DOCUMENTAR: 100 de ani de la încoronarea lui Ferdinand I, rege al tuturor românilor (15 octombrie)

La 15 octombrie 1922, în prezenţa unei numeroase asistenţe din ţară (membrii familiei regale, ai Parlamentului, ai Guvernului, înalţii ierarhi ai tuturor confesiunilor, înalţi comandanţi ai armatei, reprezentanţi ai Academiei Române şi ai Universităţilor, delegaţi ai oraşelor şi satelor ş.a.) şi de peste hotare (membrii misiunilor diplomatice), a avut loc la Catedrala Încoronării din Alba Iulia ceremonia încoronării regelui Ferdinand I şi a reginei Maria ca suverani ai României întregite, coroanei regale de oţel a regelui Carol I, ce amintea de Plevna, i s-au adăugat însemnele Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei, simbolizând actul creării României Mari sub sceptrul aceluiaşi monarh şi în acelaşi timp recunoaşterea internaţională a noii realităţi statale, potrivit lucrării "Enciclopedia şefilor de stat şi de guvern ai României" (Nicolae C. Nicolescu, Editura Meronia, 2011).
Tensiunile politice interne din perioada de după Marea Unire, precum şi contextul internaţional, ce viza, în primul rând, semnarea tratatelor de pace şi confirmarea noilor graniţe ale României, au făcut ca trecerea la pregătirea practică a actului încoronării să întârzie aproximativ un an şi jumătate. Încoronarea ar fi trebuit să aibă loc cu un an mai devreme, la 28 septembrie 1921, dată care corespundea zilei urcării pe tron a regelui Ferdinand, dar acest lucru nu s-a concretizat din cauza certurilor dintre liderii partidelor politice. De altfel, şi la 15 octombrie 1922, la încoronare, au absentat liderii unor partide politice din Opoziţie.
O Comisie de încoronare, formată din generalul Constantin Coandă (preşedintele Senatului), mitropolitul Miron Cristea, Nicolae Titulescu, Octavian Goga, Nicolae Iorga ş.a., a fost constituită în timpul guvernului condus de generalul Alexandru Averescu (13 martie 1920-13 decembrie 1921), potrivit lucrării "Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) Ferdinand I" (vol. II, Ioan Scurtu, 2004). Comisia s-a întrunit pentru prima dată la 15 iulie 1920 şi apoi la 20 noiembrie, când a stabilit ca festivităţile ceremoniei de încoronare să se desfăşoare atât la Alba Iulia, cât şi la Bucureşti. De asemenea, s-a decis construirea Catedralei Încoronării.
Încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria la Alba-Iulia, 15 octombrie 1922.
Foto: (c) ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI/AGERPRES
Problema organizării ceremoniei încoronării a revenit în actualitate în urma câştigării alegerilor pentru Adunarea Naţională Constituantă, de către guvernul condus de Ion I.C. Brătianu (19 ianuarie 1922-27 martie 1926). O întâlnire a avut loc la Sinaia, la 24 august 1922, între regele Ferdinand şi Ion I.C. Brătianu, în cursul căreia s-a convenit ca festivitatea încoronării să se desfăşoare în toamna acelui an.
Efortul organizatoric dar mai ales material pentru realizarea acestui important eveniment a fost unul considerabil. În prim plan s-a aflat construcţia Catedralei Încoronării cu toate anexele sale. Aceasta a fost ridicată după planurile arhitectului Victor G. Ştefănescu şi a fost pictată în interior de Costin Petrescu şi Pierre Bellet. A fost sfinţită în ziua de 8 octombrie 1922.
A fost redactat "Documentul Încoronării" şi a fost difuzată "Proclamaţia Majestăţii Sale Regele către popor" (ambele cu data de 15 octombrie 1922), în care, între altele, regele spunea: "Punând pe capul meu, în această străveche cetate a Daciei romane, coroana de oţel de la Plevna, pe care noi şi glorioase lupte au făcut-o pe veci coroana României Mari, mă închin cu evlavie memoriei celor care, în toate vremurile şi de pretutindeni, prin credinţa lor, prin munca şi prin jertfele lor, au asigurat unitatea naţională; şi salut cu dragoste pe cei care au proclamat-o într-un glas şi o simţire, de la Tisa pân la Nistru şi până la Mare", conform volumului "Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) Ferdinand I" (vol. II, Ioan Scurtu, 2004).
