Palatul "Alexandru Ioan Cuza" din localitatea Ruginoasa, judeţul Iaşi, este amplasat pe şoseaua dintre oraşele Iaşi - Paşcani (DN28A), la km 60. Clădirea fost construită în primul deceniu al secolului al XIX-lea (între anii 1800 şi 1811), de vistiernicul Săndulache Sturdza, care a comandat arhitectului vienez Johan Freiwald ridicarea unei luxoase reşedinţe pe locul vechii case boiereşti a strămoşilor săi.

Stilul iniţial a fost cel neoclasic, păstrat de capela reşedinţei, stil care se impusese cu predilecţie în arhitectura civilă din Moldova acelor timpuri. În anul 1847, logofătul Costache Sturdza "preface casa de la Ruginoasa după arhitectura stilului gotic", angajându-l pentru aceasta pe arhitectul Johan Brandel. Lucrările au fost finalizate în 1855. Clădirea, care păstrează şi în prezent caracteristicile stilului neogotic, inspirat de romantismul german, este de formă pătrată, cu un etaj, fiecare dintre cele patru faţade având aceleaşi elemente: peroane largi, balcoane sprijinite pe lespezi de piatră, potrivit site-ului https://palatulculturii.ro/.

Tot familia Sturdza a construit, în 1811, biserica din apropierea castelului şi zidul de incintă cu bastioane în stil gotic. Pentru exterior, a fost adus la Ruginoasa un grădinar neamţ, Mehler, care s-a ocupat de amenajarea unui parc cu alei largi şi vegetaţie exotică. În aprilie 1857, palatul abandonat şi moşia Ruginoasei, cu o suprafaţă de 8.000 ha, au fost ipotecate de Alexandru Sturdza la Banca Naţională a Moldovei, pentru suma de 60.000 de galbeni. Ratele nu au putut fi achitate la timp, astfel că proprietatea a fost scoasă la licitaţie.

În 1862, clădirea a fost cumpărată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, pentru a-i fi reşedinţă de vară. De mobilier s-a ocupat chiar soţia domnitorului, Elena Cuza, care a cumpărat piese de la Paris. După moartea lui Cuza, palatul a aparţinut celor doi fii ai lui, iar după dispariţia acestora, a fost deţinut de Maria Moruzzi, soţia unuia dintre băieţi. După moartea Elenei Cuza, moşia a fost donată Spitalului "Caritatea" din Iaşi, care a construit acolo un spital pentru copii. Ulterior, în urma altei donaţii, acolo a fost organizat un spital TBC, menţionează site-ul https://muzeedelasat.ro/.

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a murit în exil, la Heidelberg, în Germania (1873), dar - potrivit unor mărturii - ultima sa dorinţă a fost aceea de a fi înmormântat la Ruginoasa. Astfel, trupul domnitorului a fost adus şi înhumat la Ruginoasa, lângă biserică. În 1907, cu ocazia ultimei sale vizite la Ruginoasa, doamna Elena a mutat osemintele într-o criptă special amenajată, în biserică. Piatra de mormânt originală, din marmură albă, de Carrara, a fost depusă şi ea în capelă. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Ruginoasa a fost expusă unor mari distrugeri. Pentru a evita o profanare a mormântului lui Cuza, osemintele sale au fost evacuate la Curtea de Argeş. După război, deoarece Biserica de la Ruginoasa a fost grav avariată, osemintele domnitorului au fost depuse la Biserica Mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi, unde se află şi în prezent.

În interiorul bisericii de lângă palatul de la Ruginoasa nu se mai păstrează din pictura originală decât cei patru evanghelişti, zugrăviţi pe pandantivii de la baza turlei. În pronaos, pe partea dreaptă, se află cripta familiei Sturdza. Deasupra ei, într-o raclă din lemn, se află osemintele celor doi copii ai familiei Cuza, Dimitrie şi Alexandru.

După restaurarea palatului, în 1978, clădirea şi-a recăpătat strălucirea arhitecturală. Aici a fost deschis, în 1982, Muzeul Memorial "Alexandru Ioan Cuza". În interior pot fi admirate camerele de oaspeţi, sufrageria, apartamentele domnitorilor, biroul şi biblioteca, salonul de recepţie, camera copiilor şi cea a servitorilor. La exterior pot fi văzute biserica domnească, primul mormânt al domnitorului, precum şi trăsura şi sania care au aparţinut lui Alexandru Ioan Cuza. În dreapta clădirii este expus un grup statuar cu busturile unor domnitori români, lucrate de studenţi de la Universitatea de Artă din Iaşi, menţionează site-ul https://palatulculturii.ro/.

La finalul anului 2008, muzeul a fost închis pentru public şi au început lucrări de consolidare care au fost finalizate în 2010. A urmat un amplu şi minuţios proces de redefinire tematică a expoziţiei permanente şi reamenajare a spaţiului expoziţional, procesul având la bază documente originale ("Commande de son Altesse, la Princesse Alexandre Couza, Pour etre expediee a sa Residence de Roujinossa pres Tzutzora sur le Pruth, par Galatz", "Inventaire de tous les meubles et autres objets se trouvant dans le palais Ruodzinoassa"), care prezintă elementele de mobilier şi stofe din interioarele palatului.

Pe baza acestor documente au fost reconstituite numeroase obiecte de mobilier: galerii din lemn sculptat (din esenţe de nuc sau stejar), biblioteca în stil gotic din lemn sculptat, cuier din lemn, lambriu şi ancadramente din lemn sculptat pentru holul de intrare, console cu oglindă în stil Ludovic, cufăr de călătorie, scaune pentru salonul de recepţie. Toate aceste obiecte reconstituite au fost plasate în încăperile muzeului, conform indicaţiilor din documentele originale ale vremii. Pereţii şi tavanele au fost decorate cu elemente de stucatură şi pictură realizată manual cu elemente specifice perioadei.

Noul parcurs expoziţional respectă cu stricteţe indicaţiile din documentele vremii în ceea ce priveşte denumirea, dispunerea, mobilarea şi cromatica încăperilor, concentrând partea documentară într-o singură sală denumită "Istoricul familiei şi al palatului". Salonul de recepţie de la parter păstrează caracteristici ambientale specifice, rafinamentul şi bunul gust fiind puse în evidenţă prin pictura manuală realizată pe tavan, galeriile patinate din lemn sculptat şi mobilarea cu scaune model gotic (replici după original), o masă de prezidiu, oglinzi şi console.

La etaj se află biblioteca - fiind reconstituite corpul de bibliotecă, un cuier şi galeriile din lemn sculptat, toate realizate la Paris -, precum şi biroul, camera de toaletă a domnitorului şi dormitorul său, decorate cu mobilier din perioadă sau reconstituiri conform schiţelor originale, tapet şi brâuri pictate manual. Marele Salon, mobilat cu piese originale în stil Ludovic al XV-lea, recondiţionate şi retapiţate, salonul doamnei Elena Cuza, dormitorul doamnei şi camera copiilor Alexandru şi Dimitrie sunt, de asemenea, decorate cu elemente de mobilier, draperii, tapet şi brâuri pictate manual, conform indicaţiilor din documentele originale.

Toate încăperile muzeului au galerii din lemn sculptat şi draperii, pereţii au fost decoraţi cu casete de stucatură, într-o linie cromatică adecvată perioadei. Motivele decorative folosite au fost cele specifice: frunza de acant, buchetele şi ghirlandele de flori.

În curtea palatului se află trăsura (replică după original) şi sania (piesa originală restaurată) care au aparţinut domnitorului. Palatul de la Ruginoasa reprezintă, astfel, nu doar o bijuterie din punct de vedere al arhitecturii, ci şi un autentic loc de memorie a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, fondatorul statului român modern, mai notează site-ul https://palatulculturii.ro/. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)

Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO