Reuniunea extraordinară a Consiliului European, conferinţa preşedintei PE, Roberta Metsola, şi a liderilor grupurilor politice, reuniunile Consiliului Afaceri Externe, Consiliului Agricultură şi Pescuit, Consiliului Afaceri Generale au dominat evenimentele perioadei menţionate.

Consiliul European
La 24 februarie, preşedintele Consiliului European, Jean Michel, a convocat de urgenţă o reuniune extraordinară a Consiliului European pentru a discuta situaţia din Ucraina în urma acţiunilor militare neprovocate şi nejustificate ale Rusiei care încalcă grav dreptul internaţional şi subminează securitatea şi stabilitatea europeană şi mondială. La 24 februarie 2022, Federaţia Rusă a declanşat o operaţiune militară pe teritoriul naţional al Ucrainei, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

Consiliul European a condamnat în termenii cei mai fermi agresiunea militară neprovocată şi nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei. Prin acţiunile sale militare ilegale, Rusia încalcă grav dreptul internaţional şi subminează securitatea şi stabilitatea europeană şi mondială. Consiliul European a subliniat dreptul Ucrainei de a-şi alege propriul destin.

"Astăzi vedem cum arată realitatea devastatoare a războiului la scară largă în Europa. Rusia este singura vinovată. Va plăti scump acest act.", a declarat Charles Michel, preşedintele Consiliului European.

Consiliul European a solicitat Rusiei: să înceteze imediat acţiunile militare, să îşi retragă necondiţionat toate forţele şi echipamentele militare de pe întreg teritoriul Ucrainei, să respecte pe deplin integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei, să respecte dreptul internaţional, să pună capăt campaniei de dezinformare şi atacurilor cibernetice.

UE a reacţionat rapid şi decisiv la recunoaşterea de către Rusia a entităţilor separatiste autoproclamate ale Ucrainei şi la desfăşurarea forţelor sale armate, prin adoptarea de măsuri restrictive ca răspuns, care au cuprins pachetul de sancţiuni adoptat la 23 februarie.

Consiliul European a convenit asupra unor măsuri restrictive suplimentare care vor avea consecinţe grave şi masive pentru Rusia, în strânsă coordonare cu partenerii şi aliaţii. Aceste sancţiuni se referă la: sectorul financiar, sectoarele energiei şi transporturilor, produsele cu dublă utilizare, controlul exporturilor şi finanţarea exporturilor, politica în domeniul vizelor, includerea unor noi persoane ruse pe liste, noi criterii de includere pe liste.

Consiliul va adopta fără întârziere propunerile pregătite de Comisia Europeană şi de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate.

Consiliul European a condamnat implicarea Belarusului în agresiunea militară a Rusiei şi a solicitat pregătirea urgentă a unui nou pachet de sancţiuni individuale şi economice care să vizeze şi Belarusul.

Consiliul European a făcut, totodată, apel la continuarea activităţii privind pregătirea şi disponibilitatea la toate nivelurile şi a invitat Comisia, în special, să prezinte măsuri de contingenţă, inclusiv în ceea ce priveşte energia.

Consiliul European şi-a reafirmat sprijinul fără echivoc pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internaţional. De asemenea, şi-a reiterat solidaritatea deplină cu Ucraina şi a arătat că va continua să sprijine Ucraina şi poporul ucrainean împreună cu partenerii săi internaţionali, inclusiv printr-un sprijin politic, financiar şi umanitar suplimentar şi printr-o conferinţă internaţională a donatorilor.

Consiliul European a recunoscut totodată aspiraţiile europene şi alegerea căii europene de către Ucraina, astfel cum se menţionează în Acordul de asociere.

Consiliul European a subliniat că UE va continua să coopereze îndeaproape cu vecinii şi şi-a reiterat sprijinul ferm şi angajamentul faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei şi a Republicii Moldova. UE va continua coordonarea strânsă cu partenerii şi aliaţii în cadrul ONU, al OSCE, al NATO şi al G7.

În 2014, Rusia a anexat Crimeea, încălcând dreptul internaţional, un act condamnat cu fermitate de UE. Până în noiembrie 2021, Rusia avea mai multe trupe militare de-a lungul frontierei Ucrainei decât în orice moment din 2014, generând o mare îngrijorare în Ucraina, Europa şi în întreaga lume.

