logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

FRAGMENT DE ISTORIE: Ministrul Mihail Kogălniceanu avansează memoriul României în Congresul de la Berlin (19 iunie 1878)

Image

Congresul de pace de la Berlin a consfinţit recunoaşterea internaţională a independenţei de stat a României, urmare a contribuţiei militare decisive şi jertfei armatei române la operaţiunile războiului ruso-turc.

Marile puteri europene au organizat congresul, gazdă fiind cancelarul Otto von Bismarck, sub forma unor sesiuni de lucru destinate problemelor majore ale continentului apărute în urma acestui conflict şi a semnării păcii de la San Stefano, care a generat şi mai mult interes din partea statelor europene pentru o reglementare internaţională prin negociere a rezultatelor războiului. Toate marile puteri aveau interese în Balcani, iar jocul de întâietate dintre acestea le obligau la negocierea unor înţelegeri acceptate, fără să invite în cadrul discuţiilor în calitate de state părţi şi naţiunile mici care au fost cobeligerante. Bismarck conducea lucrările, iar în situaţia în care apărea un blocaj pe o anumită temă, delegaţiile se retrăgeau pentru o negociere directă urmând ca apoi lucrările să fie reluate după obţinerea unui consens, indică lucrarea ''Războiul pentru Independenţa României în context european (1875-1878)'' (autor Nicolae Ciachir, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977). Şi ministrul afacerilor străine Mihail Kogălniceanu a transmis o notă circulară la 16/28 martie 1878 agenţilor diplomatici români din străinătate cerând acestora să protesteze faţă de hotărârile Tratatului de la San Stefano, indică sursa citată. Pentru o susţinere comună a cauzei agentul diplomatic român la Belgrad a cerut demersuri conjugate alături de guvernul sârb la viitorul congres de pace de la Berlin. În 30 martie 1878, Kogălniceanu cerea, într-o notă trimisă în străinătate reprezentanţilor români, să facă toate demersurile necesare pentru obţinerea posibilităţii ca delegaţia română să îşi poată susţină cauza la Berlin în cadrul lucrărilor reuniunii.

 


Marile puteri ţinteau adjudecarea unei cât mai mari influenţe în Balcani pe spaţiul dominat anterior de Imperiul Otoman, dar în acelaşi timp nutreau ca niciuna dintre ele să nu obţină o întâietate strategică avantajoasă care să îi confere o poziţie prea dominantă în viitor. Anglia a ţesut o serie de acorduri cu Rusia, la 30 mai 1878, şi cu Austro-Ungaria, la 6 iunie 1878, şi milita activ pentru îndepărtarea influenţei sporite a Rusiei din Bulgaria şi trasarea graniţelor acestui stat cât mai departe de Constantinopol. Ministrul Mihail Kogălniceanu a cerut, la 22 mai 1878, marilor puteri posibilitatea ca delegaţia României să fie parte la lucrările reuniunii, însă delegaţiei române i s-a aprobat doar participarea cu vot consultativ la şedinţele în care sunt abordate chestiunile de interes pentru guvernul de la Bucureşti. S-a acceptat astfel primirea delegaţiei române pentru citirea documentului în vederea susţinerii cauzei României. Diplomatul sârb Jovan Ristic, aflat la Berlin pentru susţinerea cauzei poporului sârb, sintetiza natura Congresului de la Berlin: ''marile puteri caută să profite cât mai mult pe seama celor mici, iar cele puternice pe seama celor slabe'', conform volumului ''Războiul pentru Independenţa României în context european (1875-1878)''.

