DOCUMENTAR: 100 de ani de la încoronarea lui Ferdinand I, rege al tuturor românilor (15 octombrie)

La 15 octombrie 1922, în prezenţa unei numeroase asistenţe din ţară (membrii familiei regale, ai Parlamentului, ai Guvernului, înalţii ierarhi ai tuturor confesiunilor, înalţi comandanţi ai armatei, reprezentanţi ai Academiei Române şi ai Universităţilor, delegaţi ai oraşelor şi satelor ş.a.) şi de peste hotare (membrii misiunilor diplomatice), a avut loc la Catedrala Încoronării din Alba Iulia ceremonia încoronării regelui Ferdinand I şi a reginei Maria ca suverani ai României întregite, coroanei regale de oţel a regelui Carol I, ce amintea de Plevna, i s-au adăugat însemnele Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei, simbolizând actul creării României Mari sub sceptrul aceluiaşi monarh şi în acelaşi timp recunoaşterea internaţională a noii realităţi statale, potrivit lucrării "Enciclopedia şefilor de stat şi de guvern ai României" (Nicolae C. Nicolescu, Editura Meronia, 2011).
Tensiunile politice interne din perioada de după Marea Unire, precum şi contextul internaţional, ce viza, în primul rând, semnarea tratatelor de pace şi confirmarea noilor graniţe ale României, au făcut ca trecerea la pregătirea practică a actului încoronării să întârzie aproximativ un an şi jumătate. Încoronarea ar fi trebuit să aibă loc cu un an mai devreme, la 28 septembrie 1921, dată care corespundea zilei urcării pe tron a regelui Ferdinand, dar acest lucru nu s-a concretizat din cauza certurilor dintre liderii partidelor politice. De altfel, şi la 15 octombrie 1922, la încoronare, au absentat liderii unor partide politice din Opoziţie.
O Comisie de încoronare, formată din generalul Constantin Coandă (preşedintele Senatului), mitropolitul Miron Cristea, Nicolae Titulescu, Octavian Goga, Nicolae Iorga ş.a., a fost constituită în timpul guvernului condus de generalul Alexandru Averescu (13 martie 1920-13 decembrie 1921), potrivit lucrării "Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) Ferdinand I" (vol. II, Ioan Scurtu, 2004). Comisia s-a întrunit pentru prima dată la 15 iulie 1920 şi apoi la 20 noiembrie, când a stabilit ca festivităţile ceremoniei de încoronare să se desfăşoare atât la Alba Iulia, cât şi la Bucureşti. De asemenea, s-a decis construirea Catedralei Încoronării.
Încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria la Alba-Iulia, 15 octombrie 1922.
Foto: (c) ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI/AGERPRES
Problema organizării ceremoniei încoronării a revenit în actualitate în urma câştigării alegerilor pentru Adunarea Naţională Constituantă, de către guvernul condus de Ion I.C. Brătianu (19 ianuarie 1922-27 martie 1926). O întâlnire a avut loc la Sinaia, la 24 august 1922, între regele Ferdinand şi Ion I.C. Brătianu, în cursul căreia s-a convenit ca festivitatea încoronării să se desfăşoare în toamna acelui an.
Efortul organizatoric dar mai ales material pentru realizarea acestui important eveniment a fost unul considerabil. În prim plan s-a aflat construcţia Catedralei Încoronării cu toate anexele sale. Aceasta a fost ridicată după planurile arhitectului Victor G. Ştefănescu şi a fost pictată în interior de Costin Petrescu şi Pierre Bellet. A fost sfinţită în ziua de 8 octombrie 1922.
A fost redactat "Documentul Încoronării" şi a fost difuzată "Proclamaţia Majestăţii Sale Regele către popor" (ambele cu data de 15 octombrie 1922), în care, între altele, regele spunea: "Punând pe capul meu, în această străveche cetate a Daciei romane, coroana de oţel de la Plevna, pe care noi şi glorioase lupte au făcut-o pe veci coroana României Mari, mă închin cu evlavie memoriei celor care, în toate vremurile şi de pretutindeni, prin credinţa lor, prin munca şi prin jertfele lor, au asigurat unitatea naţională; şi salut cu dragoste pe cei care au proclamat-o într-un glas şi o simţire, de la Tisa pân la Nistru şi până la Mare", conform volumului "Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) Ferdinand I" (vol. II, Ioan Scurtu, 2004).