La 23 februarie 2022, Consiliul European a convenit asupra unui pachet de măsuri ca răspuns la decizia Federaţiei Ruse de a recunoaşte zonele care nu sunt controlate de guvern ale regiunilor Doneţk şi Luhansk ale Ucrainei ca entităţi independente şi la decizia ulterioară de a trimite trupe ruseşti în aceste zone. Pachetul convenit conţine: sancţiuni împotriva celor 351 de membri ai Dumei de Stat a Rusiei (camera inferioară a parlamentului), care au votat la 15 februarie în favoarea apelului preşedintelui Putin de a recunoaşte independenţa autoproclamatelor "republici" Doneţk şi Luhansk; sancţiuni împotriva altor 27 de persoane şi entităţi care au contribuit la subminarea sau ameninţarea integrităţii teritoriale, a suveranităţii şi a independenţei Ucrainei; restricţionări ale relaţiilor economice cu zonele care nu sunt controlate de guvern ale regiunilor Doneţk şi Luhansk; restricţionări ale capacităţii statului şi guvernului rus de a avea acces la pieţele de capital şi la pieţele şi serviciile financiare ale UE.

La 24 februarie, preşedinta PE, Roberta Metsola, şi liderii grupurilor politice au adoptat următoarea declaraţie privind atacul militar al Rusiei asupra Ucrainei şi au anunţat o sesiune plenară extraordinară marţea viitoare (1 martie - n.r.). În cadrul conferinţei a avut loc un schimb de opinii cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, potrivit https://www.europarl.europa.eu/.

Conferinţa preşedinţilor a condamnat în termenii cei mai fermi atacul Rusiei asupra Ucrainei. "Ucraina este o naţiune independentă şi suverană, iar integritatea sa teritorială nu este negociabilă. Invazia este nejustificată şi ilegală. Aceasta reprezintă o ameninţare la adresa stabilităţii europene şi regionale, precum şi la adresa ordinii mondiale bazate pe norme. Atacul vizează modelul nostru de societate democratică. Nu poate rămâne fără răspuns. Rămânem fermi în unitatea noastră, în hotărârea noastră şi în răspunsul nostru la agresiunea neprovocată a Rusiei. Parlamentul European sprijină un răspuns european şi internaţional fără precedent, inclusiv sancţiuni noi şi severe care să garanteze că Kremlinul va fi tras la răspundere pentru acţiunile sale."

La reuniunea Consiliului Afaceri Externe din 21 februarie, s-a discutat despre situaţia în materie de securitate europeană. Consiliul a condamnat concentrarea de forţe militare ruseşti în jurul Ucrainei, creşterea numărului de încălcări ale încetării focului şi de provocări din partea separatiştilor sprijiniţi de Rusia în estul Ucrainei. De asemenea, acesta a condamnat acţiunile, incidentele puse în scenă şi manipulările informaţionale menite să creeze un pretext pentru escaladarea militară împotriva Ucrainei. În plus, UE a salutat reţinerea Ucrainei în faţa intimidărilor şi a încălcării acordurilor de la Minsk şi a dreptului internaţional, potrivit https://www.consilium.europa.eu.

În cursul discuţiei lor, miniştrii au avut ocazia de a face schimb de opinii în mod informal cu ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba. Miniştrii au reafirmat unitatea şi hotărârea lor şi solidaritatea UE cu Ucraina.

"Rusia a creat cea mai mare ameninţare la adresa păcii şi stabilităţii în Europa de la cel de Al Doilea Război Mondial. Solicităm preşedintelui Putin să respecte dreptul internaţional şi acordurile de la Minsk. Decizia aparţine forurilor de conducere ruse în legătură cu modul în care doresc să fie văzute de comunitatea internaţională şi de istorie.", a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate.

Consiliul a luat hotărâri cu privire la o serie de măsuri de sprijinire a rezilienţei Ucrainei. De asemenea, Consiliul a adoptat o decizie de acordare a unei asistenţe macrofinanciare în valoare de 1,2 miliarde euro şi a decis să ofere sprijin pentru instruirea militară profesională a Ucrainei în cadrul Instrumentului european pentru pace. Totodată, UE îşi va spori sprijinul pentru combaterea atacurilor cibernetice şi a dezinformării prin trimiterea unei misiuni de experţi în ţară.

Ambasadele şi misiunile diplomatice ale UE, precum şi delegaţia UE în Ucraina vor rămâne deschise şi pe deplin operaţionale, cu excepţii limitate.

Înaltul Reprezentant a precizat, de asemenea, că orice agresiune împotriva Ucrainei va avea consecinţe grave pentru Belarus în cazul în care ar fi desfăşurat un eventual atac de pe teritoriul său sau cu implicarea sa.

În continuare, Consiliul a discutat despre situaţia din Bosnia şi Herţegovina şi despre modalităţi de menţinere a suveranităţii, a integrităţii teritoriale şi a unităţii ţării. Miniştrii şi-au exprimat susţinerea deplină faţă de reprezentantul special al UE în Bosnia şi Herţegovina, Johann Sattler, operaţia EUFOR Althea şi înaltul reprezentant pentru Bosnia şi Herţegovina, Christian Schmidt. Atât UE, cât şi SUA încearcă să faciliteze dialogul politic pentru a ajunge la un acord privind reforma constituţională şi electorală, inclusiv un amendament constituţional limitat care ar putea îmbunătăţi funcţionalitatea federaţiei.

