DOCUMENTAR: Artista Dida Drăgan împlineşte 75 de ani (14 septembrie)
Artista Dida Drăgan s-a născut la 14 septembrie 1947, la Găeşti, judeţul Dâmboviţa. A absolvit Şcoala Populară de Artă din Bucureşti şi cursul de perfecţionare pentru solişti vocali de muzică uşoară, la clasa reputatei profesoare Florica Orăscu. Aici i-a avut colegi pe Aura Urziceanu, Angela Similea, Mirabela Dauer, Olimpia Panciu, Ioan Luchian Mihalea, Mihai Constantinescu, iar profesor corepetitor a fost compozitorul Marius Ţeicu.
Debutul Didei Drăgan a avut loc în 1971, când a participat la concursul de interpretare Bucureşti '71, obţinând premiul I, cu piesa "Vechiul pian" de Vasile V. Vasilache. În acelaşi an, a debutat şi în Germania, după ce se întâlnise în România cu compozitorul Manfred Nichthke, care a ascultat o înregistrare cu Dida şi i-a plăcut. Apoi i-a trimis din Germania o piesă compusă de Ghert Welkhich, pe care a orchestrat-o Petre Magdin, şi cu care Dida Drăgan a participat la concursul de la Halle, unde a urcat pe aceeaşi scenă cu nume mari ale muzicii internaţionale: Karel Gott, Helena Vondrachkova, Alla Pugaciova, Marila Radovicz, Joseph Laufer, Frank Schobel. A cântat piesa ''Să nu-mi spui c-a trecut'', cu care a avut succes şi ulterior a câştigat 20 de medalii de aur la diferite concursuri.
Dida Drăgan la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară ”Mamaia - 1996”.
Foto: (c) AUREL VÂRLAN/Arhiva istorică AGERPRES
Anul următor, la Festivalul de la Mamaia, a obţinut locul I la secţiunea Interpretare, potrivit volumului ''Meridianele cântecului'' de Daniela Caraman Fotea, apărut la Editura Muzicală. Stilul său de interpretare şi timbrul special au făcut-o să fie numită ''vocea de flacără'' a muzicii româneşti.
Tot în 1972 a făcut parte din echipa care a obţinut Premiul special ''Cupa intercontinentală" la Knokke (Belgia). Doi ani mai târziu, la Dresda, a obţinut premiul pentru cel mai bun solist al festivalului şi premiul al III-lea pentru interpretarea piesei ''Ca-n poveste'' de Petre Magdin. Tot în R.D. Germană, Dida Drăgan a participat la peste 15 emisiuni ''Schlager Studio". A înregistrat pentru casele de discuri Electrecord (discuri personale LP în 1986 şi 1988), Balkanton (Bulgaria) şi Amiga (R.D. Germană).
A efectuat numeroase turnee în ţară şi peste hotare: Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia, URSS, Germania, Belgia, Danemarca, Japonia. La Tokyo, a fost finalistă la Festivalul Internaţional al Cântecului cu piesa ''Sămânţa nemuririi'' de Radu Şerban.
În 1985, la Festivalul de la Mamaia, a obţinut trofeul la secţiunea Creaţie cu piesa "Leagănul meu" de Horia Moculescu. A colaborat cu mulţi compozitori - Liviu Tudan, Petre Magdin, Anton Şuteu, Adrian Ordean, Florin Ochescu, dar şi cu trupe ca Mondial, Romanticii, Roata, Sfinx, Monolit, Roşu şi Negru.
În 1993 a participat la preselecţia Eurovision alături de trupa Compact, cu piesa ''Nu pleca'', compusă de Adrian Ordean.
