La 29 august 2022, cancelarul german Olaf Scholz a apreciat că Bulgaria, Croaţia şi România îndeplinesc criteriile de aderare la spaţiul Schengen. "Schengen este una din cele mai mari realizări ale Uniunii Europene şi trebuie să o protejăm şi să o dezvoltăm. Asta înseamnă, de altfel, închiderea golurilor rămase" spune el, arătând că cele trei state îndeplinesc toate cerinţele tehnice pentru calitatea de membre cu drepturi depline.

Toate măsurile necesare pentru aderarea la spaţiul Schengen au fost incluse în Planul de Acţiune Schengen revizuit 2010. Acest plan conţine recomandările rezultate în urma misiunilor de evaluare deja organizate şi măsurile necesare pentru finalizarea cu succes a procesului de aderare la spaţiul Schengen. La 21 decembrie 2010, Franţa şi Germania au cerut oficial amânarea aderării Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen.

***

În 1984, cancelarul german Helmut Kohl s-a întâlnit cu preşedintele Franţei, François Mitterand, şi au decis să elimine controalele de la frontiera dintre Germania şi Franţa. Cinci ţări membre ale Comunităţilor Economice Europene (Olanda, Belgia, Luxemburg, Germania şi Franţa) au semnat, la 14 iunie 1985, un acord de înlăturare a controlului la frontierele interne în localitatea Schengen din Luxemburg. De aici şi numele de "Spaţiul Schengen".

Convenţia de Implementare a Acordului Schengen s-a semnat la 19 iunie 1990 şi a intrat în vigoare în 1995. Au fost stabilite reguli comune în materie de vize, migraţie, azil, precum şi măsuri de cooperare poliţienească, judiciară şi vamală. Acordul Schengen, Convenţia de Implementare a Acordului Schengen, deciziile şi declaraţiile adoptate de către Comitetul Executiv Schengen înfiinţat în 1990, precum şi protocoalele şi acordurile de aderare care au urmat constituie acquis-ul Schengen.

Odată cu semnarea Tratatului de la Amsterdam, la 2 octombrie 1997, intrat in vigoare la 1 mai 1999, acquis-ul Schengen a intrat în cadrul legislativ şi instituţional al UE.

România a semnat acordul de intrare în zona Schengen la 1 ianuarie 2007, odată cu cel de aderare la Uniunea Europeană. Pentru aderarea la Spaţiul Schengen România trebuia să parcurgă un proces de evaluare, care constă în mai multe etape.

Prima etapă a constat în transmiterea de către România, 28 iunie 2007, a unei Declaraţii de pregătire-pentru demararea procesului de evaluare Schengen. S-a propus ca dată privind începerea procesului de evaluare pe trei domenii: Cooperare poliţienească, Vize şi Protecţia datelor, a doua jumătate a anului 2008. A doua etapă a reprezentat-o completarea chestionarului Schengen pe care România l-a primit oficial, la 17 septembrie 2008. La 10 noiembrie 2008, România a transmis oficial răspunsul la chestionarul care conţinea 250 de întrebări din toate domeniile circumscrise acquis-ului Schengen. S-a demarat şi a treia şi cea mai importantă etapă, desfăşurarea vizitelor de evaluare Schengen, pentru verificarea în teren a stadiului implementării acquis-ului Schengen.

Prima misiune de evaluare Schengen a României a avut loc în perioada 23-29 martie 2009, iar principalele instituţii vizate au fost Poliţia Română, Poliţia de Frontieră Română şi Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională (CCPI). Concluzia echipei de evaluare a fost că România a ajuns într-un stadiu avansat în ceea ce priveşte implementarea acquis-ului Schengen pe acest domeniu.

În perioada 29 aprilie-1 mai 2009, a avut loc misiunea de evaluare în domeniul protecţiei datelor personale. Instituţiile evaluate au fost Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Afacerilor Externe şi Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

O misiune de evaluare în domeniul vizelor s-a desfăşurat în două etape. În 3 şi 4 iunie 2009 a fost evaluată secţia consulară de la Chişinău, iar în 9 şi 10 iunie 2009, Consulatul general de la Istanbul. Aceste consulate au fost alese prin prisma numărului de vize acordate, precum şi a riscului la care sunt supuse cele două oficii din punct de vedere al imigrării.

