Catedrala Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena a fost construită în 1934, în oraşul Bălţi din Republica Moldova, fiind una dintre cele mai impunătoare construcţii din prima jumătate a secolului XX, conform http://istoria.md/.

Catedrala episcopală cu hramul "Sf. Împăraţi Constantin şi Elena" a fost ridicată în anii 1924-1934 prin grija primului episcop al eparhiei Hotinului, preasfinţitul Visarion Puiu (1879-1964). Acesta din urmă i-a invitat pe cunoscuţii arhitecţi Adrian Gabrielescu şi Petre Dumitrescu din Bucureşti. Picturile interioare şi exterioare au fost executate de renumiţi pictori italieni, ungari şi români, conform https://ghid-balti.do.am/.

Punerea pietrei de temelie a avut loc în prezenţa Principelui Carol, moştenitorul tronului şi a Patriarhului Ierusalimului, Preafericitul Damianos, însoţit de Dositei, Mitropolit de Sevastia. Ion Inculeţ, ministru al Basarabiei în acea perioadă, a organizat primirea oaspeţilor împreună cu episcopul Visarion Puiu, conform site-ului https://www.romaniaregala.ro/.

Edificiul reprezintă o îmbinare a arhitecturii tradiţionale cu plan triconc şi elemente constructive şi decorative ale stilului neobizantin. Catedrala este construită sub formă de treflă cu pridvor, înconjurat de coloane la intrare. Deasupra intrării şi a pronaosului, sub turlă, pe cele trei laturi există un cerdac cu coloane, care creează între ele o boltă lucrată artistic. Turla principală a bisericii se înalţă elegant la 46 metri într-o armonie şi proporţie echilibrate cu restul catedralei. De la poalele turlei principale se desfăşoară în lateral, în formă de cascade, mai multe bolţi lipite succesiv de zidăria principală a catedralei.

Intrarea în biserică se face prin intermediul unui pridvor deschis, în două niveluri, marcate de arcade semicirculare sprijinite pe coloane ce imită forma împletită. Naosul poartă deasupra un tambur cu o cupolă semicirculară masivă, iar părţile laterale ale faţadelor sunt marcate de două porticuri cu coloane. Absida altarului este semicirculară, conform http://istoria.md/.

În interiorul catedralei se disting pilaştrii care sprijină cupola centrală şi arcurile bolţilor, toate executate în beton armat. Catapeteasma este lucrată în lemn de stejar şi sculptată cu ornamente de struguri şi foi de viţă. Pictura în frescă a catedralei s-a efectuat în mai multe etape respectând stilul clasic bizantin utilizat şi la bisericile greceşti de la Sf. Munte Athos cu menţiunea faptului că pictura este mai luminoasă. Catedrala are o înălţime de 46 de metri şi are acoperişul albastru.

Sfinţirea catedralei a avut loc la 2 iunie 1935, fiind iniţial programată să aibă loc în octombrie 1934. La evenimentul de sfinţire au luat parte, pe lângă clerul şi credincioşii din eparhie, şi Regele Carol al II-lea, înconjurat de miniştri din guvern, de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, dar şi de delegaţii bisericilor ortodoxe surori din străinătate.

Catedrala a suferit în perioada regimului comunist "experienţa" a sute de locaşuri sfinte din Basarabia, fiind folosit ca depozit, iar din 1961 aici îşi avea sediul Muzeul de Istorie şi Etnografie.

Pictura interioară a fost restaurată şi completată în anii 2002-2004 sub coordonarea egumenului Andrei Berega, informează site-ul https://www.romaniaregala.ro/.

La 11 august 2015, a avut loc slujba de sfinţire a bustului închinat episcopului Visarion Puiu, ridicat în curtea Catedralei "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" din Bălţi, una dintre ctitoriile sale.

În prezent, edificiul este Biserica catedrală a Eparhiei de Bălţi şi Făleşti, subordonată Patriarhiei Moscovei, având statutul de monument istoric şi arhitectural. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.istoria.md