Propunerea unui instrument de finanţare specific pentru Ucraina, Conferinţa pentru reconstrucţia Ucrainei, nouă lege menită să protejeze libertatea, pluralismul şi independenţa mass-mediei în UE şi un al unsprezecelea pachet de sancţiuni cu privire la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei se numără printre subiectele acestei săptămâni în spaţiul european.


Comisia Europeană

* La 20 iunie, Comisia Europeană le-a cerut statelor UE o contribuţie suplimentară de 50 de miliarde de euro la bugetul multianual al blocului comunitar până în anul 2027, a transmis AFP. "Propunem o rezervă financiară pentru următorii patru ani de 50 de miliarde de euro. Aceasta include deopotrivă împrumuturi şi granturi", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Noua contribuţie "ne va permite să ne calibrăm cu adevărat sprijinul financiar în funcţie de evoluţia situaţiei pe teren, întrucât noi toţi ştim că un război cere din partea noastră cea mai mare flexibilitate", a argumentat Ursula von der Leyen. Această contribuţie suplimentară la bugetul plurianual al UE pentru perioada 2021-2027 va necesita o aprobare în unanimitate din partea statelor membre şi de asemenea acordul Parlamentului European.

Separat de ajutorul financiar pentru Ucraina, preşedinta Comisiei Europene a cerut o altă suplimentare a bugetului comunitar, de 15 miliarde de euro, pentru gestionarea migraţiei. Aceste fonduri vor fi destinate susţinerii statelor membre pentru "a consolida controlul frontierei noastre externe" şi cooperării cu statele terţe. Von der Leyen a cerut de asemenea alte zece miliarde de euro pentru consolidarea "rezilienţei şi competitivităţii" economiei europene.

* La 20 iunie, Comisia Europeană a propus instituirea unui instrument de finanţare specific care să ofere Ucrainei un sprijin coerent, previzibil şi flexibil pentru perioada 2024-2027 şi care să fie adaptat la provocările fără precedent legate de sprijinirea unei ţări aflate în război. Mecanismul reconfirmă angajamentul ferm al UE de a sprijini Ucraina atât în faţa războiului de agresiune dus în prezent de Rusia, cât şi pe calea sa către aderarea la UE, transmite https://ec.europa.eu/commission/.

Noul Mecanism pentru Ucraina va sprijini eforturile acesteia de a-şi menţine stabilitatea macrofinanciară, de a susţine redresarea şi de a moderniza ţara, în timp ce implementează reforme esenţiale pe calea aderării la UE. Mecanismul este structurat pe trei piloni: Pilonul I - Sprijin financiar acordat statului sub formă de granturi şi împrumuturi; Pilonul II - Un cadru de investiţii specific pentru Ucraina, menit să atragă şi să mobilizeze investiţii publice şi private pentru redresarea şi reconstrucţia Ucrainei, în sprijinul implementării Planului; Pilonul III - Asistenţă tehnică şi alte măsuri de sprijin, inclusiv mobilizarea expertizei în materie de reforme, sprijin pentru municipalităţi, societatea civilă şi alte forme de ajutor bilateral disponibile în mod normal pentru ţările în curs de aderare în cadrul Instrumentului de asistenţă pentru preaderare (IPA), sprijinind, de asemenea, obiectivele Planului pentru Ucraina. Suma totală prevăzută pentru Mecanism este de până la 50 de miliarde de euro pentru perioada 2024-2027, urmând să acopere atât granturile, cât şi împrumuturile, arată sursa citată.

* La 22 iunie, Comisia a anunţat selecţia a 107 de proiecte de infrastructură de transport pentru granturi UE în valoare de peste 6 miliarde de euro din partea Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE), instrumentul UE pentru investiţii strategice în infrastructura de transport. Peste 80% din finanţare va sprijini proiecte care asigură o reţea mai eficientă, mai ecologică şi mai inteligentă de căi ferate, căi navigabile interioare şi rute maritime de-a lungul reţelei transeuropene de transport (TEN-T). În plus, proiectele vor consolida culoarele de solidaritate UE-Ucraina, instituite pentru a facilita exporturile şi importurile Ucrainei, potrivit https://ec.europa.eu/.

