Aderarea la spaţiul Schengen reprezintă un drept şi o obligaţie asumată prin Tratatul de Aderare la UE (art.4 al Protocolului privind condiţiile şi aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria şi a României în Uniunea Europeană, anexat la Tratatul de Aderare al României şi Bulgariei), România dorind să participe la toate formele de cooperare menite să aprofundeze integrarea europeană, potrivit www.mae.ro. România asigură de facto securitatea frontierelor externe ale UE din momentul aderării sale la UE, la 1 ianuarie 2007, arată sursa citată.

După îndeplinirea condiţiilor tehnice, Parlamentul şi Comisia au rol consultativ în procesul de aderare în Spaţiul Schengen, iar decizia finală se ia cu unanimitate de voturi în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din cadrul Consiliului Uniunii Europene, care reuneşte miniştrii din cele 27 de ţări ale UE.

Potrivit raportului Comisiei publicat la 2 iunie 2021, buna funcţionare a spaţiului Schengen se bazează pe trei piloni: (1) gestionarea eficace a frontierelor externe ale UE, (2) consolidarea măsurilor interne pentru a compensa absenţa controalelor la frontierele interne, în special în ceea ce priveşte cooperarea poliţienească, securitatea şi gestionarea migraţiei şi (3) asigurarea unei pregătiri şi a unei guvernanţe solide, inclusiv integrarea tuturor statelor membre în spaţiul Schengen. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat odată cu lansarea raportului: ''Libertatea de a circula, de a trăi şi de a lucra în diferite state membre este o libertate la care europenii ţin mult. Aceasta este una dintre cele mai mari realizări ale UE, dar diversele crize şi provocări ne-au arătat că nu putem considera Schengen ca fiind de la sine înţeles.''

În conformitate cu prevederile acquis-ului Schengen, aderarea la spaţiul Schengen presupune parcurgerea unor etape, arată www.mae.ro. Prima etapă a constat în transmiterea de către România, la 28 iunie 2007, a unei Declaraţii de pregătire pe cele trei domenii - protecţia datelor personale, cooperare poliţienească şi vize. Prin acest demers înaintat Grupului de lucru Evaluare Schengen, România s-a arătat pregătită să înceapă vizitele de evaluare din a doua jumătate a anului 2008, conform www.schengen.mai.gov.ro/. La 2 iunie 2008, în cadrul Grupului de Evaluare Schengen a fost prezentată cea de a doua declaraţie de pregătire a României prin care se confirma pregătirea pentru demararea procesului de evaluare Schengen pe celelalte domenii, respectiv frontiera terestră, aeriană, maritimă şi SIS/SIRENE.

A doua etapă a reprezentat-o completarea chestionarului Schengen pe care România l-a primit oficial, la 17 septembrie 2008. La 10 noiembrie 2008, România a transmis oficial răspunsul la chestionarul care conţinea 250 de întrebări din toate domeniile acquis-ului Schengen. S-a demarat şi a treia şi cea mai importantă etapă, desfăşurarea vizitelor de evaluare Schengen, pentru verificarea în teren a stadiului implementării acquis-ului Schengen.

La 10 noiembrie 2008, România a transmis oficial răspunsul la chestionarul care conţinea 250 de întrebări din toate domeniile acquis-ului Schengen. S-a demarat şi a treia şi cea mai importantă etapă, desfăşurarea vizitelor de evaluare Schengen, pentru verificarea în teren a stadiului implementării acquis-ului Schengen pe cele cinci domenii: cooperare poliţienească, protecţia datelor personale, vize, frontiere maritime, aeriene şi terestre şi SIS/SIRENE.

Prima misiune de evaluare Schengen a României a avut loc în perioada 23-29 martie 2009, iar principalele instituţii vizate au fost Poliţia Română, Poliţia de Frontieră Română şi Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională (CCPI). Concluzia echipei de evaluare a fost că România a ajuns într-un stadiu avansat în ceea ce priveşte implementarea acquis-ului Schengen pe acest domeniu.

