O PERSONALITATE PE ZI: Actorul Amza Pellea

În ziua de 7 aprilie a anului 1931, în Băileşti, judeţul Dolj, într-o familie cu cinci copii, se năştea unul dintre cei mai mari actori de teatru şi film ai României: Amza Pellea.
A fost elev al Colegiului Naţional Carol I din Craiova, după care a urmat cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti (IATC), potrivit https://www.imdb.com/ şi https://humanitas.ro/.
A abordat cu măiestrie, în teatru sau film, atât personaje istorice, cât şi personaje contemporane sau din repertoriul clasic universal, roluri caracterizate prin vitalitate, carismă şi echilibru interior, iar talentul său deosebit pentru comedie a fost pus în valoare prin interpretarea binecunoscutului personaj Nea Mărin.
Reprezentant al Promoţiei de aur a teatrului românesc (1956), Amza Pellea a jucat la Teatrul Naţional din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie şi la Teatrul Naţional din Bucureşti. Între anii 1974-1983 a predat la IATC.
Dumitru Rucăreanu (stg.) şi Amza Pellea (dr.) (actori); jucând într-o piesă de teatru.\r\n, 20.05.1965.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
A debutat pe scena Teatrului Naţional din Craiova în piesa lui Oscar Wilde "Ce înseamnă să fii onest", în rolul lui Jack Worthing. Au urmat alte roluri pe scena craioveană: Verdenikov (''Ani de pribegie'' de Aleksei Arbuzov), comandantul vasului (''Tragedia optimistă'' de Vsevolod Vişnevski), Beppe (''Gâlcevile din Chioggia'' de Carlo Goldoni), Horatio (''Hamlet'' de Shakespeare), colonelul Dobre (''Ecaterina Teodoroiu'' de Nicolae Tăutu), Tache Farfuridi ("O scrisoare pierdută" a lui Caragiale), Esteban (''Fântâna turmelor'' de Lope de Vega) ş.a. Ulterior avea să fie şi director al Teatrului Naţional din Craiova, între 1973 şi 1974.
Scena din filmul 'Mihai Viteazul', în regia lui Sergiu Nicolaescu. În imagine: actorii Amza Pellea (stg), Olga Tudorache (c) şi regizorul Sergiu Nicolaescu (dr), 11.03.1970.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
În 1961, Radu Beligan l-a chemat la Teatrul de Comedie, abia înfiinţat. Pe această scenă a dat viaţă altor personaje, printre care: Brettschneider (''Svejk în al doilea război mondial'' de Bertolt Brecht), Pietro (''Umbra'' de E. Svart), Manole (''Somnoroasa aventură'' de Teodor Mazilu), comisarul (''Capul de răţoi'' de G. Ciprian), Platonov (''Un Hamlet de provincie'' de Cehov), Toma Hrisanide (''Interesul general'' de Aurel Baranga), Hickok (''Buffalo Bill şi indienii'' de A. Kopit), potrivit http://star.cimec.ro/.
Tot în Bucureşti, a mai jucat la Teatrul Mic, la Teatrul Nottara şi la Teatrul Naţional, impunându-se ca unul dintre actorii cei mai reprezentativi ai scenei româneşti. Naţionalul bucureştean l-a distribuit pe Amza Pellea în roluri memorabile: Petre Dinoiu (''Comoara din deal'' de Corneliu Marcu) şi Vlad Dracul ("A treia ţeapă" de Marin Sorescu).
Actorul Amza Pellea alături de actriţa Olga Tudorache, interpretând rolul lui Mihai Viteazul, din filmul cu acelaşi nume, imagine de pe platoul Studioului Buftea.\r\n, 03.11.1970.
Foto: (c) MIHAI ALEXE/Arhiva istorică AGERPRES
Ultimul rol creat în teatru a fost Muromski, din ''Procesul'' de Suhovo-Kobîlin (1983), pe scena Teatrului de Comedie.
Amza Pellea a strălucit şi în rolurile din filme. A colaborat, de-a lungul anilor, cu regizori de prestigiu ai filmului românesc, precum Sergiu Nicolaescu, Dan Piţa, Mircea Mureşan, Mircea Drăgan, Dinu Cocea, Gheorghe Vitanidis, Geo Saizescu, Francisc Munteanu, Manole Marcus sau Alexandru Tatos. A câştigat o mare popularitate în urma interpretării rolurilor din filmele istorice "Dacii" (1966) şi "Mihai Viteazul" (1970), precum şi a rolurilor dramatice din "Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte" (1971) şi "Osânda" (1976). Din bogata sa filmografie mai amintim: "Alarmă în munţi", "Darclée", "Setea", "Tudor", "Pisica de mare", "Neamul Şoimăreştilor", "Camera albă", "Haiducii", "Columna", "Războiul domniţelor", "Puterea şi adevărul", "Ciprian Porumbescu", "Săgeata căpitanului Ion", "Aventurile lui Babuşcă", "Porţile albastre ale oraşului", "Ultimul cartuş", "Nemuritorii", "Stejar - extremă urgenţă", "Un august în flăcări", "Un comisar acuză", "Cantemir", "Muşchetarul român", "Tată de duminică", "Accident", "Tufă de Veneţia", "Împuşcături sub clar de lună", "Eu, tu, şi... Ovidiu", "Omul de aur", "Pentru patrie", "Războiul de Independenţă", "Ecaterina Teodoroiu", "Melodii, melodii", "Revanşa", "Casa dintre câmpuri", "Duios Anastasia trecea", "Mihail, câine de circ", "Capcana mercenarilor", "Wilhelm Cuceritorul", "Rămân cu tine", "Imposibila iubire", ''Un petic de cer''.
