La 1 ianuarie 2019, România a preluat, pentru prima dată, Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Preşedinţia română a urmat celei austriece a Consiliului Uniunii Europene, care începuse la 1 iulie 2018 şi a precedat Preşedinţia finlandeză, care a început la 1 iulie 2019. La finalul celor şase luni, Preşedinţia română a Consiliului UE, derulată sub motto-ul "Coeziunea, o valoare comună europeană", a însemnat aproximativ 2.500 de reuniuni şi evenimente, 90 de dosare legislative închise până la finalul activităţii legislative a Parlamentului European şi 84 de Concluzii ale Consiliului UE adoptate pe multiple teme de interes comun.


Priorităţile Preşedinţiei României a Consiliului UE
Într-o şedinţă solemnă a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, desfăşurată la 12 decembrie 2018, premierul României de la acea dată, Viorica Dăncilă, a prezentat programul de lucru al Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, potrivit www.romania2019.eu. Cu acel prilej, au fost prezentate priorităţile Preşedinţiei României, structurate pe patru piloni. Primul pilon viza Europa convergenţei - creştere, coeziune, competitivitate, conectivitate. În cadrul acestuia, Preşedinţia română îşi propunea, printre altele, stimularea creşterii investiţiilor, sprijinirea reformelor structurate, educaţia inclusivă şi performantă, creşterea mobilităţii forţei de muncă pe Piaţa Internă, promovarea cercetării şi inovării, promovarea digitalizării şi implementarea inteligenţei artificiale în procesele industriale şi conectarea zonelor mai slab dezvoltate cu restul Europei.

Al doilea pilon al programului României a fost Europa siguranţei, vizând securitatea internă a Uniunii Europene, gestionarea frontierelor externe, securitatea cibernetică.

Europa - actor global a fost cel de-al treilea pilon din programul preşedinţiei, în cadrul căruia urmau să fie gestionate acţiunile Uniunii Europene pe plan mondial, în principal prin respectarea angajamentelor comune asumate prin Strategia Globală de Politică Externă şi de Securitate a Uniunii Europene. De asemenea, se avea în vedere promovarea capacităţilor de apărare şi de securitate ale Uniunii Europene, într-o legătură strânsă cu procesele similare din NATO.

Cel de-al patrulea pilon a fost Europa valorilor comune, în acest sens fiind urmărită stimularea coeziunii europene cu referire directă la valorile pe care se bazează Uniunea Europeană. Combaterea rasismului, a intoleranţei, a antisemitismului şi a discursului bazat pe ură, susţinerea iniţiativelor legislative ce privesc participarea cetăţenilor la procesul legislativ european, a iniţiativelor care ţintesc progresul social şi reducerea inegalităţilor sociale, asigurarea egalităţii de gen se numărau, de asemenea, printre ţintele asumate în cadrul acestui pilon, conform www.romania2019.eu.


Debutul oficial al Preşedinţiei României a Consiliului UE
Preşedinţia României a Consiliului UE a debutat oficial la 10 ianuarie 2019, cu un eveniment amplu, la Ateneul Român, la care au participat toţi liderii de atunci ai Uniunii. Au susţinut discursuri preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker şi premierul României, Viorica Dăncilă.

O intervenţie remarcabilă a avut Donald Tusk, atunci preşedintele Consiliului European, care a ţinut un discurs în limba română, în care a evocat automobilul Dacia, "Rapsodia română", victoria Stelei la Sevilla, în 1986, şi statul de drept. ''Episodul care mi s-a întipărit cel mai bine în memorie a fost finala Cupei Campionilor Europei la fotbal de la Sevilia, din 1986, când Steaua Bucureşti a învins FC Barcelona. Fac un apel la toţi românii să apere, în România şi în Europa, fundamentele civilizaţiei noastre politice - libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia. Să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la rând. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi. Pe această cale, vă asigur de tot sprijinul meu", a afirmat înaltul oficial.


Summitul informal de la Sibiu al şefilor de stat sau de guvern din ţările UE
În contextul exercitării de către ţara noastră a Preşedinţiei Consiliului UE, la 9 mai 2019, de Ziua Europei, a avut loc, la Sibiu, Summitul informal al şefilor de stat sau de guvern din ţările UE, în cadrul căruia s-a discutat despre viitorul Uniunii.

Cu acel prilej, preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat că "Summitul este extrem de important nu numai pentru Europa, este extrem de important şi pentru România şi pentru români şi este motiv de bucurie. Europa vine în România, Europa vine aici la summit şi mâine aici, din România, desenăm viitorul UE. Pentru români am un mesaj extrem de important: România contează, românii contează!".

Reuniunea a fost prezidată de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. Printre participanţi s-au numărat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, precum şi Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Federica Mogherini.

La finalul întâlnirii, a fost adoptat un document în care era subliniată nevoia de coeziune în interiorul UE. "Ne reafirmăm convingerea că uniţi suntem mai puternici în această lume tot mai neliniştită şi care prezintă tot mai multe provocări. Recunoaştem că avem responsabilitatea, ca lideri, de a face Uniunea noastră mai puternică şi de a ne crea un viitor mai bun, recunoscând totodată perspectiva europeană a altor state europene. De aceea, convenim astăzi în unanimitate asupra a 10 angajamente care ne vor ajuta să ne ridicăm la înălţimea acestei responsabilităţi", se arată în Declaraţia de la Sibiu, publicată pe site-ul Consiliului European.