Delegaţia României aducea ca argument hotărâtor aportul militar al armatei române la războiul ruso-turc, însă cu excepţia Franţei care a susţinut timid acest punct de vedere al participării delegaţiei României dar s-a lovit de opoziţia clară a Rusiei în această problemă, restul marilor puteri s-au opus vehement sau au tratat firav acest deziderat. În context, s-a oferit posibilitatea susţinerii de către reprezentanţii trimişi ai României în plenul congresului, la 19 iunie 1878, a unui document memoriu care să transmită public poziţia guvernului de la Bucureşti. Pentru întărirea poziţiei României, delegaţia română a înaintat şi lui Otto von Bismarck un memoriu în care erau specificate revendicările guvernului român: nicio parte din teritoriul în fiinţă să nu fie desprinsă de România; teritoriul să nu fie supus unui drept de trecere în profitul armatelor ruseşti; România, în baza titlurilor ei seculare, să reintre în posesiunea gurilor Dunării; independenţa să fie consfinţită în mod definitiv şi teritoriul să fie neutralizat; să primească despăgubiri de război proporţional cu forţele militare puse în luptă. Primul ministru Ion C. Brătianu şi ministrul afacerilor străine Mihail Kogălniceanu au refuzat orice declaraţie de supunere faţă de hotărârile Congresului care ar fi putut viza ştirbirea integrităţii şi suveranităţii naţionale, potrivit volumului ''Istoria militară a românilor'' (Editura Militară, Bucureşti, 1992).

Lucrările congresului nu s-au concentrat prea mult asupra problemei româneşti, toate statele participante au fost de acord cu recunoaşterea independenţei României, inclusiv Turcia, însă au fost puse câteva condiţii: înlăturarea discriminărilor confesionale (prevederile Articolului 44 din tratat) şi cedarea către Rusia a porţiunii teritoriului celor trei judeţe din Basarabia, Cahul, Bolgrad şi Ismail, iar în schimbul acestui teritoriu Dobrogea şi gurile Dunării reveneau României (prevederile Articolelor 45 şi 46). Reprezentantul Angliei a cerut ca judeţele să rămână la România, dar delegatul rus Gorceakov l-a apostrofat imediat pe lordul Beaconsfield. Bismarck a subliniat că în această chestiune nu trebuie supărat ţarul, iar reprezentanţii Italiei şi Austro-Ungariei, Cort şi Andrassy au precizat că s-a procedat dur cu România şi trebuie să i se dea compensaţii. Pentru a nu intra în contrapondere cu punctul de vedere al delegaţiei Rusiei, delegaţia Franţei nu a susţinut în această speţă România, dar ca să nu fie afectată popularitatea sa în rândul românilor a cerut ca Dobrogea să se întindă dincolo de Silistra până la Cavarna. Această poziţie a fost susţinută similar de reprezentantul Italiei, Corti. După ce delegaţia României a părăsit Berlinul, ca urmare a poziţiilor exprimate de reprezentanţii marilor puteri, delegatul guvernului sârb Jovan Ristic a susţinut în comun şi cauza României alături de cea a Serbiei în problema capitalizării tributului. Ristic arăta că cele două state nu au venit la Berlin pentru răscumpărarea independenţei, întrucât aceasta a fost câştigată prin luptă pe câmpul de război, iar hotărârile congresului, dacă încalcă interesele statelor mici, vor fi iluzorii chiar dacă sunt adoptate de marile puteri, conform ''Războiul pentru Independenţa României în context european (1875-1878)''. Jovan Ristic menţiona că în discuţiile purtate cu diverşi delegaţi, rusul Şuvalov, Waddington al Franţei sau Corti al Italiei, toţi aceştia au apreciat elogiind eroismul românilor, soldaţii români s-au comportat strălucit pe câmpul de luptă, cucerind o serie de redute la Plevna.

În ziua semnării tratatului de la Berlin, la 1/13 iulie 1878, ministrul Mihail Kogălniceanu a transmis o circulară către agenţii diplomatici acreditaţi în străinătate în care stipula faptul că, ''în urma recunoaşterii de către marile puteri a absolutei sale suveranităţi, România trebuie să-şi recapete de acum încolo legăturile sale internaţionale''. Pe bază de reciprocitate România transforma agenţiile sale diplomatice din străinătate în legaţii, conduse de miniştrii extraordinari şi miniştri plenipotenţiari. Rusia, Austro-Ungaria şi Turcia au recunoscut imediat şi fără condiţii independenţa de stat a României, Italia în anul 1879, însă Franţa, Anglia şi Germania au recunoscut independenţa statului român în 1880 condiţionând-o de acceptarea unor tranzacţii economice împovărătoare.

