FRAGMENT DE ISTORIE: Congresul de la Berlin (1/13 iunie - 1/13 iulie 1878)
Războiul ruso-turc (1877-1878) a fost pecetluit prin Pacea de la San Stefano, încheiată între părţile combatante, statele din sud-estul continentului european nefiind invitate să participe la discuţii. Guvernul României a declarat tratatul ''lipsit de orice valoare obligatorie pentru România'', înaintând un memoriu diplomatic în problema basarabeană, conform volumului ''Istoria militară a românilor'' (Editura Militară, Bucureşti, 1992).
În tratat se menţiona recunoaşterea independenţei României, Serbiei şi Muntenegrului, autonomia Bulgariei şi autonomia Bosniei şi Herţegovina, iar Imperiul Otoman urma să plătească Rusiei despăgubiri de război şi să cedeze patru regiuni din Caucaz.
Articolul 5 al tratatului preciza în dreptul României recunoaşterea independenţei: ''Sublima Poartă recunoaşte independenţa României şi (...) până la încheierea unui tratat direct între Turcia şi România, supuşii români se vor bucura de toate drepturile asigurate supuşilor celorlalte puteri europene'', potrivit volumului ''Texte şi Documente privind Istoria Modernă a Românilor 1774-1918'' (coord: Iulian Oncescu, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2011). În dezacord cu prevederile Convenţiei semnate în aprilie 1877 de Rusia cu guvernul român, de această dată Rusia impunea retrocedarea de către statul român a judeţelor Cahul, Ismail, Bolgrad din sudul Basarabiei, care fuseseră restituite anterior către Bucureşti prin Congresul de la Paris din 1856, indică volumul ''O Istorie Sinceră a Poporului Român'' (Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2008). Protestele guvernului român nu au fost luate în seamă de guvernul rus, în jurul Bucureştiului au fost trimise două comandamente de cazaci, iar armata română s-a concentrat în Oltenia, menţionează ''Istoria militară a românilor''. Pe acest fond, România s-a alăturat celorlalte puteri europene şi a cerut anularea Tratatului preliminar de la San Stefano.
Monarhia austro-ungară şi Anglia, alături de Franţa şi Germania, au cerut organizarea unui congres internaţional care să abordeze situaţia apărută în Europa, după înfrângerea Imperiului Otoman. Astfel, s-a stabilit organizarea Congresului de la Berlin. Această reuniune, alături de Congresul de la Viena (1814) şi Congresul de la Paris (1856), se înscria în linia marilor conferinţe internaţionale ale secolului al XIX care prin măsurile adoptate aveau să îşi pună amprenta asupra evoluţiei hotărâtoare a continentului european. Întâlnirea celor şapte mari puteri (Austro-Ungaria, Franţa, Germania, Anglia, Italia, Rusia şi Imperiul Otoman) la Berlin ţintea în primul rând revizuirea înţelegerilor de la San Stefano care nemulţumeau celelalte mari puteri continentale şi Anglia, potrivit ''European Diplomacy in Crisis. Lessons From the Congress of Berlin of 1878'', autor Nina Markovic Khaze, în lucrarea ''Reform, Revolution and Crisis in Europe'' (Routledge, 2019).
Congresul s-a desfăşurat în perioada 1/13 iunie - 1/13 iulie 1878. Delegaţia română nu a fost admisă la lucrările reuniunii, dar a fost invitată să îşi susţină punctul de vedere, rostit la 19 iunie/1 iulie 1878. Pentru menţionarea poziţiei sale, delegaţia română a înaintat şi un memoriu lui Otto von Bismarck, preşedintele lucrărilor Congresului, în care erau incluse cinci revendicări: nicio parte din teritoriul în fiinţă să nu fie desprinsă de România; teritoriul să nu fie supus unui drept de trecere în profitul armatelor ruseşti; România, în baza titlurilor ei seculare, să reintre în posesiunea gurilor Dunării; independenţa să fie consfinţită în mod definitiv şi teritoriul să fie neutralizat; să primească despăgubiri de război proporţional cu forţele militare puse în luptă. Delegaţia României, formată din primul ministru Ion C. Brătianu şi ministrul afacerilor străine Mihail Kogălniceanu, a refuzat orice declaraţie de supunere faţă de hotărârile Congresului care ar fi putut viza ştirbirea integrităţii şi suveranităţii naţionale, indică volumul ''Istoria militară a românilor'' (Editura Militară, Bucureşti, 1992). În ce priveşte România, tratatul de pace, încheiat la 1/13 iulie 1878, conţinea câteva prevederi importante: art. 43-54 ale tratatului stipulau recunoaşterea independenţei de stat a României, însă cu condiţionarea introducerii unor modificări cu privire la acordarea cetăţeniei străinilor; articolul 46 prevedea că Dobrogea, împreună cu Delta Dunării şi insula Şerpilor, revenea statului român, însă traseul frontierei era impus arbitrar excluzând Silistra; judeţele din sudul Basarabiei Cahul, Bolgrad şi Ismail erau reîncorporate Rusiei. Parlamentul României avea să ia act de conţinutul tratatului şi să voteze, în toamna anului 1878, moţiuni prin care a exprimat adânca mâhnire faţă de acele hotărâri care au impus ţării ''dureroase sacrificii'', potrivit volumelor Istoria Românilor (vol.VII, tom I, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003) şi ''O istorie sinceră a poporului român'' (Editura Univers Enciclopedic, 2008).