Cea de-a patra vizită a experţilor a vizat domeniul frontierelor maritime şi a avut loc în perioada 3-7 septembrie 2009. Experţii au apreciat că, în România, controlul frontierei maritime se desfăşoară în mare măsură în conformitate cu cerinţele acquis-ului Schengen.

În perioada 15-18 noiembrie 2009, a avut loc o misiune al cărei principal obiectiv a fost domeniul frontierelor aeriene. Raportul recomanda reevaluarea infrastructurii aeroportuare la Otopeni şi Timişoara.

Între 26 martie şi 1 aprilie 2010, a avut loc misiunea de evaluare în domeniul frontierelor terestre, echipa arătând că procedura pentru efectuarea controalelor corespunde prevederilor Schengen iar controlul de frontieră este efectuat de personal specializat.

În perioada 15-17 noiembrie 2010, a avut loc misiunea de re-evaluare a frontierelor aeriene, prilej cu care experţii au făcut vizite pentru verificarea lucrărilor de refacere a infrastructurii.

Ultima vizită de evaluare Schengen a avut loc în domeniul SIS/SIRENE, în perioada 6-10 decembrie 2010. Centrul Naţional al Sistemului Informatic Schengen (SIS) a fost inaugurat la 23 noiembrie 2010.

Având în vedere termenul asumat de România pentru aderarea la spaţiul Schengen - 27 martie 2011 - şi întârzierile în operaţionalizarea SIS II, ţara noastră şi-a anunţat intenţia de a utiliza SISone4ALL, ca soluţie intermediară pentru conectarea la SIS. România a primit sprijin pentru implementarea SISone4ALL şi SIRENE din partea Poloniei, Germaniei, Portugaliei, Austriei şi Elveţiei.

La 21 decembrie 2010, Franţa şi Germania au cerut oficial amânarea aderării Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, oficialii celor două state susţinând că această aderare ar fi "prematură", dacă ar avea loc în martie 2011. Cei doi demnitari vorbesc despre "carenţe", care au legătură cu securitatea şi justiţia, cu corupţia şi criminalitatea organizată.

La 2 mai 2011, Raportul privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen a primit vot favorabil în Comisia pentru Libertăţi Civile din Parlamentul European, iar la 8 iunie documentul a fost adoptat la Strasbourg. Concluziile, adoptate la 9 iunie 2011 în cadrul Reuniunii Consiliului JAI de la Luxemburg, relevau că Bulgaria şi România vor rămâne în afara spaţiului Schengen pentru o perioadă nedeterminată, în pofida îndeplinirii criteriilor tehnice.

În cadrul Reuniunii Consiliului JAI din 20 septembrie 2011 s-a amânat punerea pe ordinea de zi a aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen în două etape, ministrul polonez de externe Jerzy Miller, motivând că a optat pentru amânare pentru a evita votul împotrivă din partea Olandei şi Finlandei.

La 3 octombrie 2011, Parlamentul European a pregătit o rezoluţie privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, în urma amânării votului în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de la 22 septembrie.

Parlamentul European a decis, la 25 octombrie 2017, introducerea unui registru comun pentru Schengen, România şi Bulgaria, al intrărilor şi ieşirilor din UE.

În 11 decembrie 2018, plenul Parlamentului European a adoptat, cu 514 de voturi pentru, 107 împotrivă şi 38 de abţineri, o rezoluţie prin care solicita admiterea imediată a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen.

La 7 iulie 2021, Comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson cerea primirea Bulgariei, Croaţiei şi României în spaţiul Schengen, adăugând că ar trebui adoptate măsuri împotriva ţărilor care încalcă regulile şi impun în mod nejustificat controale frontaliere.

În 24 mai 2022, Comisia Europeană a cerut din nou admiterea României şi Bulgariei în Schengen, după ce au îndeplinit criteriile de aderare, conform Raportului privind starea spaţiului Schengen pentru 2022. AGERPRES (Ionela Gavril, Liviu Ioan Tatu, Ruxandra Bratu, editor: Marina Bădulescu, editor online: Ady Ivaşcu)