Principalele conexiuni feroviare transfrontaliere de-a lungul reţelei centrale TEN-T au fost, de asemenea, prioritare pentru finanţare. Printre acestea se numără în special tunelul de bază Brenner (care leagă Italia şi Austria), Rail Baltica (care leagă cele trei state baltice şi Polonia cu restul Europei), precum şi tronsonul transfrontalier dintre Germania şi Ţările de Jos (Emmerich-Oberhausen), printre altele. Porturile maritime din Irlanda, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Ţările de Jos şi Polonia vor primi finanţare pentru dezvoltarea alimentării cu energie electrică de la mal în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de navele ancorate.

* La 22 iunie, Comisia a anunţat 15 de câştigători ai premiilor ''Noul Bauhaus european'' (NBE) 2023 şi 14 proiecte selectate, care beneficiază de investiţii în valoare de 65 de milioane de euro în cadrul primei cereri de propuneri ''Iniţiativă urbană europeană - acţiuni inovatoare'' din cadrul politicii de coeziune. Dintre cei 61 de finalişti, 15 câştigători cu iniţiative exemplare ale noului Bauhaus european vor primi un premiu în valoare de până la 30.000 de euro şi un pachet de comunicare pentru a-i ajuta să îşi dezvolte şi să îşi promoveze în continuare proiectele şi conceptele, anunţă https://ec.europa.eu/.


Conferinţa pentru reconstrucţia Ucrainei

La Conferinţa de redresare a Ucrainei din 2023 de la Londra (21-22 iunie), preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat detaliile propunerii Comisiei pentru o nouă facilitate pentru Ucraina care, odată adoptată de Parlamentul European şi Consiliul UE, va mobiliza până la 50 de miliarde de euro timp de patru ani, potrivit https://ec.europa.eu/.

În marja Conferinţei, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, împreună cu preşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI), Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Odile Renaud-Basso şi directorul general al Corporaţiei Financiare Internaţionale (IFC), Makhtar Diop, au semnat acorduri în valoare de peste 800 de milioane de euro pentru a mobiliza investiţii private pentru redresarea şi reconstrucţia economiei Ucrainei. Acordurile, care sunt susţinute de Fondul European pentru Dezvoltare Durabilă Plus, componenta de finanţare a NDICI-Global Europe, subliniază angajamentul internaţional comun de mobilizare a sectorului privat pentru redresarea şi reconstrucţia Ucrainei.

De asemenea, în marja Conferinţei, reuniunea Comitetului director al Platformei de coordonare a donatorilor multiagenţie pentru Ucraina, coprezidată de Comisia Europeană, Statele Unite şi Ucraina a avansat în misiunea de a se asigura că nevoile prioritare urgente ale Ucrainei pentru 2023 sunt satisfăcute şi corelate prin angajamentele donatorilor. Comitetul Director a discutat, de asemenea, următorii paşi pentru coordonarea ulterioară a agendei de reformă a Ucrainei.

Formatul Conferinţei privind reconstrucţia Ucrainei (Ukraine Recovery Conference - URC), lansat în 2017 şi dedicat susţinerii procesului de reforme din Ucraina, a fost reorientat, după ce Rusia a pornit războiul împotriva Ucrainei, către tema reconstrucţiei. România a fost reprezentată la eveniment de Ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu.


Consiliul Uniunii Europene

* Ţările UE au convenit la 21 iunie să contribuie cu o nouă donaţie, de 3,5 miliarde de euro, la Instrumentul European pentru Pace (FEP), fond utilizat pentru finanţarea livrărilor de arme către Ucraina şi a misiunilor militare în străinătate, a relatat AFP. Anunţul a fost făcut de Suedia, care deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE. Înţelegerea va trebui să fie aprobată în mod oficial, în unanimitate, de miniştrii de externe în cadrul reuniunii lor din 25 iunie de la Luxemburg.