Între melodiile de succes ale artistei se numără: ''Până-n cea din urmă zi" (Edmond Deda); ''Iubesc primăvara" (Dan Ştefănică); ''Visata mea iubire", ''Planete'', ''Soarele zărilor" (Marius Ţeicu); ''Atunci" (Mişu Iancu); ''Anilor'', ''Voi, anotimpuri'', ''Necuprins şi cuprins'', ''Soare şi flori", "Trepte de lumină'', ''De ce taci?", ''Străinul", ''Chemarea anilor", ''Drumul", ''Glas de păduri", ''Semn de întrebare", ''Un fir de iarbă", ''Cer de baladă" (Petre Magdin); ''Să ocrotim copacii înfloriţi", ''Să nu lovim nicicând un porumbel", ''Deschideţi poarta soarelui'', "Voi, oameni de mâine", "Da, recunosc", ''Drumul iubirii'' (Anton Şuteu); "Dac-ai să vii", ''O lacrimă de stea'', ''Poveste fără final'', ''Cu îngeri a nins", "Nici chip, nici nume" (Liviu Tudan); ''Cer şi pământ", ''N-am să te-ntorc din drum'', "Nu vreau să te iert", ''Zilele ce trec prin mine", ''Drumul meu", "Ştiu că vei pleca", "Ai să mă pierzi" (Adrian Ordean); "Iertare", "Legământ", "Aur pe stradă", "Ochii ploii", "Cine crede în minuni?" (Florin Ochescu).
Alţi compozitori cu care a colaborat: ''Reaprindeţi candela'' (Ion Aldea Teodorovici), "Viaţa unui vis" (Sorin Chifiriuc), "Seara unui vis" (Dani Constantin), "Arde şi doare" (Dragoş Docan), ''Stau pe o margine de lună'' (Adrian Enescu), "Corabie plutitoare, Pământul" (Cornel Fugaru), ''Să mă iubeşti!'' (Mihai Pocorschi).
A cunoscut succesul şi cu interpretări ale unor piese celebre din repertoriul unor trupe sau solişti internaţionali - "Nu te mint" (Free), "Întrebare" (John Lennon), "Dacă pleci acum" (Ray Charles), "Clipele" (Fogerty), "Ca-ntr-un vis" (Heart), "Cu tine" (Smokie), "Iubirea noastră" (Frank Sinatra), "Născută sunt să cânt" (Spandau Ballet), "O clipă cât o viaţă" (Tina Turner), "Rug aprins" (Heart), "Singurătate" (Heart), "Te caut iar" (Heart), "Unde ai plecat?" (Whitesnake).
În 2003, a primit, în cadrul Festivalului de la Mamaia, Diploma de Excelenţă pentru întreaga activitate din partea Consiliului Judeţean Constanţa.
Dida Drăgan la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară ”Mamaia - 1996”.
Foto: (c) AUREL VÂRLAN/Arhiva istorică AGERPRES
Dida Drăgan la "Sărbătoarea Porţilor Deschise-TVR", Bucureşti, 16 aprilie 1998.
Foto: (c) MIHAI ŢĂPLIGĂ/Arhiva istorică AGERPRES
Între albumele lansate de artistă se numără ''Dida Drăgan'' (1984), ''Deschideţi poarta soarelui'' (1987), ''O lacrimă de stea'' (1997), ''Pentru buni şi pentru răi'' (2001), ''Mi-e dor de ochii tăi'' (2002).
De o bună perioadă de timp, Dida Drăgan colaborează cu casa de discuri OVO Music a lui Ovidiu Komornyik. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, redactori Arhiva Foto: Elena Bălan, Vlad Ruşeanu, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)
***Explicaţie foto din deschidere: Dida Drăgan în concert, Bucureşti, 1996.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
CITATUL ZILEI
'Civilizația este averea colectivă a omenirii și ca atare merge încet, dar sigur, într-o continuă ascensiune.' - C. Rădulescu-Motru, 'Vocația', citat în 'Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Ed. Albatros, București, 1984.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 31 ianuarie
Ortodoxe Sf. Mc. doctori fără de arginți Chir și Ioan Greco-catolice Sf. m. Chir și Ioan, doctori fără plată; Sf. Ioan Bosco Romano-catolice Ss. Ioan Bosco, pr.; Marcela, văduvă Sfinții Mucenici doctori fără de arginți Chir și Ioan sunt pomeniț
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 31 ianuarie
Este a 31-a zi a anului 2025. Au mai rămas 334 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 35 m și apune la 17 h 24 m. Luna răsare la 08 h 50 m și apune la 19 h 49 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Liviu Tatu)
PERSONALITATEA ZILEI: Fosta tenismenă Virginia Ruzici
Fosta jucătoare profesionistă de tenis Virginia Ruzici, dublă câștigătoare a turneului de la Roland Garros, s-a născut la 31 ianuarie 1955, la Câmpia Turzii, județul Cluj, conform www.itftennis.com. Este absolventă a IEFS București, actuala Universitate de Educație Fizică și Sport, promoția 197
