Cea de-a X-a ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă a avut loc în oraşul francez Grenoble, între zilele de 6-18 februarie 1968, potrivit olympics.com. A fost pentru a doua oară când Franţa a găzduit Olimpiada Albă, după ediţia inaugurală din Chamonix, 1924.

Oraşul Grenoble este situat la poalele Alpilor, în sud-estul Franţei, la o altitudine de doar 214 m.

Deschiderea oficială a Jocurilor Olimpice a fost făcută de Charles de Gaulle, preşedintele Franţei.
 

Foto: olympics.com

La această ediţie, comisia medicală a Comitetului Internaţional Olimpic a introdus în premieră testele doping şi testele de feminitate, potrivit cosr.ro. Tot pentru prima dată, figurile impuse au fost incluse în programul patinatorilor artistici în proba de "perechi", alături de cele libere. Dansul pe gheaţă a fost sport demonstrativ. De asemenea, precizează site-ul Comitetului Olimpic şi Sportiv, pictogramele sporturilor de iarnă s-au regăsit pe medaliile olimpice. În premieră, transmisiile televizate au fost color.

Prima mascotă neoficială a Jocurilor Olimpice de iarnă a fost Schuss, un mic personaj de desen animat aşezat pe schiuri, în culorile albastru, alb şi roşu.
 

Foto: olympics.com

Numărul sportivilor participanţi a fost de 1.158, dintre care 211 femei, reprezentând 37 de ţări. Ţara debutantă a fost Maroc. Germania de Est şi Germania de Vest au avut, fiecare, o delegaţie.

S-a concurat la şase sporturi: bob, biatlon, hochei pe gheaţă, patinaj (artistic şi viteză), sanie, schi (alpin, sărituri, fond şi combinata nordică). Au fost acordate 35 de titluri olimpice.
 

Foto: olympics.com

Eroul competiţiei a fost, spre satisfacţia gazdelor, schiorul francez Jean-Claude Killy, câştigător a trei medalii de aur la toate cele trei discipline ale schiului alpin: coborâre, slalom uriaş şi slalom special. La nici 25 de ani, Killy a egalat astfel recordul austriacului Tony Sailer, şi el cu trei medalii în palmaresul Jocurilor Olimpice de la Cortina d'Ampezzo, cu 12 ani în urmă. Totuşi, victoria sa la slalom uriaş nu a fost lipsită de controverse. Austriacul Karl Schranz a reclamat faptul că un oficial i-a ieşit în cale în timp ce efectua coborârea, făcându-l să rateze o poartă, notează olympics.com. Lui Schranz i s-a permis reluarea cursei şi a reuşit un timp mai bun decât cel al lui Jean-Claude Killy. Ulterior, însă, austriacul a fost descalificat, juriul susţinând că problema reclamată avusese loc, de fapt, înainte de întâlnirea cu oficialul cursei.

Italianul Franco Nones a obţinut titlul olimpic la schi fond, fiind primul campion olimpic la această probă care nu aparţine ţărilor nordice. Tot la schi fond, suedeza Toini Gustafsson a câştigat titlurile olimpice la ambele probe individuale şi medalia de argint la ştafetă.
 

Foto: olympics.com

La patinaj artistic, sovieticii Lyudmila Belousova şi Oleg Protopopov, soţ şi soţie, şi-au apărat cu succes titlul în proba de perechi.

Italianul Eugenio Monti, deja o legendă a Jocurilor Olimpice de iarnă, şi-a condus coechipierii spre cucerirea aurului olimpic atât la proba de bob - 2 persoane, cât şi la cea de 4 persoane.

Cele mai multe medalii de aur, în număr de 6, au fost cucerite de sportivii norvegieni. Sovieticii au obţinut 5 medalii de aur, iar reprezentanţii ţării gazdă au urcat de 4 ori pe cea mai înaltă treaptă a podiumului. În total, Norvegia a obţinut 14 medalii, URSS - 13 medalii şi Franţa - 9 medalii, potrivit olympics.com. 

Foto: (c) AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA

Pentru România, Grenoble a reprezentat un succes. Ţara noastră a obţinut singura medalie din istoria participărilor sale, respectiv cea de bronz, prin echipajul de bob două persoane alcătuit din Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe. Campioni europeni cu un an în urmă, vicecampioni europeni în preajma concursului de la Grenoble, cei doi români au confirmat aşteptările.

La patinaj artistic, proba feminină a fost dominată de americana Peggy Fleming, dar o evoluţie meritorie a avut şi românca Beatrice Huştiu, de doar 11 ani şi jumătate, care în programul liber a devansat 12 patinatoare mult mai experimentate.

Un număr de 32 sportivi români au intrat în competiţie, la patru sporturi (schi, hochei pe gheaţă, biatlon şi bob) şi şase probe.

În 1968, România a avut cea mai productivă prezenţă la JO de iarnă, cu medalia de bronz la bob două persoane, dar şi cu şapte puncte în total, rezultate în urma cărora a ocupat locul 15 pe medalii şi 16 în ierarhia pe puncte. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Gabriela Badea)