DOCUMENTAR: 60 de ani de la moartea marii artiste Maria Tănase (22 iunie)
Maria Tănase, interpretă renumită a cântecului popular românesc, s-a născut la Bucureşti, la 25 septembrie 1913. A terminat cursurile Şcolii primare nr. 11, apoi s-a înscris la Şcoala secundară de fete Ion Heliade Rădulescu (1924), însă după o vreme a abandonat cursurile, din cauza lipsurilor materiale ale familiei. Puţin mai târziu, s-a angajat la un birt de cartier, unde uneori mai cânta.
Văzând un anunţ în ziar, care anunţa angajări de cântăreţi şi dansatori, Maria se angajează la Teatrul "Cărăbuş", condus de actorul Constantin Tănase. Acesta a ascultat-o cântând o doină şi un tango, i-a plăcut, dar când a aflat că se numeşte tot Tănase, i-a atribuit numele de scenă Mary Atanasiu. În 1934, la 21 de ani, deja apărea în spectacolul de revistă "Cărăbuş-Expres" cu pseudonimul stabilit de Constantin Tănase. În acelaşi an a imprimat romanţa "Mansarda" de Nello Manzatti, la Casa de discuri "Lifa Record", aceasta fiind prima imprimare a artistei.
Apoi a imprimat cântece populare, sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu şi Harry Brauner, la Casa de discuri "Columbia", primele două melodii fiind "Cine iubeşte şi lasă" şi "M-am jurat de mii de ori", acompaniată de taraful Costică Vraciu din Gorj.
Cântăreaţa Maria Tănase la un spectacol cultural organizat în sala cinematografului "Aro'' (actual "Patria"), Bucureşti, 31 august 1939.
Foto (c) Arhiva istorică AGERPRES
În 1937 a fost invitată de profesorul Dimitrie Gusti să cânte la restaurantul pavilionului României de la expoziţia din Paris. Prezenţa Mariei Tănase şi a sculptorului Constantin Brâncuşi la Expoziţia Mondială din Franţa a fost consemnată de scriitorul şi avocatul Petre Pandrea în volumul "Brâncuşi - Amintiri şi exegeze": "Era fatal ca să se întâlnească la expoziţia din Paris din 1938, pe care o serveau sub diriguirea lui D. Gusti, să se împrietenească fulgerător, să se iubească, să se despartă (...)".
Artista a cântat şi în cadrul expoziţiei de la World Fair, New York, mai 1939 - iunie 1939, împreună cu orchestra lui Grigoraş Dinicu şi cu naistul Fănică Luca, la "Casa românească" (unul dintre pavilioanele României). La expoziţie au participat George Enescu, prof. Dimitrie Gusti şi Constantin Brâncuşi.
Cântăreaţa Maria Tănase susţine un spectacol pentru soldaţii români aflaţi pe front, 8 iulie 1942.
Foto (c) Arhiva istorică AGERPRES
În acelaşi an a susţinut în direct un program de cântece româneşti la emisiunea "Ora satului", la postul de Radio Bucureşti, unde a fost acompaniată de taraful Ion Matache din Argeş, şi a cântat melodiile "M-am jurat de mii de ori", "Şapte săptămâni din post", "Ce-i mai dulce ca alviţa", "Cine iubeşte şi lasă", "Geaba mă mai duc acasă", "Mărie şi Mărioară", "Ţigăneasc", "Când o fi la moartea mea".
A fost prezentă şi la încheierea cursurilor de vară ale Universităţii populare de la Vălenii de Munte (Prahova), unde istoricul Nicolae Iorga a supranumit-o "Pasărea măiastră".
După angajarea la Teatrul "Alhambra", condus de Nicolae Vlădoianu, Maria Tănase a lansat, în septembrie 1938, cântecele "Mi-am pus busuioc în păr" şi "Habar n-ai tu" (ambele compuse de Ion Vasilescu), în revista "Constelaţia Alhambrei". Apoi melodiile au fost imprimate la "Columbia". În noiembrie 1938 a încheiat un contract cu restaurantul "Dory-Parc", devenit, apoi, "Neptun"; a cântat şi pe estradele restaurantelor "Luxandra" şi "Parcul Luther".
A întreprins un turneu artistic în Turcia, în martie 1941, şi a cântat la teatrul de revistă de la Istanbul. A avut un mare succes, interpretând, pe lângă cântece româneşti - "La calul bălan", "Foaie verde lămâiţă", "Am un leu şi vreau să-l beau", "Cu lăutarii după mine", "Târâişul şarpelui" -, şi cântece vechi turceşti.
Cântăreaţa Maria Tănase în timpul unui spectacol, 8 iunie 1949.
Foto (c) Arhiva istorică AGERPRES
Maria Tănase a mai avut turnee în Bulgaria şi Iugoslavia, în 1956, alături de orchestra "Doina Argeşului", respectiv, orchestra "Barbu Lăutaru", dirijată de Ionel Budişteanu şi de Nicu Stănescu.