FRAGMENT DE ISTORIE: Edward Bransfield a descoperit Antarctica (30 ianuarie 1820)
Irlandezul Edward Bransfield, fost ofițer în Marina Regală engleză, este considerat prima persoană care a văzut continentul Antarctic, la 30 ianuarie 1820, și a cartografiat o parte a acestuia. Descoperirea lui Edward Bransfield a pus în mișcare următorii 200 de ani de explorare a Antarcticii, care au avut ca rezultat o serie de fapte epice și au s
A 52-a ediție a Festivalului de Benzi Desenate de la Angouleme
Între zilele de 30 ianuarie și 2 februarie 2025, este programată cea de-a 52-a ediție a Festivalului Internațional de Benzi Desenate de la Angouleme, Franța, potrivit bdangouleme.com. Juriul competiției, pentru prestigiosul premiu Fauve d'Or, este prezidat de actrița și regizoarea Zabou Breit
DOCUMENTAR: 140 de ani de la nașterea cardinalului Iuliu Hossu (30 ianuarie)
Intelectual de înaltă ținută, unul dintre artizanii Marii Uniri de la 1918, dar și autor al unor cutremurătoare memorii, cardinalul Iuliu Hossu s-a născut la 30/31 ianuarie 1885, în comuna Milașul Mare (astăzi Milaș), județul Bistrița-Năsăud. A fost al treilea din cei șase fii ai preotului Ioan, parohul de Milaș, și ai soției sale, Victoria, potrivit site-ului
CITATUL ZILEI
'Filosoful nu poate fi decât democrat.' - Antonio Gramsci, 'Opere alese', citat în 'Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Ed. Albatros, București, 1984.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 30 ianuarie
Ortodoxe Sfinții Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur; Sf. Sfințit Mc. Ipolit, episcopul Romei Greco-catolice Sfinții Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur. Sf. m. papă Ipolit Romano-catolice Sf. Martina, m.
Reuniune informală a Consiliului JAI în 30-31 ianuarie 2025, la Varșovia
Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene (UE) se reunește informal, în zilele de 30-31 ianuarie 2025, la Varșovia, țară ce deține președinția Uniunii. Se preconizează că se vor aborda subiecte precum întărirea securității Uniunii, prevenirea criminalității organizate, amenințările la adresa statului de drept etc, informează site-urile https
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 30 ianuarie
Este a 30-a zi a anului 2025. Au mai rămas 335 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 36 m și apune la 17 h 22 m. Luna răsare la 08 h 26 m și apune la 18 h 30 m. Vărsător: 20 ianuarie - 18 februarie Al doilea decan: 30 ianuarie - 8 februarie AGERPRES/(Documentare - Daniela
Zilele Filmului LUX 2025
În intervalul 29 ianuarie - 1 februarie 2025, se desfășoară Zilele Filmului LUX 2025, la Cinema Elvire Popesco din București. Cu acest prilej, sunt proiectate cinci filme finaliste ale ediției de anul acesta a Premiului LUX, decernat de Parlamentul European și de European Film Academy, în parteneriat cu Comisia Europeană și cu Europa Cinemas. Zilel
DOCUMENTAR: 5 ani de la aprobarea Acordului privind Brexitul de către Parlamentul European (29 ianuarie)
La 29 ianuarie 2020, Parlamentul European reunit în ședință plenară a aprobat Acordul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, denumit și Brexit. La aceeași dată, Regatul Unit a confirmat că a ratificat Acordul de ret
2025 - Anul Nou Chinezesc - Anul Șarpelui (29 ian. 2025-16 febr. 2026)
Anul Nou Chinezesc 2025 marchează începutul Anului Șarpelui de Lemn Verde, conform calendarului lunar chinezesc. În 2025, este celebrat, pe 29 ianuarie, dând startul celor 16 zile ale 'Festivalului Primăverii'. Anul Șarpelui se încheie pe 16 februarie 2026, fiind urmat de Anul Calului. Sărbătorit de milioane de oameni din &
CITATUL ZILEI
'Judecătorul suprem al operelor de artă, la urma urmelor, este numai poporul în care ele se produc.' - Barbu Ștefănescu Delavrancea, 'Publicistică (Cronici literare și de artă, studii de limbă și folclor)', citat în 'Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Ed. Albatros, București, 1984.