Manifestările prilejuite de Încoronare au fost deschise, în dimineaţa zilei de 15 octombrie 1922, de un Te Deum oficiat în noua catedrală, în prezenţa regelui, reginei, membrilor guvernului şi a mai multor invitaţi de seamă. În faţa bisericii s-a instalat un baldachin, iar în lateral s-au amenajat tribune pentru asistenţă. În faţa baldachinului se afla armata, în uniforma de gală. Cele două coroane au fost sfinţite în cadrul unei slujbe religioase. Potrivit programului, în acel moment se desfăşurau slujbe în toate bisericile din România.
Încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria la Alba-Iulia, 15 octombrie 1922; în spate Carol principele moştenitor şi Elena principesa moştenitoare.
Foto: (c) Arhivele Naţionale ale României/AGERPRES/Mihaela Tufega
Regele şi regina au purtat mantii special confecţionate din catifea şi brodate cu fir de aur. Coroana regelui a fost adusă de preşedintele Adunării Deputaţilor, Mihail Pherekyde, iar cea a reginei era ţinută de preşedintele Senatului, Mihail Orleanu. Coroana regelui era cea din 1881, purtată de Carol I. Acesteia i s-au adăugat trei pietre preţioase, reprezentând cele trei provincii româneşti care s-au unit cu Ţara-Mamă - Basarabia, Bucovina şi Transilvania. Coroana reginei Maria era din aur şi cântărea 1.800 de grame. Regele şi-a pus singur coroana pe cap, apoi tot el a aşezat-o pe cea a reginei. A fost intonat Imnul Regal, apoi, momentul a fost marcat cu urale şi 101 salve de tun. A urmat, pe platoul din faţa catedralei, defilarea trupelor. Regele Ferdinand I a primit defilarea călare, înconjurat de ofiţeri români şi ai misiunilor Aliate, prezente la acest moment istoric. În seara aceleiaşi zile, regele, regina şi celelalte oficialităţi au plecat cu trenul spre Bucureşti.
Festivităţile prilejuite de ceremonia încoronării au continuat în capitala României. S-a trecut pe sub Arcul de Triumf, unul dintre simbolurile Bucureştiului, a cărui realizare i-a fost încredinţată arhitectului Petre Antonescu. Construcţia fusese realizată pe un schelet de beton armat. Era străjuită, pe partea dinspre nord, de două perechi de ostaşi, cu înălţimea de 5,50 metri fiecare. Primul grup reprezenta un ostaş român şi un ostaş dac iar cel de-al doilea înfăţişa un ostaş al lui Mircea cel Bătrân şi unul al lui Ştefan cel Mare. În arcadă se aflau efigiile regelui Ferdinand şi a reginei Maria. Pe monument erau scrise numele localităţilor cu rezonanţă istorică: Mărăşeşti, Plevna, Guruslău, Şelimbăr, Călugăreni, Rovine, Baia, Racova, Valea Albă, Mărăşti. Pe faţada dinspre Sud au fost amplasaţi ostaşul lui Mihai Viteazul şi pandurul lui Tudor Vladimirescu, iar la celălalt picior al Arcului un dorobanţ din timpul Independenţei şi un ostaş al Unirii.
Încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria la Alba-Iulia, 15 octombrie 1922.
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI/AGERPRES
A urmat Te Deum-ul de la Mitropolie şi, apoi, defilarea prin Piaţa Universităţii, în faţa statuii lui Mihai Viteazul. Seara, la Cercul Militar, regele a oferit o masă la care au participat oficialităţi române, precum şi delegaţii din mai multe ţări, precum Franţa, Italia, Spania, Marea Britanie, Olanda, Norvegia, Danemarca, Belgia, Portugalia, Japonia. S-au remarcat, între oaspeţi, mareşalul Foch, comandantul armatei franceze în timpul Primului Război Mondial, şi generalul Berthelot, şeful Misiunii militare franceze în România (1916-1918).
