Luna aprilie este a patra lună a anului în calendarul gregorian şi are 30 de zile. Ziua are 13 ore, iar noaptea are 11 ore. Începe cu aceeaşi zi a săptămânii ca luna iulie, în toţi anii şi ca luna ianuarie în anii bisecţi.

Denumită în popor "Prier", Aprilie, ca şi celelalte nume oficiale ale lunilor, este de origine slavo-greacă, potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române. Este posibil ca această lună să se fi numit iniţial "Aphrilis'', derivând de la numele zeiţei Afrodita, din mitologia greacă.

În timpul romanilor, Nero a redenumit ''Aprilis'' (Aprilie) - ca ''Neroneus''.

Soarele - Luna
Soarele: la începutul lunii răsare la ora 06 h 57 m şi apune la ora 19 h 43 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 06 h 08 m şi apune la ora 20 h 18 m.

În anul 2022, pe 14 aprilie, vom avea fenomenul de Lună Neagră (denumită uneori în engleză "Dark Moon" - sau "Lilith", adică "Lună întunecată" sau "Lună neagră"). Luna este singurul satelit natural al planetei Pământ şi nu are lumină proprie, ci doar o reflectă pe cea primită de la Soare. Există mai multe modalităţi de calculare a producerii fenomenului numit Luna Neagră: a treia fază de Lună Nouă dintr-un sezon în care există patru astfel de faze lunare (un an cu patru sezoane a câte trei luni fiecare); a doua fază de Lună Nouă dintr-o lună în care se produc două astfel de faze; luna în care nu se produce faza de Lună Nouă şi luna în care nu se produce faza de Lună Plină, potrivit www.timeanddate.com.

Primăvara vine cu porţia sa de meteori, începând cu luna aprilie. Curentul de meteori Lyride sunt o ploaie de meteori care se manifestă între 16 aprilie ş 25 aprilie în fiecare an. Radiantul ploii de meteori este situat în constelaţia Lyra, lângă cea mai strălucitoare stea a sa, Vega. Maximul poate fi observat în 2022 în nopţile 22 şi 23 aprilie, potrivit www.timeanddate.com.

În luna aprilie avem şi prima eclipsă, una parţială de Soare, care se produce pe 30 aprilie şi va putea fi observată din sud-estul Pacificului Pacific şi sudul Americii de Sud.

Luna - reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.

Fazele Lunii: la 01 aprilie - Lună Nouă (Luna începe să crească), 09 h 24 m; la 9 aprilie - Luna la Primul Pătrar, 09 h 48 m; la 16 aprilie - Lună Plină (Luna începe să descrească), 21 h 55 m; la 23 aprilie - Luna la Ultimul Pătrar, 14 h 56 m; la 30 aprilie - Lună Nouă (Luna începe să crească), 23 h 28 m, potrivit www.astro-urseanu.ro.

La 21 aprilie se face trecerea în semnul zodiacal ''Taur''.

Tradiţia populară
În tradiţia noastră populară, luna aprilie se numeşte: prier, florariu, traista-n băţ. Luna aprilie înseamnă timp favorabil prielnic holdelor şi turmelor de vite. Continuă semănăturile de primăvară, se tund oile înainte de a fi urcate la munte, se construiesc sau se repară ţarcurile şi oboarele pentru vite.

Când vremea e înşelătoare, cu timp friguros şi secetos pentru semănături, potrivit prezicerilor din tradiţia populară, aprilie anunţă sărăcie, recolte slabe. Dacă vremea este frumoasă şi călduroasă, atunci luna mai va avea vreme rece, cu îngheţuri, iar vara va fi furtunoasă, potrivit site-ului traditii-superstitii.ro.

Anul acesta, în ultima duminică a lunii aprilie, creştinii ortodocşi şi cei greco-catolici sărbătoresc Sfintele Paşti. Săptămâna dinaintea Sfintelor Paşti se numeşte Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, fiind marcată de o serie de slujbe religioase, prin care se face pomenirea Patimilor şi Răstignirii Mântuitorului. Săptămâna care urmează Sfintelor Paşti este denumită Săptămâna Luminată. Săptămâna Patimilor şi Săptămâna Luminată reprezintă perioada cea mai importantă şi sfântă din viaţa creştinilor.

Sărbătoarea din duminica ce precede Sfintele Paşti, dedicată, în vremurile dinaintea creştinismului, zeităţii romane a florilor, Flora, peste care creştinii au suprapus sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, este numită de români - Floriile. La semnificaţia veche, de reînviere a naturii, când înfloresc florile, salcia şi pomii fructiferi, s-au adăugat funcţii şi semnificaţii noi, legate de cultul moşilor şi strămoşilor (pomeni, curăţirea mormintelor şi cimitirelor, înfigerea în morminte a ramurilor de salcie etc.), potrivit etnologului Ion Ghinoiu - volumul ''Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român'' (2000).

Ramurile de salcie, simbol al fertilităţii şi al vegetaţiei de primăvară, se aduc la biserică în această zi, pentru a fi sfinţite şi, apoi, se împodobesc icoanele, uşile şi ferestrele sau se păstrează peste an pentru tratarea diferitelor boli.

Sărbătorile din aprilie cu dată fixă sunt: Ziua Păcălelilor, Antipa, Sângiorzul Vacilor, Sângiorz, Marcul Boilor, iar cele cu dată mobilă: Lăzărelul, Moşii de Florii, Floriile, Joimari, Paştele, Paştele Blajinilor, Matcălăul, Ropotinul Testelor. AGERPRES /(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)