Ziua mondială de luptă împotriva diabetului zaharat (World Diabetes Day) este marcată la 14 noiembrie în fiecare an.

Deviza campaniei din 2023 a Zilei mondiale de luptă împotriva diabetului zaharat este "CUNOSCÂNDU-ŢI RISCUL, ŞTII RĂSPUNSUL'' cu referire la riscurile apariţiei diabetului zaharat de tip 2 sau a complicaţiilor acestei boli. Potrivit paginii Organizaţiei Naţiunilor Unite, 1 din 10 adulţi la nivel global are diabet, peste 90% din cei bolnavi au diabet de tip 2. Aproape jumătate din cazuri nu sunt încă diagnosticate. În multe cazuri, diabetul de tip 2 şi complicaţiile acestuia pot fi prevenite prin adoptarea şi menţinerea unor obiceiuri sănătoase. Este important să cunoaştem riscurile bolii şi ce trebuie să facem pentru a putea preveni sau pentru a obţine o diagnosticare precoce şi un tratament în timp util, se arată pe worlddiabetesday.org.

Prevenirea diabetului de tip 2 şi a complicaţiilor asociate acestei forme de diabet a fost punctul central al manifestărilor organizate cu prilejul Zilei mondiale de luptă împotriva diabetului zaharat între 2021 şi 2023. ONU a evidenţiat în programele sale că accesul la îngrijire pentru persoanele diagnosticate cu diabet trebuie să primeze, subliniind impactul complicaţiilor cauzate de diabet şi importanţa de a avea acces la informaţii privind gestionarea acestei boli.

Evenimentele desfăşurate în această zi includ: conferinţe, ateliere şi seminarii pentru profesioniştii din domeniu, programe de radio şi de televiziune, manifestări sportive şi expoziţii. De asemenea, sunt distribuite materiale informative pentru a încuraja efectuarea testului de depistare a diabetului zaharat. Culoarea simbolică a acestei zile fiind albastru, numeroase clădiri sau edificii importante sunt iluminate în această culoare, iar oamenii se îmbracă sau poartă un obiect albastru. Logo-ul este un cerc albastru.

Ziua mondială de luptă împotriva diabetului zaharat a fost marcată pentru prima oară la 14 noiembrie 1991, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi a Federaţiei Internaţionale a Diabetului. A devenit zi oficială a Naţiunilor Unite în 2007, prin adoptarea Rezoluţiei 61/225 la 20 decembrie 2006. Diabetul constituie de mult timp un domeniu de preocupare pentru OMS, iar relaţiile oficiale între OMS şi FID datează din 1957.

Data de 14 noiembrie este, totodată, ziua de naştere a fiziologului şi farmacologului canadian Frederick Banting (1891-1941), cel care a studiat secreţia internă a pancreasului şi a introdus insulina în terapie, în octombrie 1922. Insulina a fost descoperită în 1921 de dr. Nicolae Paulescu şi a însemnat miracolul salvării unui număr enorm de vieţi omeneşti în ultimii 100 de ani.

Diabetul este o boală cronică care apare atunci când pancreasul nu produce suficientă insulină sau când organismul nu poate utiliza eficient insulina pe care o produce. Hiperglicemia sau nivelul ridicat de zahăr din sânge este un efect al diabetului zaharat necontrolat. De-a lungul timpului, diabetul poate afecta inima, vasele de sânge, ochii, rinichii şi nervii. O dietă sănătoasă, activitatea fizică regulată, menţinerea unei greutăţi corporale normale şi evitarea consumului de tutun pot preveni sau întârzia instalarea diabetului de tip 2.

Potrivit celor mai recente date ale Federaţiei Internaţionale de Diabet, 537 de milioane de adulţi (1 din 10) trăiau cu diabet zaharat în 2021. Se preconizează că acest număr va creşte la 643 milioane până în 2030 şi la 783 milioane până în 2045. Aproape 1 din 2 adulţi (44%) cu diabet rămâne nediagnosticat (240 milioane). Majoritatea are diabet de tip 2. Mai mult de 3 din 4 persoane cu diabet zaharat trăiesc în ţări cu venituri mici şi medii. 541 de milioane de adulţi au un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 2. Peste 1,2 milioane de copii şi adolescenţi (0-19 ani) trăiesc cu diabet zaharat de tip 1. Diabetul a provocat 6,7 milioane de decese în 2021. Diabetul a fost responsabil pentru cel puţin 966 de miliarde de dolari cheltuieli de sănătate în 2021, reprezentând 9% din totalul cheltuielior globale pentru asistenţa medicală. 1 din 6 noi născuţi vii (21 milioane) este afectat de glicemia crescută (hiperglicemie) în timpul sarcinii, se arată pe worlddiabetesday.org.

România are un Program Naţional de Diabet, care urmăreşte îmbunătăţirea stării de sănătate, creşterea speranţei de viaţă a bolnavilor, precum şi asigurarea accesului la tratament. Amploarea bolii în România evaluată în studiul prospectiv pe 10 ani (2012-2021) arată că: numărul cazurilor de diabet zaharat a crescut în 2021 faţă de 2020 pentru diabet zaharat tip 1 - diabet insulino-dependent (cu 5.533), la fel şi ponderea a crescut puţin, 14,3% din total în 2021, faţă de 14,2% din total în 2020; au crescut ca număr cazurile cu diabet zaharat tip 2 - diabet insulino-independent, în 2021 (cu 25.897 cazuri faţă de 2020), dar procentul a scăzut- în 2020 (84,2%) şi în 2021 (83,9%); numărul cazurilor a crescut şi pentru celelalte forme clinice, iar valoarea ponderea a rămas constantă pentru diabet zaharat, forma clinică de malnutriţie, şi a crescut pentru alte forme clinice şi foarte puţin pentru forma clinică fără precizare. Cele mai frecvente complicaţii, ca număr şi pondere, sunt accidente vasculare şi polineuropatii, urmate de retinopatii, se arată în studiul publicat pe https://insp.gov.ro/.

La 20 octombrie 2020, Parlamentul României a adoptat Legea privind prevenţia şi depistarea precoce a diabetului, actualizată şi modificată ulterior. Actul normativ cuprinde următoarele trei direcţii de acţiune: I. Educaţia populaţiei pentru adoptarea şi menţinerea unui stil de viaţă sănătos şi responsabil; II. Screening pentru depistarea precoce a diabetului; III. Prevenţia sau întârzierea instalării diabetului. AGERPRES/ (Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Lăzăroiu)