Impactul hotărârilor de la Berlin avea să fie resimţit mult mai târziu pe continentul european. Consecinţele pe termen scurt au vizat recunoaşterea independenţei unor state şi modificări de graniţe, intrarea altora sub formă de protectorat a unor mari puteri, iar pe termen lung implicaţiile generate aveau să influenţeze organizarea teritorială în Europa de Sud-Est şi chiar să sădească anumiţi germeni care aveau să conducă, alături de alţi factori, la declanşarea Primului Război Mondial, indică lucrarea ''European Diplomacy in Crisis. Lessons From the Congress of Berlin of 1878'', autor Nina Markovic Khaze, în volumul ''Reform, Revolution and Crisis in Europe'' (Routledge, 2019). AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)

 

Sursa foto: www.istorie-pe-scurt.ro

Afisari: 18

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 05-04-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Alexandru Papadopol

Actorul Alexandru Papadopol s-a remarcat în seriale de televiziune printre care 'Căsătorie de probă', ''Numai iubirea'', 'Daria, iubirea mea', 'Aniela', dar și pe micile ecrane, în filme precum 'Marfa și Banii', 'Amintiri din Epoca de Aur'', 'Love Building', 'Bani negri (pentru zile albe)'

Documentare 05-04-2025 10:00

DOCUMENTAR: Regizorul Silviu Purcărete împlinește 75 de ani (5 aprilie)

Regizorul de operă și teatru Silviu Purcărete s-a născut la 5 aprilie 1950, în București, conform silviupurcarete.art. A absolvit secția de regie a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică 'I.L. Caragiale' (IATC) din București, promoția 1974, clasa Valeriu Moisescu, cu spectacolul &

Documentare 05-04-2025 09:00

5 aprilie - Ziua Automobilistului

Ziua Automobilistului este marcată în fiecare an la 5 aprilie, dată la care, în 1904, a fost înființat Automobil Clubul Român, de către un grup de automobiliști amatori, constituiți în Adunarea Generală, desfășurată în salonul de onoare al Hotelului Bulevard din București. Prima asociație a automobiliștilor din țara noastră,

Documentare 05-04-2025 08:00

5 aprilie - Ziua internațională a conștiinței (ONU)

Ziua internațională a conștiinței - International Day of Conscience (ONU), marcată la 5 aprilie, urmărește promovarea unei culturi a păcii prin dragoste și conștiință, potrivit www.un.org. Adunarea Generală a ONU a declarat această zi cu scopul de a crea condiții de stabilitate și bunăstare, de relații pașnice și prietenoase bazate pe respectarea drepturilor omului și a libe

Documentare 05-04-2025 07:45

CITATUL ZILEI

''Iași joi, 23 martie/ 5 aprilie 1917 Zi plină. Ieri am scris o rugăminte de ajutor pentru țara mea, care va fi trimisă în America. Am petrecut două ore la Spitalul Militar, care se află în stare bună. Bătrânul Bogdan strălucea de fericire, era mulțumit ca de obicei, se înțelege de minune cu pacienții lui, e înc&aci

Documentare 05-04-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 aprilie

Ortodoxe Sf. Mc. Teodul și Agatopod; Sf. Mc. Victorin și cei împreună cu el Greco-catolice Sf. m. Claudiu, Diodor, Victor, Victorin, Papia, Nichifor și Serapion Romano-catolice Ss. Vincențiu Ferrer, pr.; Irina, m. Sfinții Mucenici Teodul și Agato

