Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu, cel mai vechi din ţară şi cel mai mare din Sud-Estul Europei, a fost inaugurat oficial la 25 februarie 1817, cuprinzând iniţial 1.090 picturi din colecţia particulară a baronului Samuel von Brukenthal, guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei (1777-1787), constând în pinacotecă, cabinet de stampe, bibliotecă şi o colecţie numismatică, potrivit www.cultura.sibiu.ro şi www.sibiul.ro.

Unicul ceas de buzunar al Baronului Brukenthal.

Foto: (c)  ISABELA PAULESCU/ AGERPRES FOTO

Singurul din România care are în colecţia de pictură europeană lucrări de Jan van Eyck, Hans Memling şi Tizian Vecellio Da Cadore, complexul muzeul adăposteşte o mare diversitate de colecţii valoroase în mai multe clădiri, între care Palatul Brukenthal, unul dintre cele mai însemnate monumente în stil baroc din România. Situat în Piaţa Mare din Sibiu, Palatul Brukenthal, a fost inaugurat în 1788 ca reşedinţă oficială a baronului Samuel Brukenthal, dar acesta dispunea, prin testament, deschiderea Palatului ca muzeu public. Faţada clădirii păstrează încă blazonul familiei Brukenthal. Palatul găzduieşte Galeria de Artă şi Biblioteca Brukenthal. Galeria de Artă are câteva expoziţii permanente: Galeria de artă naţională, Cabinetul de Stampe, Colecţia de Artă decorativă şi Pinacoteca Brukenthal. 

Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA/AGERPRES FOTO

Cele mai impresionante încăperi ale Palatului sunt cele cinci Saloane Baroc sau saloane de recepţie, unde pot fi admirate numeroase elemente de decoraţie interioară şi mobilier din vremea baronului, precum: candelabre din sticlă de Murano, tapet din pânză pictată, mătase roşie sau hârtie chinezească, parchetul, stucaturile de pe tavane, sau sobele din faianţă prezentând elemente decorative în stil Baroc, Neoclasic şi Rococo aduse de baron, de la Viena.

Palatul Brukenthal din Avrig, jud. Sibiu; construit in anul 1788, ca reşedinţa de vară a baronului Samuel von Brukenthal din Transilvania.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Cea mai bogată dintre colecţiile de pictură europeană ale Pinacotecii este cea germană şi austriacă, numărând aproape 500 de tablouri din perioada secolelor XV-XVIII. Lucrările ilustrează toate stilurile şi genurile practicate de pictorii acestei şcoli, de la Goticul medieval şi Renaştere, continuând cu pictura Manierismului, apoi cu cea a Barocului, Rococoului şi Clasicismului, până la peisagistica Romantismului timpuriu. Printre faimoşii semnatari ai lucrărilor figurează Lucas Cranach cel Bătrân, Hans Schwab von Wertinger, Johann Rottenhammer, Peter Strudel, Martin Meytens, Werner Tamm, Paul Troger, Caspar Sambach.

Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA/AGERPRES FOTO

Şcoala italiană este ilustrată prin aproximativ 220 de lucrări de pictură foarte variate sub aspectul curentelor artistice, de la Renaştere la Manierism, Baroc şi Rococo. Lucrările aparţin unor renumiţi artişti precum Alessandro Botticelli, Tullio Lombardo, Tiziano Vecellio, Paris Bordone, Sebastiano Ricci, Alessandro Magnasco.

Muzeul deţine şi o bogată colecţie de carte veche românească, din care trebuie amintită ''Cazania lui Varlaam'', tipărită la Iaşi în 1643, dar şi unele din primele cărţi publicate în Transilvania, datorate unor tipografi vestiţi precum Johannes Honterus (Braşov), Kaspar Heltay (Cluj) sau Marcus Pristorius şi Abraham Kertész (Sibiu).

Deschiderea expoziţiei Verbum Domini Manet in Aeternum: Bibliile lui Samuel von Brukenthal, la Casa Albastră - Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu.

Foto: (c)  ROMULUS BRUMA / AGERPRES FOTO

Biblioteca, aflată în curtea interioară a Palatului, conţine zeci de mii de lucrări publicate în secolele al XVI-lea, al XVII-lea şi al XVIII-lea, printre care operele lui Moliere editate la Paris în 1734 în şase volume, Decameronul lui Boccacio tipărit la Londra în 1757, Harmonia Macrocosmica, o adevărată bijuterie tipografică având 27 de hărţi color, sau Quatre livres d'Albert Dürer, publicată la Paris în 1557. De asemenea, deţine peste 400 de incunabule între care se remarcă "Liber Chronicarum a lui Hartman Schedel", cu peste 600 de ilustraţii, publicată de Anton Koberger la Nürnberg, în 1493, precum şi o Biblie, publicată de acelaşi tipograf în 1483. Cea mai valoroasă piesă a Bibliotecii rămâne însă, Breviarul Brukenthal sau Cartea Orelor, o creaţie de excepţie a şcolii de miniatură flamandă, datând din primele decenii ale secolului al XVI-lea.

La subsolul Palatului Brukenthal există o colecţie de gipsuri (gipsotecă), unică în Sibiu, ce cuprinde peste 100 de piese de mari dimensiuni, dispuse în ordine cronologică, de la sculptură grecească şi romană la cea renascentistă şi modernă. Acestora li se adaugă copii de medalii şi efigii.

Exponat prezentat in cadrul expoziţiei intitulate 'Magia Restaurării' - 40 de ani de restaurare ştiintifică, deschisă la Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu.

Foto: (c)  ROMULUS BRUMA / AGERPRES FOTO

Muzeul Brukenthal a fost inclus, în anul 2011, în The Best in Heritage Excellence Club de către European Heritage Association (Asociaţia pentru patrimoniul cultural european), iar la 31 ianuarie 2017 a fost decorat de preşedintele Klaus Iohannis cu Ordinul "Meritul Cultural" în grad de Comandor, Categoria E "Patrimoniul cultural naţional", cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la înfiinţare.

Anual, muzeul este vizitat de mii de turişti atât din ţara noastră, cât şi din străinătate. AGERPRES (Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Horia Plugaru, editor online: Andreea Preda)