În ianuarie 1945, Ion Manolescu, director al Teatrului Municipal, o angajează pe Maria Tănase pentru spectacolul "Cadavrul viu", de Lev Tolstoi (piesă în şase acte), unde Maria primeşte rolul Maşei. La acelaşi teatru a mai jucat în "Nana" de Emile Zola sau "Opera de trei parale" de Bertolt Brecht.
Cu prilejul celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor, desfăşurat la Bucureşti, în 1953, a lansat cântecele "Dragi mi-s cântecele mele" (aranjament de Henry Mălineanu) şi "Aseară vântul bătea" (cântec popular din Ardeal).
Pentru meritele sale artistice deosebite, i s-au acordat Premiul de Stat (1955) şi titlul de Artistă Emerită (1957).
În 1957 a fost distribuită în coproducţia româno-franceză "Ciulinii Bărăganului", turnată după romanul cu acelaşi nume al lui Panait Istrati şi regizată de Louis Daquin şi Gheorghe Vitanidis, unde a interpretat rolul principal Anica, alături de actori precum Clody Berthola, Marcel Anghelescu, Mihai Berechet, Florin Piersic. Cu ani în urmă a cântat în filmul "Se aprind făcliile" (1939), regizat de Ion Şahighian.
Cu prilejul sărbătoririi a 500 de ani de la atestarea documentară a oraşului Bucureşti, în 1958, a fost turnată cea mai cunoscută peliculă dedicată acestui eveniment, scurt-metrajul "Amintiri din Bucureşti", regizat de Traian Fericeanu. Muzica de pe coloana sonoră aparţine compozitorilor Temistocle Popa şi Gherase Dendrino; în film, cântăreaţa Maria Tănase interpretează trei piese: "Badea neichii, Bucureşti", "În Târgul Moşilor" şi "Mărioară de la Gorj".
A imprimat, la Electrecord, în 1958, patru cântece populare româneşti traduse şi adaptate în franceză de Nicole Sachelarie: "Doina de Dolj", "La malediction d'amour" ("Cine iubeşte şi lasă"), "Danse montagnarde" ("Uhăi, bade"), "Tiens, tiens, tiens et na" ("Iac-aşa"). Piesele au fost editate pe un disc mic Electrecord (EPC 138), iar apoi au fost incluse, împreună cu alte cântece ale artistei cântate în limba română, pe un disc editat în colaborare cu casa franceză "Le Chant du Monde", disc distins în 1965 cu "Grand prix du disque" (marele premiu al discului), decernat de Academia "Charles Cros" din Paris.
La câţiva ani după moartea lui Constantin Brâncuşi (1957), Maria Tănase a prezentat un memoriu la Ministerul Învăţământului şi al Culturii prin care îşi asuma sarcina de iniţia şi a supraveghea tineri solişti în vederea înfiinţării unui ansamblu popular model la Târgu Jiu; astfel a primit postul de folclorist categoria A la Taraful Gorjului. Dar visul de retragere la Gorj ca profesoară de folclor muzical nu s-a realizat.
În aprilie 1963 a început un turneu cu taraful de Târgu Jiu, care era programat până la 25 iunie. Două săptămâni mai târziu, la 1 mai 1963, artista a susţinut însă ultimul său concert, la Hunedoara. În seara acelei zile s-a întors la Bucureşti, fiind diagnosticată cu cancer. A fost internată la Spitalul "Vasile Roaită" (actualul Spital "Sfânta Maria"), apoi la Spitalul Fundeni, unde a murit, la 22 iunie 1963.