***
Catedrala Încoronării este o catedrală ortodoxă cu Hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, care a fost ridicată, printr-un volum uriaş de muncă între anii 1921-1922, cu scopul de a oferi un cadru adecvat încoronării regelui Ferdinand I şi reginei Maria, ceremonie care a avut loc la 15 octombrie 1922.
Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
Arhitectura sa, inspirată de biserica domnească din Târgovişte, cu planul în cruce greacă înscrisă, la care s-au adăugat detalii bizantine şi neoromâneşti, aminteşte şi de fosta ctitorie a lui Mihai Viteazul, de la 1597. Catedrala a fost construită după planurile arhitectului Victor Gh. Ştefănescu, lucrările fiind executate sub supravegherea inginerului Tiberiu Eremia, pictura interioară a fost realizată de maestrul Costin Petrescu, iar catapeteasma de sculptorul C. M. Babic şi de pictorul Ion Norocea, potrivit site-ului oficial al municipiului Alba Iulia, https://www.apulum.ro/.
Piatra de temelie a fost pusă la 28 martie 1921, a doua zi de Paşte, şantierul fiind vizitat o lună mai târziu, de Ferdinand şi Maria, cu scopul de a constata stadiul lucrărilor executate. Catedrala a fost sfinţită la 8 octombrie 1922.
Edificiul a fost ridicat în mijlocul unei incinte dreptunghiulare compuse din patru pavilioane amplasate în colţuri şi legate între ele prin intermediul unei galerii de arcade deschise. Este situat pe latura de apus a Cetăţii având o amplă perspectivă spre Platoul Romanilor, turlele sale, înalte de aproape 60 de metri, dominând oraşul.
În cupola centrală este pictat Iisus Pantocrator şi pe bolta absidei altarului chipul Maicii Domnului şi alte scene biblice. De o parte şi de alta a iconostasului, sunt aşezate icoanele sfinţilor ierarhi mitropoliţii Sava Brancovici şi Ilie Iorest, cuvioşilor Mărturisitori Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara şi a Mucenicului Oprea Nicolae. Deasupra uşii veşmântăriei este zugrăvit autoportretul maestrului Costin Petrescu. În pronaos sunt zugrăvite portretele lui Mihai Viteazul şi al doamnei Stanca.
Sursa foto: apulum.ro
Iconostasul, sculptat în lemn de stejar, este împodobit cu motive florale, având registrele tradiţionale cu scene biblice şi icoane realizate de către pictorul Ion Norocea.
În perioada interbelică în aripa de sud-est a funcţionat Inspectoratul clerului militar şi Episcopia Armatei, iar în aripa de nord-est Muzeul Unirii. În 1975 a devenit sediul Episcopiei iar mai apoi în 1998 al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române de Alba Iulia, conform https://www.apulum.ro/. Catedrala mai este cunoscută şi sub denumirea de Catedrala Reîntregirii Neamului. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)
* Explicaţie foto din deschidere: Muzeul Naţional de Istorie a României; platou cu portretul Regelui Ferdinand, purtând însemnele si uniforma de la Încoronarea de la Alba Iulia.
