O PERSONALITATE PE ZI: Actorul Amza Pellea
În ziua de 7 aprilie a anului 1931, în Băileşti, judeţul Dolj, într-o familie cu cinci copii, se năştea unul dintre cei mai mari actori de teatru şi film ai României: Amza Pellea.
A fost elev al Colegiului Naţional Carol I din Craiova, după care a urmat cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti (IATC), potrivit https://www.imdb.com/ şi https://humanitas.ro/.
A abordat cu măiestrie, în teatru sau film, atât personaje istorice, cât şi personaje contemporane sau din repertoriul clasic universal, roluri caracterizate prin vitalitate, carismă şi echilibru interior, iar talentul său deosebit pentru comedie a fost pus în valoare prin interpretarea binecunoscutului personaj Nea Mărin.
Reprezentant al Promoţiei de aur a teatrului românesc (1956), Amza Pellea a jucat la Teatrul Naţional din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie şi la Teatrul Naţional din Bucureşti. Între anii 1974-1983 a predat la IATC.

Dumitru Rucăreanu (stg.) şi Amza Pellea (dr.) (actori); jucând într-o piesă de teatru.\r\n, 20.05.1965.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
A debutat pe scena Teatrului Naţional din Craiova în piesa lui Oscar Wilde "Ce înseamnă să fii onest", în rolul lui Jack Worthing. Au urmat alte roluri pe scena craioveană: Verdenikov (''Ani de pribegie'' de Aleksei Arbuzov), comandantul vasului (''Tragedia optimistă'' de Vsevolod Vişnevski), Beppe (''Gâlcevile din Chioggia'' de Carlo Goldoni), Horatio (''Hamlet'' de Shakespeare), colonelul Dobre (''Ecaterina Teodoroiu'' de Nicolae Tăutu), Tache Farfuridi ("O scrisoare pierdută" a lui Caragiale), Esteban (''Fântâna turmelor'' de Lope de Vega) ş.a. Ulterior avea să fie şi director al Teatrului Naţional din Craiova, între 1973 şi 1974.

Scena din filmul 'Mihai Viteazul', în regia lui Sergiu Nicolaescu. În imagine: actorii Amza Pellea (stg), Olga Tudorache (c) şi regizorul Sergiu Nicolaescu (dr), 11.03.1970.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
În 1961, Radu Beligan l-a chemat la Teatrul de Comedie, abia înfiinţat. Pe această scenă a dat viaţă altor personaje, printre care: Brettschneider (''Svejk în al doilea război mondial'' de Bertolt Brecht), Pietro (''Umbra'' de E. Svart), Manole (''Somnoroasa aventură'' de Teodor Mazilu), comisarul (''Capul de răţoi'' de G. Ciprian), Platonov (''Un Hamlet de provincie'' de Cehov), Toma Hrisanide (''Interesul general'' de Aurel Baranga), Hickok (''Buffalo Bill şi indienii'' de A. Kopit), potrivit http://star.cimec.ro/.
Tot în Bucureşti, a mai jucat la Teatrul Mic, la Teatrul Nottara şi la Teatrul Naţional, impunându-se ca unul dintre actorii cei mai reprezentativi ai scenei româneşti. Naţionalul bucureştean l-a distribuit pe Amza Pellea în roluri memorabile: Petre Dinoiu (''Comoara din deal'' de Corneliu Marcu) şi Vlad Dracul ("A treia ţeapă" de Marin Sorescu).

Actorul Amza Pellea alături de actriţa Olga Tudorache, interpretând rolul lui Mihai Viteazul, din filmul cu acelaşi nume, imagine de pe platoul Studioului Buftea.\r\n, 03.11.1970.
Foto: (c) MIHAI ALEXE/Arhiva istorică AGERPRES
Ultimul rol creat în teatru a fost Muromski, din ''Procesul'' de Suhovo-Kobîlin (1983), pe scena Teatrului de Comedie.
