logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

TIMP LIBER: Staţiunea Rânca din judeţul Gorj

Imagine din galeria Agerpres

Rânca este staţiunea montană aflată la cea mai mare altitudine din România - 1.600 metri - fiind situată pe versantul sudic al Munţilor Parâng, pe muntele Corneşu Mare. Munţii Parâng constituie una dintre principalele lanţuri muntoase din judeţul Gorj, cu cel mai înalt vârf din Oltenia - Parângu Mare (2.518 metri). Lanţul muntos are 14 vârfuri cu înălţimi de peste 2.000 metri şi o spectaculoasă salbă de lacuri glaciare (aflate dincolo de limitele judeţului Gorj). Zăpada cade în Munţii Parâng din luna septembrie şi se menţine până în mai, potrivit https://www.turistinfo.ro/ şi http://www.ranca.org/.

Întemeierea Staţiunii montane Rânca se leagă de numele novăceanului Dumitru Brezulescu (1879-1916), una dintre personalităţile Gorjului. Licenţiat în drept cu "Magna cum laude", doctor în ştiinţe juridice la Paris, deputat la Bucureşti din 1912 până în 1916, când a încetat pe neaşteptate din viaţă, Dumitru Brezulescu a înfiinţat, în 1902, în localitatea gorjeană Novaci, Banca Populară "Gilortul", dorind să ajute întreaga comunitate. În 1930, Banca Populară "Gilortul" a pus în practică proiectul pentru crearea staţiunii. Pentru început au fost construite şase cabane cu câte cinci camere. Cu ajutorul primului ministru din acea perioadă, liberalul Gheorghe Tătărăscu, în 1937 a fost dată în folosinţă cabana centrală. În perioada comunistă, banca a fost desfiinţată şi până în 1989 au mai fost construite trei cabane şi o unitate militară. În ultimii 20 de ani, staţiunea a cunoscut o dezvoltare rapidă, cabane, pensiuni şi hoteluri ocupând zona dintre Muntele Plopu şi până la baza Vârfului Păpuşa, notează https://primarianovaci.ro/.

 

Foto: (c) NICOLAE BADEA (C) /AGERPRES FOTO


Zona turistică Rânca dispune de un potenţial turistic şi sportiv deosebit, cu un domeniu schiabil de peste 5 km, fiind considerată totodată centrul drumeţiilor din Parâng. Staţiunea este recomandată pentru practicarea sporturilor de iarnă dispunând de cinci pârtii - patru pe Muntele Corneşu (pârtiile M1, M2, M3, M4) şi una pe Vârful Păpuşa (pârtia Rânca 1) - cu lungimi cuprinse între 350 metri şi 700 metri şi diferenţe de nivel de la 39 metri până la aproximativ 130 metri. Pârtiile beneficiază de instalaţie de transport pe cablu (telescaun, teleschi şi/sau babyski), precum şi de o instalaţie de nocturnă. Pentru săniuş sau alte activităţi sunt amenajate zone separate, potrivit http://www.ranca.org/ şi https://primarianovaci.ro/.

Vara, la Rânca, se pot face drumeţii, dar şi plimbări cu atv-ul, zbor liber cu parapanta şi deltaplanul, mountain-bike pe cărări montane şi cicloturism pe şosea, expediţii offroad, pescuit sportiv, summer tubing. Spectacolul norilor, aerul curat şi peisajele montane deosebite îndeamnă, deopotrivă, la relaxare. Potecile turistice din Rânca duc spre spre zone cum ar fi: traseul Rânca-Cheile Gilortului-Novaci (5-6 ore de mers), un traseu intramontan cu chei, repezişuri şi cascade destinat iubitorilor de drumeţii montane cu risc, La Cârlig - Vârful Măgura (2-3 ore de mers), Vârful Mohor (2.337 m), Vârful Setea Mare (2.365 m), Rezervaţia Naturală Gâlcescu, înfiinţată în 1932, cu salba de lacuri glaciare, între care şi Lacul Gâlcescu (6 ore de mers), Vârful Parângul Mare (2.518 m),Vârful Păpuşa (2.135 m). Zona dispune de marcaje turistice corespunzătoare.

 

Foto: (c) NICOLAE BADEA (C) /AGERPRES FOTO


Staţiunea Rânca se află pe raza oraşului Novaci şi a comunei Baia de Fier, în judeţul Gorj, la 18 km de oraşul Novaci pe DN 67C, şoseaua cunoscută şi sub numele de Transalpina. Drumul este modernizat şi întreţinut până în staţiune chiar şi pe timp de iarnă. Iarna se poate urca doar dinspre Novaci, Transalpina fiind închisă, între 1 noiembrie - 1 mai, între Rânca şi Obârşia Lotrului.

