După 1989, s-au realizat recensăminte ale populaţiei şi locuinţelor în 1992, 2002 şi 2011, potrivit site-ului Institutului Naţional de Statistică, conform https://insse.ro/. Cel mai recent recensământ, cel din 20 octombrie 2011, arată o scădere a populaţiei stabile cu 1.559.333 persoane.

Recensământul din 7 ianuarie 1992 indica o populaţie de 22.810.035 locuitori, cel din 18 martie 2002 o populaţie de 21.680.974 locuitori, iar cel din 20 octombrie 2011 o populaţie de 20.121.641, conform site-urilor https://insse.ro/ şi https://www.recensamantromania.ro/. În 2021, populaţia rezidentă a României era de 19,1 milioane de locuitori, conform site-ului INS.

România a urmărit, la Recensământul din 2011, o metodologie complexă, furnizând date cu privire la următoarele dimensiuni statistice: populaţia stabilă (rezidentă) - structura demografică; populaţia stabilă (rezidentă) - structura etnică şi confesională; populaţia stabilă (rezidentă) - structura social - economică; clădiri, locuinţe, gospodării.

Ultimul recensământ al populaţiei şi locuinţelor, din 20 octombrie 2011, indica o populaţie stabilă a României de 20.121.641 persoane, din care 10.333.064 femei (51,4%) şi 9.788.577 bărbaţi (48,6%).

Conform Recensământului din 2011, primele 6 judeţe, cu excepţia Municipiului Bucureşti (1.883.425), ca număr de populaţie stabilă erau: Iaşi (772.348 persoane), Prahova (762.886 persoane), Cluj (691.106 persoane), Constanţa (684.082 persoane), Timiş (683.540 persoane) şi Dolj (660.544 persoane). Covasna (210.177 persoane), Tulcea (213.083 persoane), Sălaj (224.384 persoane), Mehedinţi (265.390 persoane), Ialomiţa (274.148 persoane) şi Giurgiu (281.422 persoane) sunt judeţele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populaţia stabilă.

Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 1.559.333 persoane (7,2%). Cele mai mari reduceri ale populaţiei stabile, de peste 15%, s-au înregistrat în judeţele Tulcea şi Neamţ. Scăderi semnificative, de peste 12%, au avut loc în cea mai mare parte a judeţelor din Moldova: Vaslui, Bacău, Vrancea, dar şi în Brăila, Galaţi, Hunedoara, Mehedinţi şi Teleorman, mai arată sursele citate.

În Municipiul Bucureşti populaţia stabilă a scăzut cu 2,2% faţă de precedentul recensământ. Ilfovul reprezintă singurul judeţ în care s-a înregistrat o creştere semnificativă a populaţiei stabile (cu 29,5%), unul dintre motivele principale reprezentându-l migraţia populaţiei dinspre Municipiul Bucureşti înspre localităţile limitrofe acestuia din cadrul judeţului Ilfov. Şi judeţul Timiş a înregistrat o creştere faţă de 2002, dar nesemnificativă (0,8%).

În privinţa distribuţiei populaţiei stabile pe medii de rezidenţă, Recensământul din 2011 indică faptul că în municipii şi oraşe trăiau 10.858.790 persoane, reprezentând 54,0% din totalul populaţiei stabile. Judeţele cu cel mai mare procent al populaţiei stabile care locuieşte în mediul urban erau: Hunedoara (75,0%), Braşov (72,3%), Constanţa (68,8%), Cluj (66,3%), Sibiu (66,2%), Brăila (62,5%) şi Timiş (61,8%). De asemenea, în comune trăiau 9.262.851 persoane (46%).

În 11 judeţe ale ţării, comunele deţineau peste două treimi din populaţia stabilă a judeţului. În această situaţie se aflau judeţele: Dâmboviţa (71,1%), Giurgiu (70,8%), Teleorman (67,6%), Neamţ (64,0%), Vrancea (63,8%), Călăraşi (63,8%), Bistriţa-Năsăud (63,3%), Buzău (61,4%), Vaslui (61,3%), Olt, (60,9%) şi Sălaj (60,7%).

