FRAGMENT DE ISTORIE: Ministrul Mihail Kogălniceanu avansează memoriul României în Congresul de la Berlin (19 iunie 1878)

Congresul de pace de la Berlin a consfinţit recunoaşterea internaţională a independenţei de stat a României, urmare a contribuţiei militare decisive şi jertfei armatei române la operaţiunile războiului ruso-turc.
Marile puteri europene au organizat congresul, gazdă fiind cancelarul Otto von Bismarck, sub forma unor sesiuni de lucru destinate problemelor majore ale continentului apărute în urma acestui conflict şi a semnării păcii de la San Stefano, care a generat şi mai mult interes din partea statelor europene pentru o reglementare internaţională prin negociere a rezultatelor războiului. Toate marile puteri aveau interese în Balcani, iar jocul de întâietate dintre acestea le obligau la negocierea unor înţelegeri acceptate, fără să invite în cadrul discuţiilor în calitate de state părţi şi naţiunile mici care au fost cobeligerante. Bismarck conducea lucrările, iar în situaţia în care apărea un blocaj pe o anumită temă, delegaţiile se retrăgeau pentru o negociere directă urmând ca apoi lucrările să fie reluate după obţinerea unui consens, indică lucrarea ''Războiul pentru Independenţa României în context european (1875-1878)'' (autor Nicolae Ciachir, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977). Şi ministrul afacerilor străine Mihail Kogălniceanu a transmis o notă circulară la 16/28 martie 1878 agenţilor diplomatici români din străinătate cerând acestora să protesteze faţă de hotărârile Tratatului de la San Stefano, indică sursa citată. Pentru o susţinere comună a cauzei agentul diplomatic român la Belgrad a cerut demersuri conjugate alături de guvernul sârb la viitorul congres de pace de la Berlin. În 30 martie 1878, Kogălniceanu cerea, într-o notă trimisă în străinătate reprezentanţilor români, să facă toate demersurile necesare pentru obţinerea posibilităţii ca delegaţia română să îşi poată susţină cauza la Berlin în cadrul lucrărilor reuniunii.
Marile puteri ţinteau adjudecarea unei cât mai mari influenţe în Balcani pe spaţiul dominat anterior de Imperiul Otoman, dar în acelaşi timp nutreau ca niciuna dintre ele să nu obţină o întâietate strategică avantajoasă care să îi confere o poziţie prea dominantă în viitor. Anglia a ţesut o serie de acorduri cu Rusia, la 30 mai 1878, şi cu Austro-Ungaria, la 6 iunie 1878, şi milita activ pentru îndepărtarea influenţei sporite a Rusiei din Bulgaria şi trasarea graniţelor acestui stat cât mai departe de Constantinopol. Ministrul Mihail Kogălniceanu a cerut, la 22 mai 1878, marilor puteri posibilitatea ca delegaţia României să fie parte la lucrările reuniunii, însă delegaţiei române i s-a aprobat doar participarea cu vot consultativ la şedinţele în care sunt abordate chestiunile de interes pentru guvernul de la Bucureşti. S-a acceptat astfel primirea delegaţiei române pentru citirea documentului în vederea susţinerii cauzei României. Diplomatul sârb Jovan Ristic, aflat la Berlin pentru susţinerea cauzei poporului sârb, sintetiza natura Congresului de la Berlin: ''marile puteri caută să profite cât mai mult pe seama celor mici, iar cele puternice pe seama celor slabe'', conform volumului ''Războiul pentru Independenţa României în context european (1875-1878)''.
Delegaţia României aducea ca argument hotărâtor aportul militar al armatei române la războiul ruso-turc, însă cu excepţia Franţei care a susţinut timid acest punct de vedere al participării delegaţiei României dar s-a lovit de opoziţia clară a Rusiei în această problemă, restul marilor puteri s-au opus vehement sau au tratat firav acest deziderat. În context, s-a oferit posibilitatea susţinerii de către reprezentanţii trimişi ai României în plenul congresului, la 19 iunie 1878, a unui document memoriu care să transmită public poziţia guvernului de la Bucureşti. Pentru întărirea poziţiei României, delegaţia română a înaintat şi lui Otto von Bismarck un memoriu în care erau specificate revendicările guvernului român: nicio parte din teritoriul în fiinţă să nu fie desprinsă de România; teritoriul să nu fie supus unui drept de trecere în profitul armatelor ruseşti; România, în baza titlurilor ei seculare, să reintre în posesiunea gurilor Dunării; independenţa să fie consfinţită în mod definitiv şi teritoriul să fie neutralizat; să primească despăgubiri de război proporţional cu forţele militare puse în luptă. Primul ministru Ion C. Brătianu şi ministrul afacerilor străine Mihail Kogălniceanu au refuzat orice declaraţie de supunere faţă de hotărârile Congresului care ar fi putut viza ştirbirea integrităţii şi suveranităţii naţionale, potrivit volumului ''Istoria militară a românilor'' (Editura Militară, Bucureşti, 1992).