Cele 10 angajamente vizează domeniul Apărării, spiritul de solidaritate în vremuri dificile, deschiderea către soluţii comune, protejarea democraţiei şi statului de drept, punerea accentului pe rezultate "acolo unde contează cel mai mult", respectarea principiului echităţii, utilizarea mijloacelor potrivite ambiţiilor UE, protejarea viitorului următoarelor generaţii de europeni şi faptul că Europa va fi un lider mondial responsabil.


Klaus Iohannis: "Preşedinţia română a Consiliului UE a avut rezultate mult mai bune decât se aşteptau toţi"
La 21 iunie 2019, aflat la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene a încheiat 90 de dosare legislative "în ceea ce priveşte Uniunea Bancară, îmbunătăţirea regimului de muncă şi al drepturilor sociale, aprofundarea Pieţei Unice, decarbonizarea transportului şi progresul privind consolidarea Europei digitale", arătând că mulţi au fost surprinşi de acest lucru, deoarece se aşteptau ca mandatul României să fie unul mediocru.

"Preşedinţia română a încheiat 90 de dosare, ştiţi câte se încheiau în alte Preşedinţii, ceea ce arată nu numai intensitatea şi cantitatea muncii noastre, ci şi calitatea, pentru că suntem buni parteneri, negociatori şi instituţii cu standarde ridicate, iar echipa română a reuşit ceva neaşteptat. De aceea am spus că Preşedinţia română a fost surprinzătoare, pentru că a avut rezultate mult mai bune decât se aşteptau toţi. Dacă putem să definim acest lucru ca o moştenire, şi anume că România e mult mai bună decât imaginea pe care o are, cred că este o moştenire bună", a afirmat preşedintele României.

Răspunzând unei întrebări a presei, Jean-Claude Juncker a precizat că a avut "aşteptări mari" înainte de preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către România şi că "nu a fost dezamăgit". La rândul său, Donald Tusk i-a mulţumit lui Klaus Iohannis pentru preşedinţia "de succes" a României la Consiliul UE.


Prezentarea bilanţului Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene în plenul Parlamentului European
La 16 iulie 2019, premierul României, Viorica Dăncilă, a prezentat, în plenul Parlamentului European, bilanţul Preşedinţiei române a Consiliului UE. "A fost important să arătăm că instituţiile europene lucrează pentru cetăţeni şi, mai ales, că produc rezultate care îmbunătăţesc viaţa acestora şi oferă perspective pentru viitor. Am satisfacţia de a afirma că România a reuşit acest lucru", şi-a început discursul oficialul român, potrivit www.romania19.eu.

În privinţa pilonului Europa convergenţei, Viorica Dăncilă a arătat, printre altele, că Preşedinţia României a depus eforturi pentru avansarea negocierilor referitoare la viitorul cadru Financiar Multianual 2021-2027. Totodată, s-a reuşit finalizarea negocierilor pentru un număr important de dosare legislative vizând consolidarea Uniunii Bancare şi Uniunii Pieţelor de Capital, fiind asigurată o viziune pe termen lung privind Piaţa Unică.

În privinţa celui de-al doilea pilon, Europa siguranţei, s-a acţionat pentru creşterea gradului de securitate la nivelul UE. Printre altele, a fost consolidat mandatul Agenţiei Europene de Frontieră şi Gardă de Coastă. În domeniul imigraţiei, s-a acţionat în sensul avansării negocierilor privind reforma politicii europene de azil şi migraţie.

Relevante pentru cel de-al treilea pilon, Europa - actor global, au fost eforturile de a consolida profilul unei Uniuni active şi eficiente, implicată în vecinătatea sa şi credibilă prin onorarea angajamentelor sale internaţionale, a punctat Viorica Dăncilă. "S-au obţinut progrese în domenii relevante, precum regiunea Balcanilor de Vest, parteneriatul Estic, regiunea Mării Negre", a afirmat oficialul român, conform www.romania19.eu.

Cel de-al patrulea pilon, Europa valorilor comune, a fost consolidat prin transmiterea către Consiliul European a raportului privind combaterea dezinformării şi asigurarea unor alegeri europene corecte. Un obiectiv major al Preşedinţiei României a vizat combaterea antisemitismului, a xenofobiei, a discursului bazat pe ură şi a tuturor formelor de intoleranţă.

***
Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este exercitată pentru o perioadă de 6 luni, prin rotaţie, de fiecare stat membru. Prin definiţie, preşedinţia trebuie să fie neutră şi imparţială pe perioada exercitării mandatului; prin urmare, ea nu poate favoriza propriile opţiuni de politici şi nici pe cele ale unui alt stat membru. Ea are trei misiuni principale.

Prima misiune este de planificare şi conducere a reuniunilor din cadrul diferitelor formaţiuni ale Consiliului (cu excepţia Consiliului Afaceri Externe) şi ale grupurilor sale de lucru.

Cea de-a doua misiune vizează reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii ale Uniunii, în special cu Comisia Europeană şi cu Parlamentul European. În activitatea pe care o desfăşoară, Preşedinţia cooperează îndeaproape cu preşedintele Consiliului European şi cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate.

Cea de-a treia misiune este asumarea reprezentării Uniunii Europene în dialog cu partenerii externi, prin înlocuirea temporară a Înaltului Reprezentant, în situaţiile în care acesta nu poate participa. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Cerasela Bădiţă)