La nivel mondial, Ziua internaţională a pădurilor este marcată la 21 martie, an de an.

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat Rezoluţia A/RES/67/200, din 21 martie 2012, prin care a declarat aniversarea acestei zile începând din 2013, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare asupra gestionării, conservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare.

În această zi, ţările sunt încurajate să întreprindă eforturi locale, naţionale şi internaţionale pentru a organiza activităţi care implică păduri şi copaci. Tema pentru fiecare Zi internaţională a pădurilor este aleasă de către Parteneriatul Colaborativ pentru Păduri. În acest an, tema este: "Pădurile şi producţia şi consumul durabil" ("Forests and sustainable production and consumption"), conform http://www.fao.org/international-day-of-forests.

Gestionarea durabilă a pădurilor şi utilizarea resurselor de către acestea sunt esenţiale pentru combaterea schimbărilor climatice şi pentru a contribui la prosperitatea şi bunăstarea generaţiilor actuale şi viitoare. Pădurile joacă, de asemenea, un rol crucial în reducerea sărăciei şi în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Cu toate acestea, în ciuda tuturor acestor nepreţuite beneficii ecologice, economice, sociale şi de sănătate, defrişările globale continuă într-un ritm alarmant, menţionează www.genevaenvironmentnetwork.org.

Foto: (c)  VIOREL LAZARESCU/AGERPRES FOTO 

Tema pentru 2021 a fost: "Restaurarea pădurilor: o cale spre recuperare şi bunăstare" ("Forest restoration: a path to recovery and well-being").

Tema pentru Ziua internaţională a pădurilor din 2020 a fost: "Pădurile şi biodiversitatea - Prea preţioase ca să le pierdem" ("Forests and biodiversity - Too precious to lose"), menţionează Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO). În 2019, tema aleasă pentru Ziua internaţională a pădurilor a fost "Învaţă să iubeşti pădurile", în timp ce în 2018 ziua a fost marcată în cadrul tematicii "Pădurile şi oraşele durabile". Tema din 2017 a fost "Păduri şi energie", cea din 2016 a fost legată de "creşterea gradului de conştientizare a modului în care pădurile sunt esenţiale pentru aprovizionarea planetei cu apă dulce, care este esenţială pentru viaţă". În 2015, ziua a fost marcată sub îndemnul "Pădurile - Clima - Schimbare".

Potrivit site-ului http://apepaduri.gov.ro, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) recomandă statelor membre să iniţieze acţiuni pentru reconstituirea pădurilor de toate tipurile, prin organizarea unor campanii de plantare a arborilor.

Forumul Naţiunilor Unite pentru Păduri (UNFF) a fost desemnat de Adunarea Generală a ONU pentru a facilita marcarea Zilei internaţionale a pădurilor, în colaborare cu FAO, cu guvernele, cu organizaţiile internaţionale şi regionale, precum şi cu părţile interesate, inclusiv cu societăţile civile. Celebrarea acestei zile se bazează pe rezultatele pozitive ale Anului internaţional al pădurilor, marcat în 2011. Manifestările organizate pentru a celebra Ziua internaţională a pădurilor din acest an includ plantarea de arbori, dar şi alte evenimente, precum expoziţii de artă, fotografie, vizionarea de filme şi diverse reuniuni ce tratează teme legate de gestionarea pădurilor.

Foto: (c)  SEBASTIAN OLARU / AGERPRES FOTO

Pădurile acoperă o treime din suprafaţa pământului, îndeplinind funcţii vitale în întreaga lume. Aproximativ 1,6 miliarde de oameni depind de păduri pentru existenţa lor, medicamente, combustibil, hrană şi adăpost, notează www.genevaenvironmentnetwork.org.

Pădurile găzduiesc aproximativ 80% din biodiversitatea terestră din lume. Pădurile sunt formate din peste 60.000 de specii de copaci. Diversitatea genetică ajută pădurile să facă faţă schimbărilor climatice şi altor ameninţări. Biodiversitatea se află sub ameninţare gravă din cauza defrişărilor, a degradării pădurilor şi a schimbărilor climatice. Gestionarea durabilă a pădurilor şi refacerea acestora la nevoie este esenţială pentru oameni, biodiversitate şi climă.