Amza Pellea a strălucit şi în rolurile din filme. A colaborat, de-a lungul anilor, cu regizori de prestigiu ai filmului românesc, precum Sergiu Nicolaescu, Dan Piţa, Mircea Mureşan, Mircea Drăgan, Dinu Cocea, Gheorghe Vitanidis, Geo Saizescu, Francisc Munteanu, Manole Marcus sau Alexandru Tatos. A câştigat o mare popularitate în urma interpretării rolurilor din filmele istorice "Dacii" (1966) şi "Mihai Viteazul" (1970), precum şi a rolurilor dramatice din "Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte" (1971) şi "Osânda" (1976). Din bogata sa filmografie mai amintim: "Alarmă în munţi", "Darclée", "Setea", "Tudor", "Pisica de mare", "Neamul Şoimăreştilor", "Camera albă", "Haiducii", "Columna", "Războiul domniţelor", "Puterea şi adevărul", "Ciprian Porumbescu", "Săgeata căpitanului Ion", "Aventurile lui Babuşcă", "Porţile albastre ale oraşului", "Ultimul cartuş", "Nemuritorii", "Stejar - extremă urgenţă", "Un august în flăcări", "Un comisar acuză", "Cantemir", "Muşchetarul român", "Tată de duminică", "Accident", "Tufă de Veneţia", "Împuşcături sub clar de lună", "Eu, tu, şi... Ovidiu", "Omul de aur", "Pentru patrie", "Războiul de Independenţă", "Ecaterina Teodoroiu", "Melodii, melodii", "Revanşa", "Casa dintre câmpuri", "Duios Anastasia trecea", "Mihail, câine de circ", "Capcana mercenarilor", "Wilhelm Cuceritorul", "Rămân cu tine", "Imposibila iubire", ''Un petic de cer''.
A realizat memorabile scenete umoristice în emisiuni de televiziune. Un personaj cu totul special, inspirat de oamenii din localitatea sa natală, Băileşti, pe care l-a interpretat nu doar la televiziune ori la radio, ci şi în film, este celebrul ţăran oltean Nea Mărin, care s-a bucurat de un succes uriaş, astfel încât actorul ajunsese să se identifice, în percepţia publicului, cu personajul. Textele scenetelor cu Nea Mărin sunt scrise în totalitate chiar de Amza Pellea. Marele artist a împrumutat de la concetăţenii săi din Băileşti particularităţile de limbă şi situaţiile de viaţă, pe care le-a dăruit publicului său, îmbogăţite şi nuanţate cu umorul său viguros.
Regizorul Sergiu Nicolaescu a gândit şi creat, special pentru Amza Pellea, prima sa comedie - "Nea Mărin miliardar", în 1979. Filmul, la scenariul căruia Amza Pellea a contribuit, a devenit cea mai populară peliculă românească din toate timpurile şi a deţinut recordul absolut de audienţă înainte de 1990 - 14,6 milioane de spectatori, notează site-urile http://www.tvr.ro/ şi https://humanitas.ro/.
Apreciat atât în ţară, cât şi peste hotare, actorul a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa I (1971), conform http://www.cultura.ro/. A primit, de asemenea, Premiul Asociaţiei Cineaştilor din România în 1971 pentru rolul titular din filmul "Mihai Viteazul", iar în 1976, pentru cel din "Osânda" (Manolache Preda), în regia lui Sergiu Nicolaescu. Pentru rolul său excepţional din filmul "Osânda", în 1977, a câştigat Premiul de interpretare masculină - cel mai bun actor, la Festivalul Internaţional de Film de la Moscova.
Amza Pellea a murit la 12 decembrie 1983, la Bucureşti, la doar 52 de ani. A fost înmormântat la Cimitirul Bellu.
În Băileşti, Casa de cultură, o stradă, o grădiniţă şi o şcoală care poartă numele lui Amza Pellea, iar în centrul localităţii a fost construită o fântână pentru el. Tot aici, în 2008, an în care s-au comemorat 25 de ani de la moartea actorului, a fost inaugurată Casa memorială ''Amza Pellea''.

Casa memorială 'Amza Pellea' din Băilesti.