Manifestările prilejuite de Încoronare au fost deschise, în dimineaţa zilei de 15 octombrie 1922, de un Te Deum oficiat în noua catedrală, în prezenţa regelui, reginei, membrilor guvernului şi a mai multor invitaţi de seamă. În faţa bisericii s-a instalat un baldachin, iar în lateral s-au amenajat tribune pentru asistenţă. În faţa baldachinului se afla armata, în uniforma de gală. Cele două coroane au fost sfinţite în cadrul unei slujbe religioase. Potrivit programului, în acel moment se desfăşurau slujbe în toate bisericile din România.
Încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria la Alba-Iulia, 15 octombrie 1922; în spate Carol principele moştenitor şi Elena principesa moştenitoare.
Foto: (c) Arhivele Naţionale ale României/AGERPRES/Mihaela Tufega
Regele şi regina au purtat mantii special confecţionate din catifea şi brodate cu fir de aur. Coroana regelui a fost adusă de preşedintele Adunării Deputaţilor, Mihail Pherekyde, iar cea a reginei era ţinută de preşedintele Senatului, Mihail Orleanu. Coroana regelui era cea din 1881, purtată de Carol I. Acesteia i s-au adăugat trei pietre preţioase, reprezentând cele trei provincii româneşti care s-au unit cu Ţara-Mamă - Basarabia, Bucovina şi Transilvania. Coroana reginei Maria era din aur şi cântărea 1.800 de grame. Regele şi-a pus singur coroana pe cap, apoi tot el a aşezat-o pe cea a reginei. A fost intonat Imnul Regal, apoi, momentul a fost marcat cu urale şi 101 salve de tun. A urmat, pe platoul din faţa catedralei, defilarea trupelor. Regele Ferdinand I a primit defilarea călare, înconjurat de ofiţeri români şi ai misiunilor Aliate, prezente la acest moment istoric. În seara aceleiaşi zile, regele, regina şi celelalte oficialităţi au plecat cu trenul spre Bucureşti.
Festivităţile prilejuite de ceremonia încoronării au continuat în capitala României. S-a trecut pe sub Arcul de Triumf, unul dintre simbolurile Bucureştiului, a cărui realizare i-a fost încredinţată arhitectului Petre Antonescu. Construcţia fusese realizată pe un schelet de beton armat. Era străjuită, pe partea dinspre nord, de două perechi de ostaşi, cu înălţimea de 5,50 metri fiecare. Primul grup reprezenta un ostaş român şi un ostaş dac iar cel de-al doilea înfăţişa un ostaş al lui Mircea cel Bătrân şi unul al lui Ştefan cel Mare. În arcadă se aflau efigiile regelui Ferdinand şi a reginei Maria. Pe monument erau scrise numele localităţilor cu rezonanţă istorică: Mărăşeşti, Plevna, Guruslău, Şelimbăr, Călugăreni, Rovine, Baia, Racova, Valea Albă, Mărăşti. Pe faţada dinspre Sud au fost amplasaţi ostaşul lui Mihai Viteazul şi pandurul lui Tudor Vladimirescu, iar la celălalt picior al Arcului un dorobanţ din timpul Independenţei şi un ostaş al Unirii.
Încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria la Alba-Iulia, 15 octombrie 1922.
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI/AGERPRES
A urmat Te Deum-ul de la Mitropolie şi, apoi, defilarea prin Piaţa Universităţii, în faţa statuii lui Mihai Viteazul. Seara, la Cercul Militar, regele a oferit o masă la care au participat oficialităţi române, precum şi delegaţii din mai multe ţări, precum Franţa, Italia, Spania, Marea Britanie, Olanda, Norvegia, Danemarca, Belgia, Portugalia, Japonia. S-au remarcat, între oaspeţi, mareşalul Foch, comandantul armatei franceze în timpul Primului Război Mondial, şi generalul Berthelot, şeful Misiunii militare franceze în România (1916-1918).
***
Catedrala Încoronării este o catedrală ortodoxă cu Hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, care a fost ridicată, printr-un volum uriaş de muncă între anii 1921-1922, cu scopul de a oferi un cadru adecvat încoronării regelui Ferdinand I şi reginei Maria, ceremonie care a avut loc la 15 octombrie 1922.
Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
Arhitectura sa, inspirată de biserica domnească din Târgovişte, cu planul în cruce greacă înscrisă, la care s-au adăugat detalii bizantine şi neoromâneşti, aminteşte şi de fosta ctitorie a lui Mihai Viteazul, de la 1597. Catedrala a fost construită după planurile arhitectului Victor Gh. Ştefănescu, lucrările fiind executate sub supravegherea inginerului Tiberiu Eremia, pictura interioară a fost realizată de maestrul Costin Petrescu, iar catapeteasma de sculptorul C. M. Babic şi de pictorul Ion Norocea, potrivit site-ului oficial al municipiului Alba Iulia, https://www.apulum.ro/.
Piatra de temelie a fost pusă la 28 martie 1921, a doua zi de Paşte, şantierul fiind vizitat o lună mai târziu, de Ferdinand şi Maria, cu scopul de a constata stadiul lucrărilor executate. Catedrala a fost sfinţită la 8 octombrie 1922.
Edificiul a fost ridicat în mijlocul unei incinte dreptunghiulare compuse din patru pavilioane amplasate în colţuri şi legate între ele prin intermediul unei galerii de arcade deschise. Este situat pe latura de apus a Cetăţii având o amplă perspectivă spre Platoul Romanilor, turlele sale, înalte de aproape 60 de metri, dominând oraşul.
În cupola centrală este pictat Iisus Pantocrator şi pe bolta absidei altarului chipul Maicii Domnului şi alte scene biblice. De o parte şi de alta a iconostasului, sunt aşezate icoanele sfinţilor ierarhi mitropoliţii Sava Brancovici şi Ilie Iorest, cuvioşilor Mărturisitori Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara şi a Mucenicului Oprea Nicolae. Deasupra uşii veşmântăriei este zugrăvit autoportretul maestrului Costin Petrescu. În pronaos sunt zugrăvite portretele lui Mihai Viteazul şi al doamnei Stanca.
Sursa foto: apulum.ro
Iconostasul, sculptat în lemn de stejar, este împodobit cu motive florale, având registrele tradiţionale cu scene biblice şi icoane realizate de către pictorul Ion Norocea.
În perioada interbelică în aripa de sud-est a funcţionat Inspectoratul clerului militar şi Episcopia Armatei, iar în aripa de nord-est Muzeul Unirii. În 1975 a devenit sediul Episcopiei iar mai apoi în 1998 al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române de Alba Iulia, conform https://www.apulum.ro/. Catedrala mai este cunoscută şi sub denumirea de Catedrala Reîntregirii Neamului. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)
* Explicaţie foto din deschidere: Muzeul Naţional de Istorie a României; platou cu portretul Regelui Ferdinand, purtând însemnele si uniforma de la Încoronarea de la Alba Iulia.
Citeşte şi:
* Prahova: Expoziţia ''Centenarul Încoronării. Alba Iulia. 1922'' va fi deschisă la Muzeul Peleş
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Romanian Creative Week (RCW) are loc la Iași, în intervalul 14-25 mai 2025, în Grădinile Palas, dar și în alte locații surpriză din Iași. Ediția din acest an are o nouă recunoaștere oficială specială: RCW a fost declarat eveniment cultural strategic de către Ministerul Culturii, fiind singurul din regiunea Moldovei și al șa
PERSONALITATEA ZILEI: Scriitorul Marin Preda
Prozator, eseist și traducător, Marin Preda s-a născut la 5 august 1922, în Siliștea-Gumești, din județul Teleorman, într-o familie de țărani. A fost fiul Joiței Preda și al lui Tudor Călărașu, din a doua căsătorie, nelegalizată pentru a-și păstra, fiecare, lotul de pământ primit la sfârșitul războiului (Joița Preda, ca văduvă de război
DOCUMENTAR: Jucătoarea de tenis Gabriela Sabatini împlinește 55 de ani (16 mai)
Jucătoarea de tenis Gabriela Sabatini a câștigat 27 de titluri la simplu și 14 la dublu. Deține un titlu de Mare Șlem, cucerit la US Open (1990), are o finală disputată la Wimbledon (1991), precum și o medalie olimpică de argint, obținută la Jocurile Olimpice de la Seul, în 1988. S-a retras din circuitul profesionist în 1996, la 26 de ani. Nă
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la asaltul și cucerirea clădirii Reichstag (30 aprilie - 1 mai 1945)
În cel de-Al Doilea Război Mondial, asediul trupelor sovietice asupra Berlinului a început la 20 aprilie 1945, data care a reprezentat începutul distrugerii fizice a capitalei germane, potrivit https://battleofberlin.com. Însă, Berlinul fusese atacat, anterior, încă din 1940
