La 12 martie este marcată, la nivel internaţional, Ziua mondială împotriva cenzurii cibernetice.

Organizaţia Reporteri fără Frontiere a instituit, în 12 martie 2008, marcarea acestei zile pentru a atrage atenţia asupra accesului liber neîngrădit la nivel global la reţeaua de internet, conform www.rsf.org.

Demersul a fost lansat pentru a atrage atenţia asupra importanţei schimbului de idei şi a informaţiilor în mediul online. Internetul reprezintă un mediu de manifestare a libertăţii de expresie şi gândire.

Potrivit Articolului 19 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului: ''Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspîndi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat.'', conform https://www.ohchr.org/.

Rolul actorilor digitali a crescut exponenţial într-o lume tot mai angajată în spaţiul virtual. Libertatea de expresie reprezintă un deziderat obligatoriu al oricărei societăţi fundamentate pe respectarea libertăţilor şi drepturilor fundamentale. State ale lumii au cerut unor platforme de mesagerie privată închiderea anumitor canale de distribuire a informaţiilor publice aparţinând unor portaluri de opinie sau de ştiri, chestiunea în cauză constituindu-se într-o modalitate de intervenţie la adresa dreptului la liberă exprimare în mediul online.

Pe fondul pandemiei cu noul coronavirus, la nivel mondial, statele au adoptat măsuri care au exercitat un anumit tip de intervenţie a statului în cadrul de exprimare al drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Unele state europene au cerut chiar derogare de la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului pentru impunerea anumitor tipuri de restricţii. Deopotrivă, în ce priveşte spaţiul virtual au fost adoptate, de-a lungul timpului, dar şi pe durata impunerii măsurilor de gestionare a pandemiei cu noul coronavirus chiar decizii care au restrâns libertatea de expresie. Diferite platforme de socializare au blocat, pentru o perioadă de timp, accesul unor utilizatori la propriile pagini ca urmare a unor postări care vizau anumite aspecte privind pandemia cu noul coronavirus. O platformă online de clipuri video a restricţionat accesul la propriul cont şi fostului preşedinte al SUA Donald Trump, în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din Statele Unite ale Americii, măsură similară în privinţa fostului oficial american adoptată şi de o altă platformă de comunicare online, potrivit www.nytimes.com şi www.reuters.com. Pe fondul măsurilor adoptate de platformele de socializare în timpul campaniei electorale din SUA, liderii companiilor care gestionează platformele respective au fost chemaţi, în noiembrie 2020 şi martie 2021, la audieri în Congresul Statelor Unite pentru a explica asupra modalităţilor privind politicile de intervenţie ale platformelor în ce priveşte accesul la liberă exprimare al utilizatorilor pe reţelele respective, conform www.cnbc.com şi www.npr.org.

În 2016, cu prilejul marcării zilei de 12 martie, au fost difuzate online, cu sprijinul organizaţiilor AdBlock şi Amnesty International, mesaje înregistrate ale unor activişti în sprijinul apărării dreptului la liberă exprimare în mediul virtual, fiind, totodată, un demers în sprijinirea utilizării unui internet liber de orice fel de constrângeri impuse de instituţii guvernamentale sau de actori privaţi. Printre cei care au luat cuvântul s-au numărat fostul analist american Edward Snowden, activistul chinez Ai Weiwei.

Parte a demersului de sprijinire a unui internet liber de orice fel de constrângeri, care ar putea îngrădi accesul la un spaţiu virtual şi de expresie liber, Organizaţia Reporteri fără Frontiere a realizat o listă a statelor care adoptă măsuri specifice de îngrădire a accesului cetăţenilor la internet, intitulată sugestiv Inamicii Internetului. Organizaţia Reporteri fără Frontiere a instituit acordarea la data de 11 martie a premiului Netizen, acordat cu sprijinul companiei Google, pentru recompensarea persoanei, grupului sau organizaţiei care se implică activ pentru susţinerea libertăţii de expresie a internetului. Jurnalista şi activista iraniană pentru drepturile omului Parvin Ardalan s-a numărat printre cei care au primit, în 2010, premiul Netizen pentru eforturile sale privind susţinerea libertăţii de expresie.

Potrivit unor date dedicate indexării incidentelor de restricţionare a accesului la internet, statele care au impus măsuri stricte de control asupra utilizării internetului sunt Coreea de Nord, China, Iran, Belarus, Qatar, Siria, Thailanda, Turkmenistan, Emiratele Arabe Unite, conform Comparitech, citat de https://www.sgtreport.com/.

Aproape 60% din populaţia la nivel mondial, respectiv 4,66 miliarde de oameni, utilizează serviciile de internet, constituind o sursă constantă de informaţii, divertisment, ştiri, şi interacţiuni sociale, potrivit https://www.sgtreport.com/. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.webpages.scu.edu