Cu privire la structura populaţiei pe grupe de vârstă, la 20 octombrie 2011, copiii (0-14 ani) deţineau o pondere de 15,9% în totalul populaţiei stabile, populaţia tânără (15-24 ani) reprezenta 12,3%, persoanele mature (25-64 ani) formau majoritatea (55,7%), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezentau 16,1% din total. Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţineau o pondere de 1,3% în totalul populaţiei stabile.

Comparativ cu anul 2002, distribuţia populaţiei stabile pe grupe de vârstă a arătat clar fenomenul de îmbătrânire al populaţiei. Astfel, grupele de vârstă 10-14 ani, 15-19 ani şi 20-24 ani s-au redus ca pondere în total populaţie stabilă, ca urmare a scăderii continue a numărului de naşteri după anul 2002. Grupele de vârstă 25-29 ani, 30-34 ani şi 35-39 ani aveau o pondere mai ridicată decât în 2002 ca urmare a fenomenului de îmbătrânire a generaţiilor de 15-29 ani, iar grupa de vârstă a "decreţeilor" (40-44 ani), deţinea cea mai mare pondere, de 8,7% în total. Totodată, grupele de vârstă 75-79 ani, 80-84 ani şi respectiv 85 ani şi peste totalizau 7,2% din populaţia stabilă, faţă de 4,9% cât deţineau în 2002.

Referitor la structura etnică şi confesională a populaţiei stabile a României, la recensământul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă. Ca urmare, structurile prezentate pentru cele 3 caracteristici etno-culturale au fost calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi religia, şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei stabile.

Astfel, s-au declarat români 16.792.868 persoane (88,9%). Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.227.623 persoane (6,5%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost 621.573 persoane (3,3%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20.000 sunt: ucraineni (50.920 persoane), germani (36.042 persoane), turci (27.698 persoane), ruşi - lipoveni (23.487 persoane) şi tătari (20.282 persoane).

Structura confesională a fost declarată de aproximativ 18.861.900 persoane din totalul populaţiei stabile şi arată că 86,5% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,6% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,2% de religie reformată, iar 1,9% penticostală. Ponderi între 0,4% - 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,8%), baptistă (0,6%) şi adventistă de ziua a şaptea (0,4%). Persoanele de altă religie decât cele prezentate mai sus au reprezentat 1,8% din total. S-au declarat "fără religie" sau atei un procent de 0,2% din totalul populaţiei.

Cu privire la structura populaţiei stabile pe stări civile, aproape jumătate din populaţia stabilă sunt persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Erau căsătoriţi 4.818.357 bărbaţi şi 4.868.826 femei. Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, persoanele văduve reprezentau o zecime din totalul populaţiei stabile, iar persoanele divorţate deţineau o pondere de 4,2%. În uniune consensuală au declarat că trăiesc 745.534 persoane (femei+bărbaţi).

Distribuţia pe sexe a populaţiei stabile după starea civilă relevă unele diferenţe notabile. Astfel, dacă 29,4% dintre bărbaţii de 18 ani şi peste nu au fost niciodată căsătoriţi, ponderea femeilor aflate în aceeaşi situaţie era de 18,2%. Datorită speranţei de viaţă mai mari la femei, ponderea femeilor văduve în numărul celor de 18 ani şi peste era mai mare decât în cazul bărbaţilor (18,4% faţă de 4,5%). La 20 octombrie 2011, 5,9% dintre femeile majore erau divorţate, pondere superioară celei înregistrate în cazul bărbaţilor (4,5%).

Referitor la populaţia activă şi inactivă, populaţia activă totală, în 2011, era de 9.180.337 persoane, dintre care 8.507.759 era populaţia ocupată, iar 672.578 erau şomeri. Populaţia inactivă reprezenta 10.941.304 persoane, între care, 2.990.441 erau elevi/studenţi, 4.268.347 erau pensionari, 1.185.676 - persoane casnice, 1.665.513 - locuitori întreţinuţi de alte persoane, 200.996 - persoane aflate în îngrijirea statului sau a altor organizaţii private, 181.382 - persoane întreţinute din alte surse, 448.949 - alte situaţii. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.revistadestatistica.ro

Citiţi şi:

Istoria recensămintelor oficiale din România (1859-2011)

INS: Prima etapă a recensământului populaţiei şi locuinţelor începe marţi

Calendarul Recensământului populaţiei României 2021 

Guvernul a aprobat mai multe acte normative pentru efectuarea recensământului populaţiei şi locuinţelor