În cadrul lucrărilor congresului, avea să se ajungă la o limitare a expansiunii navale a Rusiei, Muntenegru, Serbia şi România obţineau recunoaşterea independenţei, Austro-Ungaria ocupa Bosnia şi Herţegovina, teritoriul Bulgariei suferea modificări în defavoarea statului bulgar, iar Cipru intra temporar sub administrare britanică. Congresul nu reuşise să rezolve chestiunile avansate sub forma unor aspiraţii ale Greciei, Serbiei şi Bulgariei, iar modul în care Bismarck a condus lucrările reuniunii a determinat o anumită antagonizare a Rusiei, indică https://www.oxfordreference.com/.
Impactul hotărârilor de la Berlin avea să fie resimţit mult mai târziu pe continentul european. Consecinţele pe termen scurt au vizat recunoaşterea independenţei unor state şi modificări de graniţe, intrarea altora sub formă de protectorat a unor mari puteri, iar pe termen lung implicaţiile generate aveau să influenţeze organizarea teritorială în Europa de Sud- Est. Anglia devenea o putere europeană prin securizarea rutelor spre Egipt, neutralizând anumite ambiţii ale Rusiei la Congres şi ajutând Imperiul Otoman, aflat într-o perioadă de cădere pronunţată, cu un colac de salvare, iar Franţa obţinea o cale şi mai liberă către politica sa de expansiune în Africa, indică ''European Diplomacy in Crisis. Lessons From the Congress of Berlin of 1878'', autor Nina Markovic Khaze, în lucrarea ''Reform, Revolution and Crisis in Europe'' (Routledge, 2019).
Starea de tensiune acumulată între marile puteri pe continent fusese, într-o anumită formă, dezamorsată, privind în special ''problema otomană'' şi revizuirea păcii de la San Stefano, însă germenii unui viitor mare conflict au fost sădiţi cu acest prilej, la Berlin, contribuind ulterior, alături de alte evenimente majore, la declanşarea Primului Război Mondial. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Horia Plugaru, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: www.istorie-pe-scurt.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
16 noiembrie - Ziua internațională a toleranței (ONU)
Ziua internațională a toleranței este marcată la 16 noiembrie, în fiecare an, pentru a îndemna omenirea la înțelegere și respect reciproc, dialog și cooperare între culturi, civilizații și popoare, dar și pentru a descuraja atitudinile extremiste dominate de violență și ură. Această zi a fost proclamată în cadrul Conferinței gener
16 noiembrie - Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România
La 16 noiembrie este sărbătorită Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România. Stabilirea acestei date face trimitere la sesiunea Conferinței generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (17 oct. - 21 nov. 1972), desfășurată la Paris, prilej cu care statele membre ale UNESCO au adoptat, în data de 16 noiembrie 1972,
16 noiembrie - Ziua transporturilor militare
La 16 noiembrie, Armata României sărbătorește Ziua transporturilor militare. În data de 16 noiembrie 1880, odată cu înființarea celui de-al doilea batalion de geniu, prin Înaltul Decret nr. 2550, s-a constituit și câte o companie de căi ferate, primele asftel de subunități din Armata României, potrivit volumului 'Calenda
Consiliul Afaceri Externe al UE pe teme precum Ucraina și Orientul Mijlociu (16 noiembrie)
O nouă reuniune a Consiliului Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene (UE) are loc la 16 noiembrie 2026, la Bruxelles, având ca teme, între altele, Ucraina și Orientul Mijlociu (Siria), conform site-ului https://www.consilium.europa.eu/. Reuniunea va fi prezidată de Înalta Reprezentantă a UE pentru afaceri externe și politi
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 noiembrie
Ortodoxe Sf. Ap. și Evanghelist Matei Greco-catolice Sf. ap. și ev. Matei Romano-catolice Ss. Margareta a Scoției, regină; Gertruda, fc. Sfântul Apostol și Evanghelist Matei este pomenit în calendarul creștin ortodox la 16 noiembrie.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 noiembrie
