TEATRU ŞI FILME ROMÂNEŞTI: "Mama" (1976)

După "Veronica" (1972) şi "Veronica se întoarce" (1973), regizoarea Elisabeta Bostan a continuat seria filmelor muzicale dedicate copiilor cu pelicula "Mama", realizată după un scenariu de Vasilica Istrate - inspirat din povestea "Capra cu trei iezi" de Ion Creangă -, care a avut premiera în 1976.
Acest film muzical aduce elemente noi poveştii scrise de Ion Creangă - capra are cinci iezi (nu trei); lupul locuieşte chiar lângă casa caprei, dar el are şi nişte complici în planul de a fura iezii - un lup mai mic (nepotul său), un râs şi un măgar (interpretat de actorul George Mihăiţă); prietenii caprei sunt familiile de iepuri, veveriţe şi rândunici; capra, lupul, iezii, prietenii lor cântă şi dansează, ba chiar patinează; un personaj foarte colorat nu doar prin penaj, ci şi prin comportament, este papagalul (interpretat de actorul Florian Pittiş); la final, capra şi lupul ajung la o înţelegere.
Criticul de film Eva Sîrbu nota, în revista "Cinema" nr. 11, din noiembrie 1977, că "din 'Capra cu trei iezi' se putea face un basm-basm care să înceapă cu 'a fost odată' şi să sfârşească cu 'am încălecat pe-o şa' ", adăugând că "Elisabeta Bostan (...) era firesc să vrea mai mult".
"Poveste pentru copii? Perfect! Atunci să mizăm pe inteligenţa lor, trează, vie, ascuţită, de copii ai secolului XX (...). Să le povestim, deci, cu umor până la ironie şi auto-ironie, ce păţesc iezii, lupii şi caprele din pădure (...), să le sugerăm că există oameni-lupi şi oameni-capre, copii-iezi şi copii-veveriţe, copii-rândunele şi copii-oiţe (...). Basm? Fie şi basm, dar atunci să fie unul mare care să cuprindă mai multe basme - de ce nu şi pe cel al măgarului îndrăgostit de o rândunică, de ce nu şi pe cel al zânei-Iarna care apare aşa, dintr-o ploaie făcută brusc zăpadă, de ce nu şi pe cel al rândunelelor îndrăgostite de zbor şi de libertate - un basm cu personaje multe, fabuloase, în costume fantastice (...), cu dansuri multe şi frumoase, cu dansatori experimentaţi (...) - un basm dintre acelea care se pot numi oricând: feerie.", scria Eva Sîrbu, potrivit site-ului http://aarc.ro/.
În opinia criticului de film, "Mama" este conceput "ca o dezlănţuire de fantezie, ca un spectacol ameţitor", "un spectacol fastuos, de o vitalitate uşor năucitoare, dar calculat cu băgare de seamă din scenariu, din regie, din imagine cât şi cum să fie fastuos, cât şi cum să fie năucitor". Totodată, ea scria că "duioşia poveştii se topeşte pe nesimţite în umor, umorul face loc la vreme tandreţii, tandreţea alunecă nici nu ştii când într-un iureş de mişcare, de dans, dansul se opreşte brusc într-un micro-recital actoricesc", potrivit revistei "Cinema" din noiembrie 1977.
"De altfel, strădania dintotdeauna a Elisabetei Bostan a fost să facă filme fără frontiere de vârstă, şi cred că 'Mama' reprezintă reuşita deplină a acestei strădanii. (...) Este un film de profesionişti ai genului, pentru care joaca reprezintă lucrul cel mai serios din lume.", nota Eva Sîrbu, conform site-uluihttp://aarc.ro/.
Acţiunea filmului începe cu plecarea caprei prin pădure şi pe câmp, ca să adune hrană pentru iezi - pe care îi lăsase acasă, singuri, spunându-le că nu trebuie să deschidă uşa decât atunci când aud cântecul ei.