Omenirea nu şi-a pus problema rolului pădurii în mod ştiinţific decât foarte târziu, începând cu secolul al XIX-lea, ca urmare a modificărilor socio-economice ce au determinat o creştere importantă în utilizarea şi exploatarea lemnului.

Pădurile găzduiesc cele mai diverse ecosisteme biologice de pe suprafaţa terestră, adunând peste jumătate din speciile terestre de animale, plante şi insecte. Ele joacă un rol-cheie în lupta împotriva schimbărilor climatice şi contribuie la menţinerea echilibrului de oxigen, de dioxid de carbon şi a umidităţii din aer. Totuşi, în ciuda tuturor acestor beneficii ecologice, economice, sociale şi de sănătate, este distrusă o mare parte a pădurilor de care umanitatea are nevoie pentru a supravieţui. Defrişările la nivel mondial continuă într-un ritm alarmant. Practic, circa 13 milioane de hectare de pădure sunt distruse anual. Defrişările cauzează între 12-20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, ce provoacă schimbările climatice.

Conform Planului de acţiune al UE pentru păduri, ele reprezintă un domeniu important pentru Uniunea Europeană, suprafaţa acestora acoperă 37,8% din teritoriul european şi asigură existenţa a 3,4 milioane de persoane (silvicultura şi industriile bazate pe resurse forestiere). În plus, UE este al doilea producător de lemn rotund industrial după Statele Unite ale Americii şi produce aproximativ 80% din pluta disponibilă la nivel mondial.

Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA / AGERPRES FOTO

În contextul schimbărilor climatice, pădurile joacă un rol important, nu doar pentru captarea dioxidului de carbon, ci şi prin producţia de biomasă şi prin potenţialul pe care îl au în domeniul energiilor regenerabile. Pădurile au o importanţă deosebită şi din punct de vedere social şi cultural, sunt atractive pentru populaţia urbană, permit desfăşurarea de activităţi recreative sau benefice pentru sănătate şi reprezintă un patrimoniu cultural important.

Fondul forestier din România ocupa, la sfârşitul anului 2020, un număr de 6,604 milioane de hectare, respectiv 27,7% din suprafaţa ţării, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică. Media europeană este de 32%. În perioada 2011-2020, fondul forestier a înregistrat o creştere constantă. Suprafaţa fondului forestier la 31 decembrie 2020, comparativ cu aceeaşi dată a anului 2019, a înregistrat o creştere de aproximativ 0,2%, în timp ce faţă de începutul perioadei analizate, respectiv anul 2011, a înregistrat o creştere de cca 1,3% datorată în principal unor reamenajări de păşuni împădurite şi introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate, conform Legii nr. 46/2008 - Codul silvic cu modificările şi completările ulterioare.

În 2020, speciile de răşinoase acopereau 1,916 milioane hectare (respectiv 29,7%), iar speciile de foioase 4,533 milioane hectare (respectiv 70,3%). Proprietatea publică reprezenta 64,2% din suprafaţa totală a fondului forestier naţional, fiind administrată în principal de către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva (75,1%), iar proprietatea privată reprezenta 35,8%, fiind administrată în cea mai mare parte de structurile silvice private. Suprafaţa fondului forestier în proprietate privată are o tendinţă crescătoare, în defavoarea suprafeţei în proprietate publică, datorită continuării procesului de retrocedare a pădurilor. Suprafeţe mai mari de fond forestier se înregistrau, în anul 2020, în judeţele: Suceava (438 mii hectare), Caraş-Severin (433 mii hectare), Hunedoara (318 mii hectare), Argeş (277 mii hectare), Bacău (273 mii hectare), Vâlcea (272 mii hectare), Harghita (264 mii hectare), Neamţ (262 mii hectare) şi Maramureş (260 mii hectare). AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)