Trupul artistei a fost depus în holul Teatrului satiric muzical Savoy. În 25 iunie a fost înmormântată la Cimitirul Bellu. (surse: "Maria Tănase şi cântecul românesc" - Petre Gheaţă, Clery Sachelarie, Ed. Muzicală, 1969; "Brâncuşi - Amintiri şi exegeze" - Petre Pandrea, Ed. Meridiane, 1967) AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, redactori Arhivă foto: Mihaela Tufega, Elena Bălan; editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)
***Explicaţie foto din deschidere: Cântăreaţa Maria Tănase la un spectacol cultural organizat în sala cinematografului "Aro'' (actual "Patria"), Bucureşti, 31 august 1939.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Orașul minier Roros și Circumferința (Norvegia)
Orașul minier Roros și Circumferința sunt legate de minele de cupru înființate în secolul al XVII-lea și exploatate timp de 333 de ani, până în 1977. Situl cuprinde orașul și peisajele sale culturale industrial-rurale, Femundshytta, o topitorie cu zona aferentă, și Vinterleden - ruta de iarnă pentru transport. Complet reconstruit după distrugerea sa d
Consultări președinte-partide în vederea desemnării premierului (procedură și cronologie)
Președintele Nicușor Dan a invitat, la 19 iunie 2025, la Palatul Cotroceni, președinții partidelor și formațiunilor politice reprezentate în parlament, pentru consultări oficiale privind desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru, a informat Administrația Prezidențială. Consultările vor avea loc după următorul program: ora 11:00 - Partidul Social Democrat (PSD
19 iunie - Ziua internațională pentru eliminarea violenței sexuale în timpul conflictelor (ONU)
La 19 iunie 2025 este marcată Ziua internațională pentru eliminarea violenței sexuale în timpul conflictelor. Ziua internațională, celebrată sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, este marcată ca urmare a adoptării, la 19 iunie 2015, a textului Rezoluției 69/293 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. Prin marcarea acestei zile, se at
CITATUL ZILEI
'Originalitatea unui scriitor stă nu numai în stil, dar și în felul de a gândi, în convingeri și altele.' A.P. Cehov ('Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Colecția Cogito, Ed. Albatros, București 1984)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 19 iunie
Ortodoxe Sf. Ap. Iuda, rudenia Domnului; Sf. Cuv. Paisie cel Mare Greco-catolice Sf. ap. Iuda Tadeul Romano-catolice Trupul și Sângele Domnului Ss. Romuald, abate ; Iuliana Falconieri, fc. Sfântul Apostol Iuda este pomenit &i
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 iunie
Este a 170-a zi a anului 2025. Au mai rămas 195 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 31 m și apune la 21 h 03 m. Luna răsare la 01 h 22 m și apune la 14 h 02 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Suzana Cristache Drăgan)
PERSONALITATEA ZILEI: Gimnasta Sandra Izbașa
Gimnasta Sandra Raluca Izbașa s-a născut la 18 iunie 1990, la București, potrivit volumului ''Enciclopedia personalităților feminine din România''. (George Marcu, Rodica Ilinca, București, Editura Meronia, 2012). A început să practice gimnastica la Clubul Sportiv Steaua București.
FRAGMENT DE ISTORIE: 210 ani de la Bătălia de la Waterloo (18 iunie)
La 18 iunie 1815 a avut loc una dintre cele mai încrâncenate lupte din epoca modernă a războiului, respectiv bătălia de la Waterloo, care a opus armata franceză, condusă de Napoleon, unei armate de coaliție, condusă de ducele de Wellington și de mareșalul Blucher. Această bătălie a pus capăt unei lungi perioade de războaie, de 23 de ani, începute de Napoleo
18 iunie - Ziua internațională pentru combaterea discursului instigator la ură (ONU)
'Astăzi, așa cum ne amintește tema acestui an, discursul instigator la ură se răspândește mai repede și mai departe ca niciodată, amplificat de Inteligența Artificială. Algoritmii părtinitori și platformele digitale răspândesc conținut toxic și creează noi spații pentru hărțuire și abuz', susține secretarul general al ONU, António Guterres.
18 iunie - Ziua gastronomiei durabile (ONU)
Gastronomia este o expresie culturală a diversității naturale și culturale a lumii. La 18 iunie, marcăm Ziua gastronomiei durabile (Sustainable Gastronomy Day) și recunoaștem, astfel, că fiecare persoană joacă un rol în alegerea unor diete durabile pentru o alimentație sănătoasă și un viitor sigur din punct de vedere alimentar, arată site-ul oficial al Zilei Gastronomi
Congresul Mondial privind Inteligența Artificială, la Londra (18-19 iunie)
În intervalul 18-19 iunie 2025, se desfășoară, la The Great Hall din the Centrul de Evenimente și de Conferință din Kensington, din Londra, Congresul Mondial pentru Inteligență Artificială, conform https://aiconference.london/. Congresul Mondial de la Londra privind inteligența artificială este c
CITATUL ZILEI
'Activitatea unui artist este un lung șir de sforțări către o perfecțiune neîncetat căutată și niciodată ajunsă, o caznă de toată secunda, un chin în care personalitatea șovăie, șchiopătează și cade, se îndoiește de sine, umilită, întristată, dar se hotărăște și pornește încă o dată și de mai multe ori la atac.' Tudor Arghezi ('Cuget
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 18 iunie
Ortodoxe Sf. Mc. Leontie, Ipatie și Teodul; Sf. Cuv. Erasm Greco-catolice Sf. m. Leontie Romano-catolice Ss. Marcu și Marcelian, m. Sfinții Mucenici Leontie, Ipatie și Teodul sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 18 iunie.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 iunie
Este a 169-a zi a anului 2025. Au mai rămas 196 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 31 m și apune la 21 h 03 m. Luna răsare la 01 h 03 m și apune la 12 h 47 m. Ultimul Pătrar la 22 h 19 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Suzana Cristache Drăgan)
DOCUMENTAR: Tenismena Venus Williams împlinește 45 de ani (17 iunie)
Tenismena Venus Ebony Starr Williams s-a născut la 17 iunie 1980, în Lynwood, California, potrivit wtatennis.com. A început să joace tenis de la o vârstă mică, la bazele sportive din Los Angeles, sub supravegherea tatălui său, Richard Williams. Deja la vârsta de zece ani, Venus dispunea