Lupul pândea la fereastră şi, auzind discuţia dintre capră şi iezi, şi-a notat versurile, ba chiar şi notele melodiei, pe un portativ. După ce capra s-a îndepărtat, el a venit la uşa casei în care erau iezii, dar aceştia nu i-au deschis. Însă un ied mai neastâmpărat a fugit de acasă şi a plecat la târg, unde era un spectacol (cu iepuraşi, rândunele, veveriţe). Lupul nu s-a dat bătut după ce iezii n-au deschis uşa, ci le-a spus nepotului lup, râsului şi măgarului să-l urmărească pe iedul neastâmpărat care fugise, apoi s-a întors la uşa caprei şi a cântat din nou. Dar iezii, privind pe fereastră, i-au spus: "Nu eşti mama tu, ai labele mari şi negre, uşa n-o descui, pleacă şi pe-aici să nu mai treci!".
Între timp, capra s-a întors acasă, iar iezii i-au spus că unul dintre ei a fugit. Ea a plecat să-l caute, iar lupul a profitat de ocazie, a mers din nou la casa caprei şi i-a furat pe ceilalţi iezi, lăsându-i un bilet caprei - în care spunea că vrea, în schimbul iezilor, un sac cu bani. Capra şi prietenii ei - iepuri, veveriţe, oi, iepuri, urs - îi întind o capcană lupului, ademenindu-l pe lacul îngheţat, iar acesta cade în apa rece. În final, capra îşi recuperează iezii, iar lupul o roagă să-l ierte.
"Privind retrospectiv, filmul românesc, fără 'Mama', ar fi fost mai sărac. Ar fi lipsit... ceva", scria Laurenţiu Damian în volumul "Elisabeta Bostan", apărut în 1996 la Editura Meridiane.
Criticul de film Călin Căliman scria, în volumul "Istoria filmului românesc (1897-2010)" - apărut la Editura Contemporanul, 2011 - că, prin prin filmul "Mama", Elisabeta Bostan "a mai răspuns o dată nevoii de veselie, de zâmbet, a micilor spectatori, ba chiar şi a celor mai mari, filmul său fiind un 'musical feeric', fără frontiere de vârstă (...), şi-a pus talentul şi forţa creatoare în slujba unui spectacol fastuos, inteligent şi încântător, realizând un 'superfilm' în care muzica, dansul, copiii şi povestea se contopesc într-o adevărată explozie de bună dispoziţie".
Din distribuţia filmului fac parte artiştii George Mihăiţă, Florian Pittiş, Vasile Mentzel, Paula Rădulescu, Violeta Andrei, Liliana Petrescu, Ludmila Gurcenko, dar şi copiii Lulu Mihăescu (cunoscută din rolul Veronica al filmelor cu acelaşi titlu, regizate tot de Elisabeta Bostan), Matei Orpriş, Adrian Cristea şi alţii.
Coloana sonoră a filmului include partituri muzicale ale compozitorilor Temistocle Popa şi Gerard Bourgeois, versurile cântecelor fiind scrise de Flavia Buref, Vasilica Istrate şi Mihai Dumbravă. Vocile care au dat viaţă melodiilor sunt ale artiştilor Doina Spătaru, Cristian Popescu, Dorin Anastasiu, Tamara Buciuceanu Botez, Cornel Constantiniu, Alexandrina Halic, Elena Simionescu, Ion Ulmeanu, precizează genericul filmului.
În 1977, filmul a câştigat Cupa de Argint la Festivalul de Film pentru Copii de la Veneţia. În acelaşi an, pelicula a fost distinsă şi cu premiul ACIN pentru regie, costume şi montaj.AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: www.tvr.ro/mama
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 8 mai
Ortodoxe Sf. Ap. și Evanghelist Ioan; Sf. Cuv. Arsenie cel Mare Greco-catolice Sf. ap. și ev. Ioan; Sf. cuv. Arsenie cel Mare; Fer. Ieremia Valahul Romano-catolice Fer. Ieremia Valahul, călug.; Sf. Victor, m. Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan e
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 8 mai
Este a 128-a zi a anului 2025. Au mai rămas 237 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 57 m și apune la 20 h 28 m. Luna răsare la 16 h 27 m și apune la 04 h 04 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
Reuniune informală a miniștrilor de externe ai UE în format Gymnich (7-8 mai 2025)
Miniștrii de externe ai Uniunii Europene se reunesc în format Gymnich, într-o reuniune informală, la Varșovia, în 7-8 mai 2025, sub egida președinției poloneze a Uniunii. Pe lângă miniștrii de externe ai UE-27, vor participa și miniștrii de resort ai țărilor candidate și potențial candidate la UE, informează site-urile
CITATUL ZILEI
'Toți oamenii au văzut aproape aceleași lucruri, dar numai artistul știe să le reînscrie în memoria lui.' - J. Renard (''Reflecții și maxime'', Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 7 mai
Ortodoxe Arătarea pe cer a semnului Sfintei Cruci în Ierusalim; Sf. Mc. Acachie și Codrat Greco-catolice Arătarea pe cer a Sf. Cruci la Ierusalim; Sf. m. Acachie Romano-catolice Ss. Roza Venerini, călug.; Ghizela, regină; Anton Pecerski, pustnic
Cardinalii care vor alege noul papă se reunesc în Conclav (7 mai)
Formula istorică în limba latină care marchează închiderea Capelei Sixtine - 'Extra omnes' - va fi pronunțată de maestrul celebrărilor liturgice pontificale în 7 mai, ziua de începere a Conclavului. (sursa: https://www.vaticannews.va) Data a fost stabilită în 28 aprilie, de cei aproximativ 180 de cardinali
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 7 mai
Este a 127-a zi a anului 2025. Au mai rămas 238 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 58 m și apune la 20 h 27 m. Luna răsare la 15 h 24 m și apune la 03 h 48 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
Reuniunea juriului pentru acordarea Premiului Prințesa de Asturia pentru Comunicare și Științe Umaniste (6-7 mai)
Reuniunea juriului responsabil pentru acordarea Premiului Prințesa de Asturia pentru Comunicare și Științe Umaniste din 2025 are loc în zilele de 6 și 7 mai, la Oviedo, iar în a doua zi a evenimentului este anunțat câștigătorul distincției. Întâlnirile vor avea loc la Hotelul Barcelo Oviedo Cervantes. Premiul Prințesa de Asturia p
FRAGMENT DE ISTORIE: 425 de ani de la prima unire a celor trei țări române (mai 1600)
În mai 1600, în urma campaniei întreprinse în Moldova de Mihai Viteazul, acesta a devenit ''domn al Țării Românești și al Ardealului și al Moldovei'', realizând prima unire a celor trei țări române. Mihai Viteazul (1593-1601) a realizat prima încercare de unificare politică a teritoriului rom&acir
Expoziția internațională IMDEX Asia, Singapore (6-8 mai)
La 6-8 mai 2025, la Changi Exhibition Centre de la baza navală Changi din Singapore, se desfășoară unul dintre cele mai importante evenimente din Asia dedicate flotei maritime și navale la nivel internațional, potrivit https://www.imdexasia.com/. Expoziția internațională reprezintă cel mai important even
Cătălin Predoiu - desemnat premier interimar (fișă biografică)
Președintele interimar Ilie Bolojan a semnat marți dimineața decretul pentru desemnarea lui Cătălin Predoiu ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuțiile până la formarea noului Guvern, a informat Administrația Prezidențială.
DOCUMENTAR: 35 de ani de la primul ''Pod de flori'' peste Prut (6 mai)
La 6 mai 1990 a avut loc primul 'Pod de flori' peste râul Prut, în cadrul manifestărilor de deschidere a frontierelor cu Republica Sovietică Socialistă (RSS) Moldovenească. A fost o manifestare desfășurată pe malurile Prutului, ca simbol al frăției, dorinței de apropiere și istoriei comune a României și Republicii Moldova. De pe ambele maluri au fos
CITATUL ZILEI
'Dacă privești arta drept creație, trebuie să-i atribui și o valorare etică. Arta ca ușoară jucărie ar fi tot atât de incomprehensibilă ca și viața socotită fără rost.' - Liviu Rebreanu (''Reflecții și maxime'', Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 6 mai
Ortodoxe Sf. și Dreptul Iov, mult răbdătorul; Sf. Mc. Varvar Greco-catolice Sf. și dreptul Iov, mult-răbdătorul Romano-catolice Ss. Benedicta, fc.; Petru Nolasco, călug. Sfântul și Dreptul Iov este pomenit în calendarul creștin orto
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 mai
Este a 126-a zi a anului 2025. Au mai rămas 239 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 59 m și apune la 20 h 26 m. Luna răsare la 14 h 19 m și apune la 03 h 30 m. Maximul curentului de meteori Eta-Aquaride la 06 h. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)