A realizat memorabile scenete umoristice în emisiuni de televiziune. Un personaj cu totul special, inspirat de oamenii din localitatea sa natală, Băileşti, pe care l-a interpretat nu doar la televiziune ori la radio, ci şi în film, este celebrul ţăran oltean Nea Mărin, care s-a bucurat de un succes uriaş, astfel încât actorul ajunsese să se identifice, în percepţia publicului, cu personajul. Textele scenetelor cu Nea Mărin sunt scrise în totalitate chiar de Amza Pellea. Marele artist a împrumutat de la concetăţenii săi din Băileşti particularităţile de limbă şi situaţiile de viaţă, pe care le-a dăruit publicului său, îmbogăţite şi nuanţate cu umorul său viguros.
Regizorul Sergiu Nicolaescu a gândit şi creat, special pentru Amza Pellea, prima sa comedie - "Nea Mărin miliardar", în 1979. Filmul, la scenariul căruia Amza Pellea a contribuit, a devenit cea mai populară peliculă românească din toate timpurile şi a deţinut recordul absolut de audienţă înainte de 1990 - 14,6 milioane de spectatori, notează site-urile http://www.tvr.ro/ şi https://humanitas.ro/.
Apreciat atât în ţară, cât şi peste hotare, actorul a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa I (1971), conform http://www.cultura.ro/. A primit, de asemenea, Premiul Asociaţiei Cineaştilor din România în 1971 pentru rolul titular din filmul "Mihai Viteazul", iar în 1976, pentru cel din "Osânda" (Manolache Preda), în regia lui Sergiu Nicolaescu. Pentru rolul său excepţional din filmul "Osânda", în 1977, a câştigat Premiul de interpretare masculină - cel mai bun actor, la Festivalul Internaţional de Film de la Moscova.
Amza Pellea a murit la 12 decembrie 1983, la Bucureşti, la doar 52 de ani. A fost înmormântat la Cimitirul Bellu.
În Băileşti, Casa de cultură, o stradă, o grădiniţă şi o şcoală care poartă numele lui Amza Pellea, iar în centrul localităţii a fost construită o fântână pentru el. Tot aici, în 2008, an în care s-au comemorat 25 de ani de la moartea actorului, a fost inaugurată Casa memorială ''Amza Pellea''.
Casa memorială 'Amza Pellea' din Băilesti.
Foto: (c) NICOLAE BADEA/AGERPRES FOTO
La 7 aprilie 2011, în ziua în care ar fi împlinit 80 de ani, a primit o stea, in memoriam, în Piaţa Timpului - spaţiul bucureştean dedicat marilor valori ale filmului şi scenei româneşti. Steaua a fost dezvelită de fiica sa, actriţa Oana Pellea. În acelaşi an, în decembrie, în Parcul Tineretului din Băileşti a fost dezvelită o troiţă cu chipul lui Amza Pellea, pe care au fost scrise cuvintele pe care actorul obişnuia să le spună: "Oricât voi trăi şi oriunde va fi să mor, voi rămâne băileştean până în străfundul sufletului".
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO
Cartea "Să râdem cu Nea Mărin" (Editura Humanitas), care conţine pe lângă fragmente din volumul publicat în 1973 de Amza Pellea şi texte inedite ale marelui şi îndrăgitului actor, a fost lansată în noiembrie 2014, la Târgul Internaţional de Carte Gaudeamus. Prefaţa cărţii este semnată de Oana Pellea. "Foarte puţină lume ştie că textele cu Nea Mărin sunt scrise în totalitate de el, de Amza. Un umor sănătos, fără pic de vulgaritate, un umor cu o ţâră de poezie, un umor curat. Ţi-e drag să citeşti, dar se mai întâmplă ceva: nu numai că parcă îi auzi vocea, dar ai impresia că îţi şi apare în faţa ochilor Nea Mărin din Băileşti... hâtru, sănătos, vesel" (Oana Pellea). Volumul a fost unul dintre bestsellerurile Târgului Internaţional Gaudeamus 2014.