Suma iniţială de 5,7 miliarde de euro alocată pentru şapte ani acestui fond creat de statele membre în afara bugetului european a fost epuizată într-un an de conflictul din Ucraina. Mecanismul este alimentat de contribuţii din partea statelor membre, iar 66% din finanţarea sa este asigurată de Germania, Franţa, Italia şi Spania. Noua alocare de 3,5 miliarde de euro nu va fi utilizată exclusiv pentru înarmarea Ucrainei, ci o parte din fonduri vor fi utilizate pentru alte misiuni militare şi civile ale UE în străinătate, în special în Balcanii de Vest şi în regiunea Sahel.

* La 21 iunie, ambasadorii statelor membre la UE au aprobat poziţia Consiliului cu privire la o nouă lege menită să protejeze libertatea, pluralismul şi independenţa mass-mediei în UE. Legea europeană privind libertatea mass-mediei va stabili un cadru comun pentru serviciile mass-media pe piaţa internă a UE şi va introduce măsuri menite să protejeze jurnaliştii şi furnizorii de servicii mass-media de ingerinţa politică, facilitându-le în acelaşi timp activitatea dincolo de frontierele interne ale UE, conform https://www.consilium.europa.eu/.

Totuşi, prevederile care lasă uşa deschisă spionării jurnaliştilor în numele "securităţii naţionale" ridică îngrijorări, a informat AFP. La reuniunea ambasadorilor Celor 27, doar Polonia şi Ungaria, ţări criticate în mod regulat din cauza controlul puterii asupra mass-media, au votat împotriva textului, care conţine cerinţe de transparenţă privind proprietatea mass-media şi atribuirea publicităţii de stat.

Preşedinţia Consiliului are acum mandatul necesar pentru a începe negocierile cu Parlamentul European de îndată ce acesta îşi va fi stabilit poziţia cu privire la Legea europeană privind libertatea mass-mediei. Obiectivul comun al Comisiei, al Consiliului şi al Parlamentului este de a încheia negocierile referitoare la această lege înainte de viitoarele alegeri pentru Parlamentul European.

* În cadrul celui de-al unsprezecelea pachet de sancţiuni adoptat la 23 iunie, Consiliul a decis să impună măsuri restrictive pentru încă 71 de persoane şi 33 de entităţi responsabile de acţiuni care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei. Măsurile adoptate de ambasadorii Celor 27 la Bruxelles, includ atât sancţiuni individuale, cât şi "măsuri de combatere a eludării", a transmis Suedia, care deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE. Uniunea Europeană încearcă să descurajeze firmele străine şi ţările terţe să ajute Moscova prin reexportul către Rusia a unor bunuri care pot fi utilizate de complexul militar-industrial rus, inclusiv semiconductori şi circuite integrate. Cel de-al 11-lea pachet vizează produsele care "contribuie la consolidarea militară şi tehnologică a Rusiei sau la dezvoltarea sectorului său de apărare şi securitate". Lista are 155 de pagini.


Curtea de Justiţie a UE (CJUE)

* La 22 iunie, CJUE a decis că Ungaria a încălcat legislaţia Uniunii Europene cu privire la azil prin încetinirea posibilităţii de a solicita protecţie, au informat DPA şi AFP. În urma izbucnirii pandemiei de COVID-19 în anul 2020, Budapesta a obligat cetăţenii anumitor state membre şi pe apatrizi să parcurgă o procedură preliminară înainte de a depune cererea de azil. Persoanele respective au trebuit întâi să meargă la ambasadele Ungariei de la Belgrad sau Kiev pentru a depune personal o declaraţie de intenţie pentru a cere azil. Ulterior, autorităţile ungare au putut decide dacă le permit sau nu solicitanţilor de protecţie să intre în Ungaria pentru a cere azil. Comisia Europeană a considerat că această regulă încalcă legislaţia comunitară în materie de azil şi a dat în judecată Ungaria la cea mai înaltă instanţă judiciară a UE, ce are sediul la Luxemburg. CJUE a dat dreptate executivului UE, argumentând că regulamentul respectiv privează persoanele în cauză de dreptul de a solicita efectiv azil în Ungaria. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Anda Badea)