Este a 320-a zi a anului 2026. Au mai rămas 45 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 13 m și apune la 16 h 48 m. Luna răsare la 12 h 50 m și apune la 22 h 46 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
15 noiembrie - Ziua internațională pentru prevenirea și combaterea tuturor formelor de criminalitate organizată transnațională (ONU)
La 15 noiembrie, este celebrată, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, ziua internațională pentru prevenirea și combaterea tuturor formelor de criminalitate organizată transnațională. Fenomenul crimei organizate este prezent la nivel internațional, afectând procesele politice și de guvernare și slăbind totodată procesul de justiție și conducerea
15 noiembrie - Ziua mondială de comemorare a victimelor accidentelor de circulație (ONU)
De la instituirea Zilei mondiale de comemorare a victimelor accidentelor rutiere, în baza Rezoluției 60/5 a Adunării Generale (2005), marcarea acestei zile s-a extins într-un număr tot mai mare de țări de pe toate continentele. Această zi a devenit un instrument important în eforturile globale de reducere a numărului de victime ale accidentelor rutiere. Tot
15 noiembrie - Ziua scafandrilor militari și Ziua scafandrului român
La 15 noiembrie se marchează Ziua scafandrilor militari și Ziua scafandrului român. În 1976, a avut loc transformarea Grupului 279 Scafandri, înființat la 15 noiembrie 1967, în Grup Scafandri de Luptă, devenind parte a Centrului de Scafandri, potrivit portalului www.centruldesca
SĂRBĂTOARE ORTODOXÃ: Începutul Postului Nașterii Domnului (15 noiembrie)
Postul Nașterii Domnului 2026 (Postul Crăciunului) va începe duminică, 15 noiembrie. 'Nu știți voi postul care Îmi place? - zice Domnul. Rupeți lanțurile nedreptății, dezlegați legăturile jugului, dați drumul celor asupriți și sfărâmați jugul lor. Împarte pâinea ta cu cel flămând, adăpostește în casă pe cel
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 15 noiembrie
Ortodoxe Sf. Cuv. Paisie de la Neamț; Sf. Mc. și Mărturisitori: Gurie, Samona și Aviv diaconul (Începutul Postului Nașterii Domnului) Duminica a 25-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 25-a după Rusalii. Sf. m. Gurie, Samona și Aviv. Începe Postul Nașterii Domnului Romano-catolice Duminica a 33-
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 noiembrie
Este a 319-a zi a anului 2026. Au mai rămas 46 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 11 m și apune la 16 h 49 m. Luna răsare la 12 h 25 m și apune la 21 h 40 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Sculptorița Gabriela Manole-Adoc
Gabriela Manole-Adoc este una dintre sculptorițele reprezentative ale artei românești din a doua jumătate a secolului al XX-lea, lucrările sale remarcându-se prin monumentalitate, dinamism, expresivitate și simbolistica libertății și a înălțării. Născută la 14 noiembrie 1926, în comuna Pleșani, județul Botoșani, Gabriela Manole-Adoc a a
DOCUMENTAR: Actorul Vasile Muraru împlinește 70 de ani (14 noiembrie)
Actorul Vasile Muraru, directorul Teatrului de Revistă 'Constantin Tănase' din București, este cunoscut îndeosebi ca membru al unuia dintre duo-urile umoristice cele mai apreciate de public alături de colegul și prietenul său, regretatul actor de comedie, Nae Lăzărescu. S-a născut la 14 noiembrie 1956, în localitatea Doina, județul Neamț, p
14 noiembrie - Ziua mondială de luptă împotriva diabetului zaharat (ONU)
Ziua mondială de luptă împotriva diabetului zaharat este marcată, anual, începând cu 1991, la data de 14 noiembrie, din inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și a Federației Internaționale de Diabet (FID). A devenit zi oficială a Națiunilor Unite în 2007, prin adoptarea Rezoluției 61/225 la 20 decembrie 2006. Tema propusă d