Actriţa Oana Pellea participă la inaugurarea unei plăci comamorative în memoria actorului Amza Pellea, amplasată pe faţada clădirii unde actorul a trăit în ultimii ani.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
În octombrie 2015, în Bucureşti, pe strada Salcâmilor, locul unde Amza Pellea şi-a trăit ultimii ani din viaţă, a fost dezvelită o placă comemorativă dedicată marelui actor. AGERPRES/(Documentar - Doina Lecea; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)
* Explicaţie foto din deschidere: Actorul Amza Pellea în piesa de teatru '12 oameni furioşi', pusă în scenă la Teatrul de Comedie, 23.12.1977.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 aprilie
Este a 116-a zi a anului 2025. Au mai rămas 249 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 14 m și apune la 20 h 14 m. Luna răsare la 05 h 16 m și apune la 18 h 46 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
Săptămâna europeană 21-25 aprilie 2025
Comisia Europeană a anunțat sancțiuni financiare împotriva companiilor americane Apple și Meta pentru încălcări ale legislației europene privind concurența. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că Executivul Comunitar va prezenta în următoarele două săptămâni o foaie de parcurs cu măsuri menite să elimine complet importurile
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Muzeul Național al Țăranului Român va fi redeschis din data de 25 aprilie, după un îndelungat șantier de consolidare, început în 2016, și după o vreme necesară primenirii, a informat instituția muzeală, într-un comunicat transmis AGERPRES. 'Am (re)așezat obiectele în locurile lor (pe care le-au părăsit
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la Conferința de la San Francisco, crearea ONU (25 aprilie - 26 iunie 1945)
Organizarea postbelică a lumii a început încă de la 21 august 1941, când președintele american Franklin Delano Roosevelt a prezentat în fața Congresului Carta Atlanticului, document care viza, printre altele, crearea unei asociații generale de națiuni care să ofere garanții pentru independența politică și integritatea teritorială a statelor mari și mi
DOCUMENTAR: Actorul Al Pacino împlinește 85 de ani (25 aprilie)
Actorul Al Pacino s-a născut la 25 aprilie 1940 în Bronx, un cartier al New Yorkului. A fost crescut de bunici, care l-au dus la cinema de când era mic. La 17 ani a început să se întrețină singur, lucrând ca vânzător, poștaș, lucrător de farmacie, portar, administrator de bloc. A început să joace teatru ca amator, a scris cuplete pen
25 aprilie - Ziua internațională a delegaților (ONU)
Ziua internațională a delegaților marchează aniversarea primei zile a Conferinței de la San Francisco, cunoscută drept Conferința Națiunilor Unite. La 25 aprilie 1945, delegații din cincizeci de țări s-au reunit pentru prima dată la San Francisco. Polonia nu a trimis un reprezentant deoarece componența noului său guvern nu a fost anunțată decât prea târziu pentru
Evenimentul East European Comic Con (25-27 aprilie)
În intervalul 25-27 aprilie 2025, are loc, la complexul Romexpo din București, evenimentul East European Comic Con (EECC), dedicat iubitorilor de filme, seriale, jocuri video, cosplay, benzi desenate și nu numai, potrivit comic-con.ro. Lista actorilor care sunt invitați speciali la această ediție cuprinde
25 aprilie - Ziua mondială de combatere a malariei (OMS)
Ziua mondială de combatere a malariei este marcată, anual, la 25 aprilie, potrivit who.int. A fost adoptată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a evidenția progresele care au fost realizate în prevenirea și controlul malariei, dar și pentru a accelera lupta împotriva acestei boli. T
25 aprilie - Ziua Justiției Militare
Ziua Justiției Militare este marcată în fiecare an la 25 aprilie. La această dat, în 1919 a luat ființă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand, act ce a marcat înființarea unei structuri specializate în asigurarea asistenței juridice pentru armată, potrivit
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Mitropolitul primat Calinic Miclescu (1875-1886)
Calinic Miclescu a fost Mitropolit al Moldovei între anii 1865-1875 și apoi Mitropolit primat între 1875-1886. S-a născut la data de 16 aprilie 1822, în Suceava, în familia marelui logofăt Scarlat Miclescu și a soției acestuia Maria (născută Beldiman), primind la botez numele Constantin. A intrat în monahism la Huși, la 18 iunie 1
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (25 aprilie 1885)
Încercări pentru ca autocefalia Bisericii Ortodoxe Române să devină un fapt împlinit au fost inițiate și susținute încă din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Unirea Principatelor Române, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5/17 ianuarie 1959), apoi în Țara Românească (24 ianuar
CITATUL ZILEI
'Ca să fii orbit cu privire la alții, demult trebuie să nu te fi văzut nici pe tine.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 aprilie
Ortodoxe Izvorul Tămăduirii; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu; Sf. Ap. și Evanghelist Marcu; Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului Greco-catolice Sf. ap. și ev. Marcu Romano-catolice Sf. Marcu, ev. În vin
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 aprilie
Este a 115-a zi a anului 2025. Au mai rămas 250 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 15 m și apune la 20 h 13 m. Luna răsare la 04 h 55 m și apune la 17 h 24 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Elisabeta Polihroniade, mare maestră internațională a șahului
Elisabeta Polihroniade, legendă a șahului românesc, s-a născut la București, în ziua de 24 aprilie 1935. Licențiată a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, Elisabeta Polihroniade este singura româncă ce deține zece medalii olimpice cucerite la Olimpiadele de Șah, individual sau cu echipa, potrivit 'Enciclopediei