Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au convenit asupra iniţierii procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea să devină membre ale blocului comunitar. Comisia Europeană a suspendat cooperarea cu Federaţia Rusă şi cu Belarus în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră ale Instrumentului european de vecinătate precum şi în cadrul programului Interreg pentru regiunea Mării Baltice. Parlamentul European a cerut Uniunii Europene să ia măsuri pentru combaterea ingerinţelor externe şi a dezinformării, şi a cerut, totodată, desfăşurarea unei anchete cu privire la presupusa utilizare în Uniunea Europeană, în special în Ungaria şi Polonia, a softului de spionaj Pegasus. Acestea sunt doar câteva dintre cele mai semnificative teme care au vizat activitatea instituţiilor Uniunii Europene în intervalul 7-11 martie 2022.


Comisia Europeană
Comisia Europeană a suspendat, la 7 martie 2022, cooperarea cu Federaţia Rusă şi cu Belarus în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră ale Instrumentului european de vecinătate precum şi în cadrul programului Interreg pentru regiunea Mării Baltice, potrivit unui comunicat al Reprezentanţei în România a executivului comunitar. Finanţarea totală din partea UE pentru cele opt programe de cooperare cu Rusia este de 178 de milioane de euro, în timp ce finanţarea totală din partea UE pentru cele două programe de cooperare cu Belarus se ridică la 257 de milioane de euro. Normele privind CTF IEV prevăd suspendarea cooperării cu ţările terţe în cazul încălcării dreptului internaţional, a drepturilor omului, a principiilor democratice şi a statului de drept. Au fost suspendate, de asemenea, cooperarea cu ambele ţări în cadrul programelor din noua perioadă de programare 2021-2027.

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a anunţat, la 7 martie 2022, un ''ajutor umanitar imediat'' de 100 de milioane de euro pentru Ucraina şi Republica Moldova, constând în alimente, apă, materiale sanitare şi materiale pentru realizarea de adăposturi pentru refugiaţii care fug de războiul din Ucraina, conform EFE. Deopotrivă, statele Uniunii Europene lucrează la încă un pachet de ajutor destinat Ucrainei, în valoare de 500 de milioane de euro şi care a fost deja anunţat de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Statele membre ale Uniunii Europene au decis, la 9 martie 2022, să extindă sancţiunile împotriva Federaţiei Ruse şi a Belarus, îndeosebi prin deconectarea a trei bănci belaruse de la sistemul internaţional de plăţi SWIFT, potrivit preşedinţiei franceze a Consiliului UE, conform AFP. Reprezentanţii statelor membre au adăugat de asemenea oficiali şi oligarhi ruşi pe lista neagră a UE şi au adoptat noi sancţiuni împotriva sectorului maritim. Statele UE au extins de asemenea lista de tehnologii şi bunuri care nu pot fi exportate spre Rusia şi au "clarificat" restricţiile impuse criptomonedelor.

Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a avertizat, la 10 martie 2022, că pentru Uniunea Europeană va fi dificil să găsească surse alternative pentru aprovizionarea cu cereale şi oleaginoase pe care le importa până în prezent din Ucraina şi care sunt folosite în UE în mai multe sectoare agroalimentare, inclusiv pentru creşterea porcilor, conform EFE.

Uniunea Europeană, care supervizează negocierile de la Viena cu privire la acordul nuclear cu Iranul, a anunţat, la 11 martie 2022, "o pauză", pe fondul cererii Federaţiei Ruse de a primi garanţii suplimentare ceea ce a generat un anumit impas, potrivit AFP. "Trebuie să facem o pauză în negocierile din cauza unor factori externi", potrivit coordonatorului diplomaţiei europene, Josep Borrell. "Un text final este cvasi-pregătit şi se află pe masă", a adăugat el, precizând că rămâne "în contact" cu diferitele părţi şi cu SUA "pentru a surmonta situaţia actuală şi a încheia un acord".


Parlamentul European
Legislativul comunitar, reunit în sesiune plenară, a adoptat, la 8 martie 2022, cu 526 de voturi pentru, 115 voturi împotrivă şi 54 de abţineri, un set de propuneri pentru a recunoaşte rolul esenţial al societăţii civile pentru democraţie, solicitând o strategie a Comisiei Europene şi reguli comune pentru toate statele membre. Propunerile PE vizează trei domenii cheie: un mediu politic şi de reglementare cât mai propice; ameninţări şi atacuri; dialogul cu societatea civilă în procesul de luare a deciziilor. Legislativul UE evidenţiază deteriorarea continuă a libertăţilor legate de societatea civilă (inclusiv în contextul pandemiei de COVID-19), precum şi obligaţia UE şi a statelor sale membre de a asigura un cadru propice pentru organizaţii ale societăţii civile (CSO). Raportul cere lansarea unui ''indice european privind spaţiul civil'' şi elaborarea unei strategii cuprinzătoare privind societatea civilă, care ar trebui să includă, printre altele, standarde administrative şi juridice minime comune pentru CSO-uri în întreaga Uniune Europeană şi un statut al asociaţiilor transfrontaliere şi organizaţiilor non-profit europene.

La 9 martie 2022, Parlamentul European a adoptat un raport prin care cere Uniunii Europene să ia mai multe măsuri pentru combaterea ingerinţelor externe şi a dezinformării. Adoptat cu 552 de voturi pentru, 81 împotrivă şi 60 abţineri, raportul indică faptul că ingerinţa reprezintă o tactică atractivă pentru actori străini răuvoitori şi pune în pericol democraţia. Printre alte măsuri, autorităţile ar trebui ia în calcul revocarea licenţelor în cazul organizaţiilor care distribuie propagandă de stat străină. Parlamentul European recomandă ca mass-media caracterizată prin pluralism şi independenţă, jurnaliştii, verificatorii veridicităţii informaţiilor şi cercetătorii să primească fonduri publice.

Eurodeputaţii au votat, la 10 martie 2022, crearea unei comisii speciale de anchetă cu privire la presupusa utilizare în Uniunea Europeană, în special în Ungaria şi Polonia, a softului de spionaj Pegasus sau a altor software de supraveghere, potrivit AFP. Comisia, aprobată cu voturile europarlamentarilor cu prilejul sesiunii de la Strasbourg, "va analiza presupusele încălcări ale legislaţiei europene, inclusiv de către Ungaria şi Polonia, privind utilizarea softului de supraveghere", potrivit Parlamentul European. Aceasta trebuie să ia în calcul şi legislaţiile naţionale în materie de supraveghere şi să verifice "dacă softul de spionaj Pegasus a fost utilizat în scopuri politice, în special împotriva jurnaliştilor, politicienilor sau avocaţilor".


Consiliul Uniunii Europene
La 7 martie 2022, cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au convenit asupra iniţierii procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni membre ale blocului comunitar pe fondul cererii transmise către Bruxelles de cele trei ţări, conform EFE. Statele membre au cerut Comisiei Europene elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre decid dacă acordă statutul de candidat acestor ţări. Parlamentul European a atras atenţia că rezoluţia sa de susţinere a aderării Ucrainei la UE, votată anterior, nu înseamnă că procesul de aderare a început sau că această ţară ar beneficia de vreo procedură specială de aderare. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Irina Andreea Cristea)