Documentare 05-04-2025 05:31

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 aprilie

Este a 95-a zi a anului 2025. Au mai rămas 270 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 49 m și apune la 19 h 48 m. Luna răsare la 11 h 47 m și apune la 03 h 30 m. Luna la Primul Pătrar 05 h 15 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Documentare 04-04-2025 15:14

Săptămâna europeană 31 martie - 4 aprilie 2025

Reuniunea Consiliului Afaceri Externe - Apărare, primul summit UE-Asia Centrală, adoptarea de eurodeputați a priorităților pentru bugetul UE 2026, prezentarea ProtectEU - o strategie europeană de securitate internă, dialogul economic la nivel înalt (HLED) dintre Uniunea Europeană și Turcia, anunțarea câștigătoarelor celui de-al 11-lea Premiu european pent

Documentare 04-04-2025 13:54

Retrospectiva evenimentelor interne 31 martie - 4 aprilie 2025

Desfășurarea conferinței 'România și OCDE - Principalul proiect de țară după NATO, UE și Schengen', respingerea moțiunilor de cenzură la adresa miniștrilor Energiei și Internelor, desemnarea lui Lucian Romașcanu ca membru al Curții de Conturi Europene (CCE), începerea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 4 mai 2025 (4 aprilie-3

Documentare 04-04-2025 11:00

DOCUMENTAR: Actorul Robert Downey Jr. împlinește 60 de ani (4 aprilie)

Actorul Robert Downey Jr. s-a născut la 4 aprilie 1965, în Manhattan, New York. Este fiul scriitorului și regizorului Robert Downey Sr. și al actriței Elsie Downey. A studiat la Stagedoor Manor Performing Arts Training Center din New York. După divorțul părinților, în 1978, s-a mutat cu tatăl său în California. În 1982, a renunțat la Liceul Santa Moni

Documentare 04-04-2025 10:45

4 aprilie - Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal (ONU)

La 4 aprilie 2025 este marcată Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal. Această zi a fost instituită de Organizația Națiunilor Unite la 8 decembrie 2005, ca urmare a adoptării textului Rezoluției 60/97, conform www.un.org. În acest an, ziua internațională

Documentare 04-04-2025 10:30

DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară

* În ziua de 4 aprilie, Academia Română marchează 159 de ani de la fondare, în cadrul unei sesiuni festive desfășurată începând cu ora 10.00. Evenimentul este urmat de Ziua porților deschise. Potrivit unui comunicat al Academiei Române, cu acest prilej aniversar, președintele Academiei Române, academic

Documentare 04-04-2025 10:00

DOCUMENTAR: 50 de ani de la fondarea companiei Microsoft de către Bill Gates și Paul Allen (4 aprilie 1975)

În 1975, Bill Gates și Paul Allen au pus bazele Microsoft - uneori Micro-Soft, pentru microprocesoare și software - pentru a dezvolta sisteme software pentru computerul personal Altair 8800, amintește site-ul de știri al companiei în secțiunea ''Microsoft is born''. Allen și-a părăsit slujba de programator din Boston, iar Gates a re

Documentare 04-04-2025 09:30

Lansarea albumului 'Who Believes In Angels?', semnat de Elton John și Brandi Carlile

Cântărețul britanic Elton John și cântăreața americană Brandi Carlile lansează vineri, 4 aprilie 2025, albumul de studio, care se intitulează 'Who Believes In Angels?', produs de casa de discuri Interscope Records, precizează www.eltonjohn.com. Acest material discografic conține 10 piese. Cei doi ar

Documentare 04-04-2025 09:15

4 aprilie - Ziua Academiei Române

Ziua Academiei Române este marcată în fiecare an la 4 aprilie, dată la care, în anul 2000, a fost instituită celebrarea acestei zile de prezidiul instituției, cu prilejul ''Zilei Porților Deschise''. Înființată la 1/13 aprilie 1866, ca ''Societate Literară Română'', instituția și-a început act