Pe ordinea de zi s-a mai aflat un schimb de opinii cu privire la diplomaţia în domeniul climei şi aprobarea concluziilor cu privire la această chestiune. De asemenea, Consiliul a fost informat cu privire la situaţia din Mali şi la negocierile în curs în cadrul acordului nuclear cu Iranul (JCPOA).

În marja Consiliului Afaceri Externe, miniştrii afacerilor externe din UE s-au întâlnit cu omologii lor din ţările din Golf cu ocazia celei de a 26-a reuniuni la nivelul Consiliului mixt şi la nivel ministerial dintre Uniunea Europeană şi Consiliul de Cooperare al Golfului, potrivit https://www.consilium.europa.eu.

În cadrul Consiliului Agricultură şi Pescuit, din 21 februarie, miniştrii au desfăşurat un schimb de opinii cu privire la modalităţi de consolidare a coerenţei dintre Pactul verde, politica agricolă comună (PAC) şi politica comercială, pentru a sprijini tranziţia către sisteme alimentare durabile. În ansamblu, miniştrii au recunoscut necesitatea de a consolida coerenţa dintre politica comercială şi politicile sectoriale ale UE pentru a îndeplini obiectivele Pactului verde european şi ale strategiilor sale sectoriale conexe, conform https://www.consilium.europa.eu.

Miniştrii agriculturii au desfăşurat o dezbatere de orientare cu privire la propunerea de regulament a Comisiei privind produsele care nu implică defrişări, al cărei scop este de a garanta că produsele consumate pe piaţa UE nu contribuie la defrişări şi la degradarea pădurilor la nivel mondial. O dezbatere de orientare cu privire la propunere va avea loc în cadrul Consiliului Mediu din 17 martie 2022.

Un schimb de opinii a avut loc şi cu privire la situaţia pieţei pentru produsele agricole, la revizuirea politicii UE de promovare a agriculturii şi la condiţiile de secetă din Portugalia şi Spania, despre necesitatea de a asigura un venit echitabil pentru fermieri, precum şi cu privire la rapoartele privind măsurile fitosanitare referitoare la importurile în UE şi privind extinderea utilizării paşapoartelor fitosanitare.

În cadrul Consiliului Afaceri Generale din 22 februarie 2022, miniştrii au desfăşurat un schimb de opinii cu privire la proiectul adnotat de ordine de zi al reuniunii Consiliului European din 24 şi 25 martie 2022, când liderii UE vor analiza situaţia epidemiologică şi a vaccinurilor şi vor continua eforturile de coordonare întreprinse pentru a face faţă pandemiei de COVID-19. De asemenea, vor reveni asupra subiectului cooperării internaţionale privind guvernanţa şi solidaritatea în materie de sănătate la nivel mondial. Consiliul European va desfăşura, totodată, o dezbatere strategică privind securitatea şi apărarea. Acesta va fi invitat să îşi dea acordul pentru Busola strategică. Consiliul European va aborda priorităţile pentru semestrul european 2022 şi va fi invitat să aprobe Recomandarea privind politica economică a zonei euro. În funcţie de evenimente, Consiliul European ar putea aborda chestiuni de politică externă, potrivit https://www.consilium.europa.eu.

Consiliul a organizat o audiere privind statul de drept în Polonia, în cadrul procedurii prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din TUE. Subiectele discutate au folosit drept cadru propunerea motivată a Comisiei, care se axează în principal pe independenţa sistemului judiciar, procedura fiind declanşată de Comisie în 2017. Scopul audierilor este de a oferi Consiliului o imagine la zi a situaţiei şi de a facilita luarea în considerare a evoluţiilor înregistrate de la ultima audiere din 22 iunie 2021.

Preşedinţia a informat Consiliul cu privire la Conferinţa privind viitorul Europei şi cu privire la etapele următoare, prevăzute până la 9 mai. Conferinţa urmează să intre într-o etapă foarte concretă, în special după sesiunea plenară din 11-12 martie, în cadrul căreia vor fi examinate recomandările celor mai recente grupuri de dezbatere ale cetăţenilor. De asemenea, în cadrul reuniunii informale de la Arles din 3-4 martie este prevăzută o dezbatere mai aprofundată, inclusiv cu privire la acţiunile ulterioare conferinţei.

Miniştrii au desfăşurat o dezbatere de orientare privind consolidarea pregătirii, a capacităţii de răspuns şi a rezilienţei la crizele viitoare. Comisia a informat miniştrii cu privire la cele mai recente evoluţii privind relaţiile dintre UE şi Regatul Unit, iar delegaţia slovacă a comunicat propuneri privind protecţia jurnaliştilor în UE. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Doina Lecea)