16 mai - Ziua internațională a conviețuirii pașnice (ONU)
Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU), în rezoluția 72/130, a declarat ziua de 16 mai drept Ziua internațională a conviețuirii pașnice, ca mijloc de mobilizare periodică a eforturilor comunității internaționale de a promova pacea, toleranța, incluziunea, înțelegerea și solidaritatea. Marcarea acestei zile are ca obiectiv susținerea dorinței de a
Cea de-a șasea reuniune a Comunității politice europene, la Tirana (16 mai)
Cea de-a șasea reuniune a Comunității politice europene (CPE) va avea loc la Tirana, Albania, la 16 mai 2025, cu tema 'Noua Europă într-o lume nouă: unitate - cooperare - acțiune comună'. Uniunea Europeană va fi reprezentată de președintele Consiliului European, Antonio Costa, care va coprezida reuniunea alături de prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, conform
16 mai - Ziua internațională a luminii (UNESCO)
Ziua internațională a luminii este marcată anual, la 16 mai, pentru a aniversa prima operațiune de succes a laserului, în 1960, de către fizicianul și inginerul Theodore Maiman. Laserul este un exemplu extraordinar al modului în care o descoperire științifică poate aduce beneficii revoluționare în domenii diverse precum comunicații, medicină și altele, potr
Romanian Design Week, festival dedicat industriilor creativ-culturale (16-25 mai)
Festivalul multidisciplinar dedicat industriilor creative Romanian Design Week are loc în București, în perioada 16-25 mai, în trei spații din centrul orașului: clădirea monument istoric din Piața George Enescu, care a găzduit în trecut celebrul restaurant CINA, Casa Fratelli și Muzeul Național de Artă al României, potrivit
CITATUL ZILEI
'Se atrage ura făcând bine ca și făcând rău.' - N. Machiavelli, 'Principele', XIX ('Buna-cuviință oglindită în proverbe și maxime din toată lumea', culese de Gh. Paschia, Editura Albatros, 1970)
Prezidențiale2025/ Prezența pe ore la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2025
Primul tur al alegerilor prezidențiale din anul 2025 a avut loc în ziua de 4 mai. Votul în diaspora s-a desfășurat începând de vineri, 2 mai (ora locală 7.00), până duminică, 4 mai, la ora 21.00 (ora României). Din cei 17.988.031 de alegători înscriși în listele electorale permanente, s-au prezen
Prezidențiale2025/ Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025
La primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai erau înscriși în listele electorale 17.988.031 de persoane. Prezența la urne în țară a fost de 53,21% (9.571.740 persoane), dintre care: 5.767.376 în mediul urban și 3.804.364 în mediul rural. În străinătate au votat, la cele 966 de secții de votare, 973.170 de persoane, conform s
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 mai
Ortodoxe Sfinții Cuvioși Sila, Paisie și Natan de la Sihăstria Putnei; Sf. Cuv. Teodor cel Sfințit Greco-catolice Sf. cuv. Teodor cel Sfințit; Sf. Ioan Nepomuk; Fer. Vladimir Ghika Romano-catolice Fer. Vladimir Ghika, pr. m. Sfinții Cuvioși Sil
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 mai
Este a 136-a zi a anului 2025. Au mai rămas 229 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 47 m și apune la 20 h 37 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 07 h 50 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea)
15 mai - Ziua internațională a bujorului, floarea națională a României
Bujorul, decretat din 2022 floare națională a României, este celebrat la mijlocul lunii mai, perioada sa de înflorire, ziua de 15 mai devenind Ziua internațională a bujorului, potrivit informațiilor publicate de Facultatea de Horticultură București din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, pe site-ul oficial (
A murit actrița Cristina Deleanu (fișă biografică)
Actrița Cristina Deleanu a murit, a anunțat, la 15 mai, realizatoarea de televiziune Marina Almășan. *** Actrița Cristina Deleanu s-a născut la 22 decembrie 1940, la Ploiești. Se mută împreună cu mama sa, la București, unde urmează cursurile primare ale Școlii nr. 33 și studiile liceale la Liceul 'Gheorghe Lazăr'. De