Lucrările congresului nu s-au concentrat prea mult asupra problemei româneşti, toate statele participante au fost de acord cu recunoaşterea independenţei României, inclusiv Turcia, însă au fost puse câteva condiţii: înlăturarea discriminărilor confesionale (prevederile Articolului 44 din tratat) şi cedarea către Rusia a porţiunii teritoriului celor trei judeţe din Basarabia, Cahul, Bolgrad şi Ismail, iar în schimbul acestui teritoriu Dobrogea şi gurile Dunării reveneau României (prevederile Articolelor 45 şi 46). Reprezentantul Angliei a cerut ca judeţele să rămână la România, dar delegatul rus Gorceakov l-a apostrofat imediat pe lordul Beaconsfield. Bismarck a subliniat că în această chestiune nu trebuie supărat ţarul, iar reprezentanţii Italiei şi Austro-Ungariei, Cort şi Andrassy au precizat că s-a procedat dur cu România şi trebuie să i se dea compensaţii. Pentru a nu intra în contrapondere cu punctul de vedere al delegaţiei Rusiei, delegaţia Franţei nu a susţinut în această speţă România, dar ca să nu fie afectată popularitatea sa în rândul românilor a cerut ca Dobrogea să se întindă dincolo de Silistra până la Cavarna. Această poziţie a fost susţinută similar de reprezentantul Italiei, Corti. După ce delegaţia României a părăsit Berlinul, ca urmare a poziţiilor exprimate de reprezentanţii marilor puteri, delegatul guvernului sârb Jovan Ristic a susţinut în comun şi cauza României alături de cea a Serbiei în problema capitalizării tributului. Ristic arăta că cele două state nu au venit la Berlin pentru răscumpărarea independenţei, întrucât aceasta a fost câştigată prin luptă pe câmpul de război, iar hotărârile congresului, dacă încalcă interesele statelor mici, vor fi iluzorii chiar dacă sunt adoptate de marile puteri, conform ''Războiul pentru Independenţa României în context european (1875-1878)''. Jovan Ristic menţiona că în discuţiile purtate cu diverşi delegaţi, rusul Şuvalov, Waddington al Franţei sau Corti al Italiei, toţi aceştia au apreciat elogiind eroismul românilor, soldaţii români s-au comportat strălucit pe câmpul de luptă, cucerind o serie de redute la Plevna.
În ziua semnării tratatului de la Berlin, la 1/13 iulie 1878, ministrul Mihail Kogălniceanu a transmis o circulară către agenţii diplomatici acreditaţi în străinătate în care stipula faptul că, ''în urma recunoaşterii de către marile puteri a absolutei sale suveranităţi, România trebuie să-şi recapete de acum încolo legăturile sale internaţionale''. Pe bază de reciprocitate România transforma agenţiile sale diplomatice din străinătate în legaţii, conduse de miniştrii extraordinari şi miniştri plenipotenţiari. Rusia, Austro-Ungaria şi Turcia au recunoscut imediat şi fără condiţii independenţa de stat a României, Italia în anul 1879, însă Franţa, Anglia şi Germania au recunoscut independenţa statului român în 1880 condiţionând-o de acceptarea unor tranzacţii economice împovărătoare.