În perioada 29 aprilie-1 mai 2009, a avut loc misiunea de evaluare în domeniul protecţiei datelor personale. Instituţiile evaluate au fost Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Afacerilor Externe şi Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

O misiune de evaluare în domeniul vizelor s-a desfăşurat în două etape. În 3 şi 4 iunie 2009 a fost evaluată secţia consulară de la Chişinău, iar în 9 şi 10 iunie 2009, Consulatul general de la Istanbul. Aceste consulate au fost alese prin prisma numărului de vize acordate, precum şi a riscului la care sunt supuse cele două oficii din punct de vedere al imigrării.

Cea de-a patra vizită a experţilor a vizat domeniul frontierelor maritime şi a avut loc în perioada 3-7 septembrie 2009. Experţii au apreciat că, în România, controlul frontierei maritime se desfăşoară în mare măsură în conformitate cu cerinţele acquis-ului Schengen.

În perioada 15-18 noiembrie 2009, a avut loc o misiune al cărei principal obiectiv a fost domeniul frontierelor aeriene. Raportul recomanda reevaluarea infrastructurii aeroportuare la Otopeni şi Timişoara.

Între 26 martie şi 1 aprilie 2010, a avut loc misiunea de evaluare în domeniul frontierelor terestre, echipa arătând că procedura pentru efectuarea controalelor corespunde prevederilor Schengen iar controlul de frontieră este efectuat de personal specializat.

Pentru aderarea la spaţiul Schengen România a beneficiat de sprijin financiar prin ''Facilitatea Schengen'' în vederea finanţării acţiunilor la noile frontiere externe ale Uniunii, pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen şi controlul frontierelor, în termenul asumat. Potrivit MAI, au fost angajate 21 de proiecte, perioada de contractare încheindu-se la 31 martie 2010, iar fondurile contractate din Facilitatea Schengen s-au ridicat la aproximativ 444,1 milioane euro.

În perioada 15-17 noiembrie 2010, a avut loc misiunea de reevaluare a frontierelor aeriene, prilej cu care experţii au făcut vizite pentru verificarea lucrărilor de refacere a infrastructurii.

O ultimă vizită de evaluare Schengen pentru termenul iniţial asumat - 27 martie 2011- a avut loc în domeniul SIS/SIRENE, în perioada 6-10 decembrie 2010. Centrul Naţional al Sistemului Informatic Schengen (SIS) a fost inaugurat la 23 noiembrie 2010. Având în vedere termenul asumat de România şi întârzierile în operaţionalizarea SIS II, ţara noastră şi-a anunţat intenţia de a utiliza SISone4ALL, ca soluţie intermediară pentru conectarea la SIS. România a primit sprijin pentru implementarea SISone4ALL şi SIRENE din partea Poloniei, Germaniei, Portugaliei, Austriei şi Elveţiei.

Principala concluzie a celor şase rapoarte de evaluare Schengen a fost că România a ajuns într-un stadiu avansat în ceea ce priveşte implementarea acquis-ului Schengen şi era în mare parte pregătită să adere la spaţiul Schengen. Singurul raport care a recomandat reevaluarea a fost cel în domeniul frontierelor aeriene.

Deşi România a îndeplinit condiţiile tehnice de aderare încă din 2011, evenimentele care au urmat (din politica internă, fenomenul migraţiei şi criza refugiaţilor, pandemia de Covid-19, războiul din Ucraina) au influenţat luarea deciziilor în politica de aderare.

Cel mai recent raport al Comisiei Europene (State of Schengen Report 2022, publicat la 24 mai 2022) arăta că noul mecanism de evaluare şi monitorizare Schengen, pe care Comisia l-a propus în iunie 2021 şi care a fost adoptat de Consiliu, va juca un rol crucial în acest nou Model de guvernare Schengen. Acesta va fi mecanismul cheie pentru identificarea provocărilor cu care se confruntă statele membre, care să asigure acţiuni de remediere rapide. Implementarea promptă a acestei reforme garantează că Spaţiul Schengen este echipat cu un instrument strategic, mai eficient şi mai flexibil pentru a aborda noile provocări şi pentru a se adapta la noile circumstanţe. Comisia parcurge deja paşii necesari pentru luarea măsurilor necesare, a evidenţiat raportul publicat pe site-ul https://home-affairs.ec.europa.eu/. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Ady Ivaşcu)