Foto: (c) NICOLAE BADEA/AGERPRES FOTO
La 7 aprilie 2011, în ziua în care ar fi împlinit 80 de ani, a primit o stea, in memoriam, în Piaţa Timpului - spaţiul bucureştean dedicat marilor valori ale filmului şi scenei româneşti. Steaua a fost dezvelită de fiica sa, actriţa Oana Pellea. În acelaşi an, în decembrie, în Parcul Tineretului din Băileşti a fost dezvelită o troiţă cu chipul lui Amza Pellea, pe care au fost scrise cuvintele pe care actorul obişnuia să le spună: "Oricât voi trăi şi oriunde va fi să mor, voi rămâne băileştean până în străfundul sufletului".

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO
Cartea "Să râdem cu Nea Mărin" (Editura Humanitas), care conţine pe lângă fragmente din volumul publicat în 1973 de Amza Pellea şi texte inedite ale marelui şi îndrăgitului actor, a fost lansată în noiembrie 2014, la Târgul Internaţional de Carte Gaudeamus. Prefaţa cărţii este semnată de Oana Pellea. "Foarte puţină lume ştie că textele cu Nea Mărin sunt scrise în totalitate de el, de Amza. Un umor sănătos, fără pic de vulgaritate, un umor cu o ţâră de poezie, un umor curat. Ţi-e drag să citeşti, dar se mai întâmplă ceva: nu numai că parcă îi auzi vocea, dar ai impresia că îţi şi apare în faţa ochilor Nea Mărin din Băileşti... hâtru, sănătos, vesel" (Oana Pellea). Volumul a fost unul dintre bestsellerurile Târgului Internaţional Gaudeamus 2014.

Actriţa Oana Pellea participă la inaugurarea unei plăci comamorative în memoria actorului Amza Pellea, amplasată pe faţada clădirii unde actorul a trăit în ultimii ani.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
În octombrie 2015, în Bucureşti, pe strada Salcâmilor, locul unde Amza Pellea şi-a trăit ultimii ani din viaţă, a fost dezvelită o placă comemorativă dedicată marelui actor. AGERPRES/(Documentar - Doina Lecea; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)
* Explicaţie foto din deschidere: Actorul Amza Pellea în piesa de teatru '12 oameni furioşi', pusă în scenă la Teatrul de Comedie, 23.12.1977.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Consultări președinte-partide în vederea desemnării premierului (18 mai)
Președintele Nicușor Dan a invitat partidele politice parlamentare la consultări formale, la data de 18 mai 2026, în vederea desemnării premierului, în baza prevederilor constituționale referitoare la formarea guvernului (art. 103, alin. 1), a anunțat Administrația Prezidențială. Conform art. 103, alin. 1 din Constituție, președint
18 mai - Ziua internațională a muzeelor
Pe 18 mai 2026, muzeele din întreaga lume vor marca Ziua internațională a muzeelor, sub tema 'Muzeele unesc o lume divizată', care evidențiază potențialul muzeelor de a acționa ca punți peste diviziunile culturale, sociale și geopolitice, promovând dialogul, înțelegerea, incluziunea și pacea în cadrul și între comunitățile din într
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 18 mai
Ortodoxe Sf. Mc. Petru, Dionisie și Paulin Greco-catolice Sf. m. Petru, Dionisie, Cristina, Andrei, Pavel, Heraclie, Paulin și Benedim Romano-catolice Ss. Ioan I, pp. m.; Alexandra, Claudia și îns., m. Sfinții Mucenici Petru, Dionisie și Paulin s
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 mai
Este a 138-a zi a anului 2026. Au mai rămas 227 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 46 m și apune la 20 h 39 m. Luna răsare la 06 h 27 m și apune la 23 h 18 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Cântăreața Enya
Cântăreața și compozitoarea irlandeză Enya, pe numele său real Eithne Ni Bhraonain (anglicizat Enya Patricia Brennan), este renumită pentru stilul său muzical unic și captivant, prin utilizarea inovatoare a straturilor multiple de voce și instrumente, reverberații prelungite și influențe variate, încărcate de elemente celtice. S-a născut la 17 mai
DOCUMENTAR: Regina Máxima a Țărilor de Jos împlinește 55 de ani (17 mai)
Reginei Máxima, în calitatea sa de soție a regelui Willem-Alexander, îi revine rolul principal de a-l sprijini pe șeful statului în îndeplinirea atribuțiilor sale oficiale și a celorlalte activități pe care le desfășoară în interesul locuitorilor Regatului, ajutându-l în sarcina sa de a unifica, reprezenta și încuraja po
FRAGMENT DE ISTORIE: Deschiderea, pentru public, a Muzeului Satului Românesc din București (17 mai 1936)
Pe 17 mai 1936, era deschis oficial și pentru public Muzeul Satului Românesc din București, după ce, la 10 mai, avusese loc inaugurarea oficială, în prezența regelui Carol al II-lea (1930-1940), a patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea, a ambasadorilor acreditați la București, a oamenilor de cultură și a oamenilor politici și, nu în ult
17 mai - Ziua internațională a lumânărilor aprinse în memoria victimelor virusului HIV-SIDA
Ziua internațională a lumânărilor aprinse (The International AIDS Candlelight Memorial) din 2026 onorează leadershipul, curajului și reziliența persoanelor care trăiesc cu HIV, sub tema 'Light the Legacy. Remember. Advance. Act', potrivit https://candlelightmemorial.net/. Marcată &ici
17 mai - Ziua internațională a telefonului copilului
Ziua internațională a telefonului copilului a fost marcată pentru prima dată la 17 mai 2007, la inițiativa Child Helpline International, o organizație cu impact colectiv, cu peste 150 de membri ai liniei telefonice de asistență pentru copii din peste 130 de țări și teritorii din întreaga lume, informează
17 mai - Ziua mondială a telecomunicațiilor și a societății informaționale
La inițiativa Organizației Națiunilor Unite (ONU), Ziua mondială a telecomunicațiilor și a societății informaționale este celebrată, anual, la data de 17 mai. Cu acest prilej, este evidențiată importanța utilizării internetului și a celorlalte tehnologii de informare și comunicare, conform www.un.org. Totodată, în această
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 17 mai
Ortodoxe Sf. Ap. Andronic și soția sa, Iunia; Sf. Cuv. Nectarie și Teofan Greco-catolice Duminica a 6-a a Paștilor. Sf. ap. Andronic și Iunia; Fer. Ioan Scheffler Romano-catolice Duminica a 7-a a Paștelui Sf. Pascal Baylon, călug.; Fer. Ioan Scheffler, ep. m. Sfântul Apostol Andronic și Sf
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 mai
Este a 137-a zi a anului 2026. Au mai rămas 228 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 47 m și apune la 20 h 38 m. Luna răsare la 05 h 36 m și apune la 22 h 05 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Creatorul de modă Christian Lacroix
Christian Lacroix este un renumit creator de modă francez care a revitalizat industria 'haute couture' în anii 1980 cu modele teatrale, vibrante și inspirate din istorie. Christian Lacroix s-a născut la 16 mai 1951, la Arles, în sudul Franței. A început să schițeze costume istorice și haine de modă de la o vârstă fragedă. A urma
16 mai - Ziua internațională a luminii (UNESCO)
Ziua internațională a luminii este marcată anual la 16 mai, pentru a evidenția rolul central pe care lumina îl joacă în viața oamenilor în domenii precum știința, cultura și arta, educația, dezvoltarea durabilă și în domenii diverse precum medicina, comunicațiile și energia, conform lightday.org/.
16 mai - Ziua națională a libertății religioase
La 16 mai este marcată Ziua națională a libertății religioase. Guvernul României a aprobat, la 14 noiembrie 2024, proiectul de lege privind instituirea în 16 mai a Zilei Naționale a Libertății Religioase și a contribuției cultelor la viața societății românești. În România, sunt recunoscute oficial 19 culte religioas