Citeşte şi:
* Prahova: Expoziţia ''Centenarul Încoronării. Alba Iulia. 1922'' va fi deschisă la Muzeul Peleş
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 aprilie
Este a 116-a zi a anului 2025. Au mai rămas 249 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 14 m și apune la 20 h 14 m. Luna răsare la 05 h 16 m și apune la 18 h 46 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
Săptămâna europeană 21-25 aprilie 2025
Comisia Europeană a anunțat sancțiuni financiare împotriva companiilor americane Apple și Meta pentru încălcări ale legislației europene privind concurența. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că Executivul Comunitar va prezenta în următoarele două săptămâni o foaie de parcurs cu măsuri menite să elimine complet importurile
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Muzeul Național al Țăranului Român va fi redeschis din data de 25 aprilie, după un îndelungat șantier de consolidare, început în 2016, și după o vreme necesară primenirii, a informat instituția muzeală, într-un comunicat transmis AGERPRES. 'Am (re)așezat obiectele în locurile lor (pe care le-au părăsit
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la Conferința de la San Francisco, crearea ONU (25 aprilie - 26 iunie 1945)
Organizarea postbelică a lumii a început încă de la 21 august 1941, când președintele american Franklin Delano Roosevelt a prezentat în fața Congresului Carta Atlanticului, document care viza, printre altele, crearea unei asociații generale de națiuni care să ofere garanții pentru independența politică și integritatea teritorială a statelor mari și mi
DOCUMENTAR: Actorul Al Pacino împlinește 85 de ani (25 aprilie)
Actorul Al Pacino s-a născut la 25 aprilie 1940 în Bronx, un cartier al New Yorkului. A fost crescut de bunici, care l-au dus la cinema de când era mic. La 17 ani a început să se întrețină singur, lucrând ca vânzător, poștaș, lucrător de farmacie, portar, administrator de bloc. A început să joace teatru ca amator, a scris cuplete pen
25 aprilie - Ziua internațională a delegaților (ONU)
Ziua internațională a delegaților marchează aniversarea primei zile a Conferinței de la San Francisco, cunoscută drept Conferința Națiunilor Unite. La 25 aprilie 1945, delegații din cincizeci de țări s-au reunit pentru prima dată la San Francisco. Polonia nu a trimis un reprezentant deoarece componența noului său guvern nu a fost anunțată decât prea târziu pentru
Evenimentul East European Comic Con (25-27 aprilie)
În intervalul 25-27 aprilie 2025, are loc, la complexul Romexpo din București, evenimentul East European Comic Con (EECC), dedicat iubitorilor de filme, seriale, jocuri video, cosplay, benzi desenate și nu numai, potrivit comic-con.ro. Lista actorilor care sunt invitați speciali la această ediție cuprinde
25 aprilie - Ziua mondială de combatere a malariei (OMS)
Ziua mondială de combatere a malariei este marcată, anual, la 25 aprilie, potrivit who.int. A fost adoptată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a evidenția progresele care au fost realizate în prevenirea și controlul malariei, dar și pentru a accelera lupta împotriva acestei boli. T
25 aprilie - Ziua Justiției Militare
Ziua Justiției Militare este marcată în fiecare an la 25 aprilie. La această dat, în 1919 a luat ființă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand, act ce a marcat înființarea unei structuri specializate în asigurarea asistenței juridice pentru armată, potrivit
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Mitropolitul primat Calinic Miclescu (1875-1886)
Calinic Miclescu a fost Mitropolit al Moldovei între anii 1865-1875 și apoi Mitropolit primat între 1875-1886. S-a născut la data de 16 aprilie 1822, în Suceava, în familia marelui logofăt Scarlat Miclescu și a soției acestuia Maria (născută Beldiman), primind la botez numele Constantin. A intrat în monahism la Huși, la 18 iunie 1
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (25 aprilie 1885)
Încercări pentru ca autocefalia Bisericii Ortodoxe Române să devină un fapt împlinit au fost inițiate și susținute încă din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Unirea Principatelor Române, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5/17 ianuarie 1959), apoi în Țara Românească (24 ianuar
CITATUL ZILEI
'Ca să fii orbit cu privire la alții, demult trebuie să nu te fi văzut nici pe tine.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 aprilie
Ortodoxe Izvorul Tămăduirii; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu; Sf. Ap. și Evanghelist Marcu; Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului Greco-catolice Sf. ap. și ev. Marcu Romano-catolice Sf. Marcu, ev. În vin
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 aprilie
Este a 115-a zi a anului 2025. Au mai rămas 250 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 15 m și apune la 20 h 13 m. Luna răsare la 04 h 55 m și apune la 17 h 24 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Elisabeta Polihroniade, mare maestră internațională a șahului
Elisabeta Polihroniade, legendă a șahului românesc, s-a născut la București, în ziua de 24 aprilie 1935. Licențiată a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, Elisabeta Polihroniade este singura româncă ce deține zece medalii olimpice cucerite la Olimpiadele de Șah, individual sau cu echipa, potrivit 'Enciclopediei