Impactul hotărârilor de la Berlin avea să fie resimţit mult mai târziu pe continentul european. Consecinţele pe termen scurt au vizat recunoaşterea independenţei unor state şi modificări de graniţe, intrarea altora sub formă de protectorat a unor mari puteri, iar pe termen lung implicaţiile generate aveau să influenţeze organizarea teritorială în Europa de Sud-Est şi chiar să sădească anumiţi germeni care aveau să conducă, alături de alţi factori, la declanşarea Primului Război Mondial, indică lucrarea ''European Diplomacy in Crisis. Lessons From the Congress of Berlin of 1878'', autor Nina Markovic Khaze, în volumul ''Reform, Revolution and Crisis in Europe'' (Routledge, 2019). AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: www.istorie-pe-scurt.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Tenismenul american Andre Agassi
Jucătorul de tenis Andre Agassi, câștigător a opt titluri de Mare Șlem în carieră și campion olimpic, în 1996, la Atlanta, s-a născut la 29 aprilie 1970, în Las Vegas, Nevada, SUA. Fiul unui fost boxer ir
28 aprilie - Ziua mondială a securității și sănătății în muncă (ONU)
În 2003, Organizația Internațională a Muncii (OIM) a început să celebreze Ziua mondială a securității și sănătății în muncă pentru a sublinia prevenirea accidentelor și a bolilor la locul de muncă, valorificând punctele forte tradiționale ale OIM, tripartismul și dialogul social. De asemenea, 28 aprilie este Ziua internațională de comem
Prezidențiale2025/ Cadrul legal al alegerilor prezidențiale din mai 2025
Alegerile prezidențiale din 4 mai 2025 (primul tur) au loc ca urmare a anulării primului tur de scrutin din 24 noiembrie 2024, de către Curtea Constituțională la 6 decembrie 2025. Întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României în 2024 a fost anulat de Curtea Constituțională a României la 6 decembrie 2024, prin H
Prezidențiale2025/ Calendarul alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025
Calendarul alegerilor prezidențiale pentru alegerile din 4 mai 2025 a fost stabilit prin Hotărârea de Guvern nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României din anul 2025. Astfel, primul tur al alegerilor prezidențiale este programat pe 4 mai, iar al doilea pe 18 mai 2025. De ase
CITATUL ZILEI
''Este frumos lucru să-l oprești pe cel care nedreptățește pe alții; sau, cel puțin, ferește-te să-i fii complice'' - Democrit (Cugetări grecești, Colecția Cogito, Editura Albatros, 1981) AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Horia Plugaru)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 28 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. Iason și Sosipatru; Sf. Mc. Maxim, Cvintilian și Dadas din Ozovia Greco-catolice Sf. ap. Iason și Sosipatru, din cei 70; Sf. m. Dada, Maxim și Quintilian Romano-catolice Ss. Petru Chanel, pr. m.; Ludovic M. Grignion de Montfort, pr.; Valeria, m. Sfinții Apostoli Iason și Sosipatru
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 28 aprilie
Este a 118-a zi a anului 2025. Au mai rămas 247 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 11 m și apune la 20 h 16 m. Luna răsare la 06 h 08 m și apune la 21 h 38 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
Web Summit 2025, la Rio de Janeiro (27-30 aprilie)
Web Summit 2025 la Riocentro din Rio de Janeiro începe la 27 aprilie 2025, reunind nume importante din domeniul tehnologiei informației, al marilor afaceri mondiale, dar și start-upurilor, precum și din acele domenii ale activității umane în care internetul activează ca un mijloc principal de manifestare, potrivit
CITATUL ZILEI
'Deprinde-te a nu mustra decât când ești gata să îndrepți.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril )
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 27 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. Simeon, rudenia Domnului, episcopul Ierusalimului Duminica a 2-a după Paști (a Sf. Apostol Toma) Greco-catolice Duminica a 2-a a Paștilor (a lui Toma). Sf. ep. m. Simeon, rudenia Domnului Romano-catolice Duminica a 2-a a Paștelui Sf. Zita, fc. Sfântul Apostol Simeon
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 27 aprilie
Este a 117-a zi a anului 2025. Au mai rămas 248 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 12 m și apune la 20 h 15 m. Luna răsare la 05 h 40 m și apune la 20 h 11 m. Lună nouă 22 h 31 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
26 aprilie - Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (ONU)
O explozie la Centrala Nucleară de la Cernobîl în 1986 a răspândit un nor radioactiv peste mari părți ale Uniunii Sovietice, în prezent teritorii ale Belarusului, Ucrainei și Federației Ruse. Aproape 8,4 milioane de oameni din cele trei țări au fost expuși radiațiilor. Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistență internațională ab
26 aprilie - Ziua mondială a proprietății intelectuale (ONU)
La 26 aprilie 2025 este marcată Ziua mondială a proprietății intelectuale, conform www.wipo.int. Proprietatea intelectuală vizează recunoașterea dreptului asupra unei anumite invenții, creații sau idei și în special privind drepturile legale rezultate în urma activității intelectuale depuse. Dreptur
26 aprilie, zi de doliu național pe teritoriul României, în memoria Sanctității Sale Papa Francisc
Guvernul a aprobat, la 24 aprilie 2025, în ședință, declararea zilei de 26 aprilie 2025, ca zi de doliu pe teritoriul României, în memoria Sanctității Sale Papa Francisc, chiar în ziua funeraliilor de la Vatican. 'Lider spiritual și moral, Papa Francisc s-a remarcat prin implicarea activă în viața societății contemporane, o pe
CITATUL ZILEI
'Numai de unul singur ai de ce să te temi: de tine însuți când te privești în față.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril)