul al patrulea, greco-romanele au acumulat 33 de puncte, situându-se pe locul întâi în rândul naţiunilor participante la acest stil. Ion Draica şi Andrei Vasile au câştigat titlul olimpic.
Înotul românesc a fost reprezentat la Los Angeles de două sportive de clasa internaţională: Aneta Pătraşcoiu şi Carmen Bunaciu, concurente la probele de 100 m şi 200 m spate. Pătrăşcoiu a reuşit să se claseze a treia în proba de 200 m spate şi să câştige prima medalie din istoria participărilor înotului românesc la JO.
Rezultate onorabile au obţinut şi judoka Mircea Frăţică şi Mihai Cioc, ambii fiind semifinalişti şi medaliaţi cu bronz.
Pentru a treia oară consecutiv la JO, tirul românesc a câştigat titlul olimpic, pistolarul de excepţie Corneliu Ion apărându-şi cu succes medalia de aur obţinută la ediţia precedentă, de la Moscova.
La handbal masculin, România a jucat finala mică şi a intrat în posesia medaliei de bronz, în urma victoriei asupra Danemarcei.
La box, un singur medaliat, Mircea Fulger, a ajuns până în semifinale, obţinând bronzul.
Lista medaliaţilor români, potrivit cosr.ro:
AUR - Doina Melinte, atletism (800 m), Anişoara Cuşmir-Stanciu, atletism (săritura în lungime), Maricica Puică, atletism (3.000 m), Toma Simionov, Ivan Patzaichin, Canoe - 2, 1.000 m, Valeria Răcilă, canotaj (skiff), Agafia Constantin, Nastasia Nichitov-Ionescu, Tecla Marinescu, Maria Ştefan, toate Kaiac - 4, 500 m, Olga Homeghi-Bularda, Chira Apostol, Maria Fricioiu, Florica Lavric, Viorica Ioja, toate canotaj (4+1), Elisabeta Lipă-Oleniuc, Marioara Popescu, ambele canotaj (2 rame fără cârmaci), Elena Horvat, Rodica Arba, ambele canotaj (dublu vâsle), Sofia Corban, Ioana Badea, Titie Maricica Ţăran, Anişoara Sohoran, Ecaterina Oancea, toate canotaj (4 vâsle cu cârmaci), Valer Toma, Petru Iosub, ambii canotaj (dublu vâsle), Ecaterina Szabo, gimnastică artistică (echipe, sărituri, sol, bârnă), Simona Păuca, gimnastică artistică (echipe, bârnă), Lavinia Agache, Laura Cutina, Cristina Grigoraş, Mihaela Stănuleţ, toate gimnastică artistică (echipe), Petre Becheru, haltere (cat. 82,5 kg), Nicu Vlad, haltere (cat. 90 kg), Ion Draica, lupte greco-romane (cat. 82 kg), Vasile Andrei, lupte greco-romane (100 kg);
ARGINT - Mihaela Loghin, atletism (aruncarea greutăţii), Vali Ionescu, atletism (săritura în lungime), Doina Melinte, atletism (1.500 m), Ivan Patzaichin, Toma Simionov, Canoe-2, 500 m, Lucia Săuca, Camelia Diaconescu, Mihaela Armăşescu, Adriana Chelariu, Aneta Mihaly, Aurora Pleşca, Marioara Traşcă, Doina Bălan, Viorica Ioja, toate canotaj (8+1), Vasile Tomoioagă, Dimitrie Popescu, Dumitru Răducanu, toţi canotaj (2+1), Ecaterina Szabo, gimnastică artistică (individual compus), Doina Staiculescu, gimnastică ritmică (individual compus), Gelu Radu, haltere (cat. 60 kg), Petre Dumitru, haltere (90 kg), Andrei Socaci, haltere (67,5 kg), Vasile Groapă, haltere (100 kg), Ştefan Tasnadi, haltere (110 kg), Ilie Matei, lupte greco-romane (cat. 90 kg), Aurora Dan, Elisabeta Guzganu, Rozalia Oros, Marcela Zsak, Monica Weber, toate scrimă (floretă echipe), Corneliu Ion, tir (pistol viteză);
BRONZ - Fiţa Lovin, atletism (800 m), Cristina Cojocaru-Matei, atletism (400 m), Maricica Puică, atletism (1.500 m), Florenţa Crăciunescu, atletism (aruncarea discului), Mircea Fulger, box (cat. 63,5 kg), Costică Olaru, Canoe-1, 500 m, Simona Păuca, gimnastică artistică (individual compus), Lavinia Agache, gimnastică artistică (sărituri), Dragomir Cioroslan, haltere (75 kg), Nicolae Munteanu, Adrian Simion, Dumitru Berbece, Vasile Stângă, Marian Dumitru, Cornel Durău, Mircea Bedivan, Vasile Oprea, Gheorghe Dogărescu, Iosif Boros, Gheorghe Covaciu, Maricel Voinea, Alexandru Folker, Alexandru Buligan, Neculai Vasilcă (toţi handbal), Anca Pătrăşcoiu, înot (200 m spate), Mircea Frăţică, judo (78 kg), Mihai Cioc, judo (open), Vasile Puşcaşu, lupte libere (cat. 100 kg), Marin Mustaţă, Ioan Pop, Cornel Marin, Alexandru Chiculiţă, Vilmos Szabo, toţi scrimă (sabie echipe), Ştefan Rusu, lupte greco-romane (cat. 74 kg), Victor Dolipschi, lupte libere (+100 kg). AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, redactor Arhiva Foto: Elena Bălan; editor: Ionela Gavril)
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
12 octombrie - Ziua mondială a artritei
Ziua mondială a artritei (World Arthritis Day - WAD) este marcată, în fiecare an, la 12 octombrie. A fost stabilită de către Arthritis and Rheumatism International (ARI) în 1996, menționează www.awarenessdays.com. Este o zi de conștientizare la nivel mondial, dedicată unei mai bune î
12 octombrie - Ziua limbii, alfabetului și culturii armene
În fiecare an, la 12 octombrie, este marcată Ziua limbii, alfabetului și culturii armene, instituită prin Legea nr. 181/2019. În calendarul Bisericii Armene, la 12 octombrie sunt sărbătoriți Sfinții Traducători, călugărul Mesrop Maștoț, patriarhul Sahak Partev și ucenicii lor, care au tradus Biblia în limba armeană, în prima jumătate a
Consiliul Afaceri Externe al UE: Ucraina, extinderea, Orientul Mijlociu, pe agendă (12 octombrie)
Consiliul Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene (UE) se reunește la 12 octombrie 2026, la Luxemburg, pentru a discuta, între altele, teme precum Ucraina, extinderea, Orientul Mijlociu etc, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/. Reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Lux
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 12 octombrie
Ortodoxe Sf. Mc. Prov, Tarah și Andronic; Sf. Ier. Cosma, episcopul Maiumei Greco-catolice Sf. m. Prob, Tarah și Andronic Romano-catolice Ss. Serafim, călug.; Felix al IV-lea, pp.; Carlo Acutis Sfinții Mucenici Prov, Tarah și Andronic sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 1
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 12 octombrie
Este a 285-a zi a anului 2026. Au mai rămas 80 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 27 m și apune la 18 h 37 m. Luna răsare la 09 h 26 m și apune la 19 h 00 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Luke Perry
Actorul Luke Perry, unul dintre protagoniștii serialului de televiziune 'Beverly Hills 90210', s-a născut la Mansfield, Ohio, la 11 octombrie 1966. De mic visa să devină star de cinema, motiv pentru care a părăsit orașul natal și s-a îndreptat spre Hollywood în 1984, pentru a urma o carieră actoricească. Aici, pentru a-și plăti cursuri de actorie, a efect
11 octombrie - Ziua Școlii Ardelene
La 11 octombrie, în fiecare an, este marcată Ziua Școlii Ardelene, instituită prin Legea nr. 93 din 2014. Inițiativa acestui proiect legislativ, la care au aderat ulterior mai mulți parlamentari, îi aparține reprezentantului Uniunii Democratice a Slovacilor și Cehilor din România, deputatul bihorean Adrian Miroslav Merka. 'De-a lungul ist
11 octombrie - Ziua internațională a fetelor (ONU)
Ziua internațională a fetelor este marcată la 11 octombrie, în întreaga lume. La 19 decembrie 2011, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția 66/170, prin care ziua de 11 octombrie a fost declarată Ziua internațională a fetelor. Această zi are drept scop recunoașterea drepturilor și a problemelor cu care se confruntă fetele din î
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 11 octombrie
Ortodoxe Sf. Ap. Filip, unul dintre cei 7 diaconi; Sf. Ier. Teofan Mărturisitorul, episcopul Niceei Duminica a 21-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 21-a după Rusalii. Sf. ap. Filip, dintre cei 7 diaconi; Sf. cuv. Teofan Mărturisitorul; Sf. papă Ioan al XXIII-lea Romano-catolic
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 11 octombrie
Este a 284-a zi a anului 2026. Au mai rămas 81 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 25 m și apune la 18 h 39 m. Luna răsare la 08 h 15 m și apune la 18 h 36 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la aprobarea Tratatului de Pace cu România în cadrul Conferinței de Pace de la Paris (10 octombrie)
La 10 octombrie 1946, în cadrul Conferinței de Pace de la Paris a fost aprobat Tratatul de Pace cu România. Conferința, care a reunit echipele de negociatori ale guvernelor SUA, Uniunii Sovietice, Marii Britanii, Franței și altor Puteri Aliate, în total 21 de națiuni, și-a deschis lucrările la 28 iulie 1946 și s-a desfășurat în acord cu
PERSONALITATEA ZILEI: Pictorul Nicolae Vermont
Nicolae Vermont a fost un remarcabil pictor și gravor român, recunoscut pentru spiritul său inovator. Parcursul său artistic s-a suprapus cu celebra perioadă Belle Epoque, care se dezvăluie în opera sa de la preocupările pentru progres și pentru artă monumentală, de factură academică, până la dorința ruperii de tradiție prin curentele înnoitoare ale a
10 octombrie - Ziua națională a produselor agroalimentare românești
Ziua națională a produselor agroalimentare românești, instituită prin Legea nr. 168/12 iulie 2017, este marcată anual la 10 octombrie. În aprilie 2017, mai mulți parlamentari au depus la Senat, un proiect legislativ privind instituirea zilei de 10 octombrie - Ziua națională a produselor agroalimentare românești. În expunerea de motive,
10 octombrie - Ziua mondială de luptă împotriva pedepsei cu moartea
Ziua mondială de luptă împotriva pedepsei cu moartea este marcată în fiecare an, la 10 octombrie, începând din 2002, la apelul Coaliției mondiale împotriva pedepsei cu moartea. La aceeași dată este marcată și Ziua europeană împotriva pedepsei cu moartea, instituită în septembrie 2007 de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei și
10 octombrie - Ziua mondială a sănătății mintale (ONU)
Ziua mondială a sănătății mintale, sărbătorită în fiecare an pe 10 octombrie, are rolul de a reaminti că nu există sănătate fără sănătate mintală. Obiectivul general al Zilei mondiale a sănătății mintale este de a crește gradul de conștientizare cu privire la problemele de sănătate mintală la nivel global și de a mobiliza eforturile în sprijinul să