Transalpina este cea mai înaltă şosea din România, cu o lungime de 148 de kilometri, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele - 2.145 de metri. Drumul face legătura între oraşele Novaci din judeţul Gorj şi Sebeş din judeţul Alba. Transalpina străbate patru judeţe - Gorj, Vâlcea, Sibiu, Alba - traversând Munţii Parâng de la sud la nord, altitudinea cea mai mare având-o pe o porţiune de aproximativ 20 de km, în judeţul Vâlcea, unde se prezintă ca o "şosea de creastă".

 

Foto: (c) NICOLAE BADEA (C) /AGERPRES FOTO


Deschisă oficial şi redată traficului naţional la 15 august 2015, Transalpina a fost construită pe vechiul drum al legiunilor romane venite să cucerească Dacia. Apoi, drumul, cunoscut şi sub numele popular de Poteca Dracului, a fost folosit doar de către păstori, devenind Drumul Oilor. La sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea localnicii au construit o porţiune din acest drum cu forţe proprii. A fost reconstruit de austro-ungari în timpul Primului Război Mondial, din raţiuni militare. În perioada interbelică, regele Carol al II-lea a dispus refacerea drumului, care a fost inaugurat în 1938, ocazie cu care însoţit de fiul său, Mihai, şi prim-ministrul Gheorghe Tătărăscu au parcurs drumul cu o maşină de teren, de aici şi numele de Drumul Regelui, atribuit de localnici, conform https://primarianovaci.ro/.

La intrarea în staţiune se remarcă Muzeul Civilizaţiei Montane din Rânca înfiinţat în 2012, un adevărat tezaur de istorie, cultură, civilizaţie şi tradiţie pastorală din zona montană a Gorjului, potrivit https://pe-harta.ro/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)

Afisari: 20

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 19-04-2025 03:30

CITATUL ZILEI

'Să vă mirați de negrăita înțelepciune a Ziditorului întregii făpturi, cum din nimic pe toate le-a adus întru a fi.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzută și îngrijită de Arhimandrit Petru Bălan; Ed. Mănăstirea Sihăstria, 201

Documentare 19-04-2025 03:15

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 19 aprilie

Ortodoxe Sfânta și Marea Sâmbătă; Sf. Cuv. Ioan de la Lavra Veche; Sf. Sfințit Mc. Pafnutie Greco-catolice Sfânta și Marea Sâmbătă. Sf. pr. m. Pafnutie; Sf. cuv. Ioan Paleolavritul Romano-catolice Sâmbăta Sfântă Sf. Leon al IX-lea,

Documentare 19-04-2025 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 aprilie

Este a 109-a zi a anului 2025. Au mai rămas 256 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 25 m și apune la 20 h 05 m. Luna răsare la 01 h 56 m și apune la 09 h 55 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)

Documentare 18-04-2025 10:00

18 aprilie - Ziua internațională a monumentelor și a siturilor

În fiecare an, la 18 aprilie, este sărbătorită Ziua internațională a monumentelor și a siturilor, ce oferă o oportunitate unică de a crește gradul de conștientizare asupra Comitetului Internațional al Monumentelor și Siturilor - ICOMOS și a activității pe care membrii săi o desfășoară pentru a conserva și proteja resursele culturale importante ale lumii, sub amenințare

Documentare 18-04-2025 08:00

SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Vineri (Denia Prohodului Domnului)

În Sfânta și Marea Vineri se face pomenirea Sfintelor, Mântuitoarelor și înfricoșătoarelor Patimi ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Patimile sau Pătimirile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare și înfricoșătoare.

Documentare 18-04-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Arhieria Legii Noi este mai presus decât porunca Legii Vechi. Că acolo era ieșirea din Egipt, aici fugirea de păcat; acolo izbăvirea de tirania lui Faraon, aici izbăvirea sufletului de silnicia diavolului.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzu

Documentare 18-04-2025 07:30

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 18 aprilie

Ortodoxe Sfânta și Marea Vineri (Zi aliturgică. Denia Prohodului Domnului); Sf. Cuv. Ioan, ucenicul Sfântului Cuv. Grigorie Decapolitul Greco-catolice Sfânta și Marea Vineri (Pătimirea și moartea Domnului). Sf. cuv. m. Ioan, ucenicul Sf. Grigore Decapolitul Romano-c

Documentare 18-04-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 aprilie

Este a 108-a zi a anului 2025. Au mai rămas 257 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 04 m. Luna răsare la 01 h 02 m și apune la 09 h 00 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)

Documentare 17-04-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Adrian Păduraru

Actorul Adrian Păduraru s-a născut la 17 aprilie 1960, la Iași. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, la clasa profesoarei Sanda Manu, în 1984. Colegii săi de promoție au fost Carmen Trocan, Mioara Ifrim, Luminița Stoianovici, Răzvan Popa, Cristian Rotaru, Oana Pellea, Claudiu Istodor. Din clasa doamnei Olga Tudorache, colegii săi au

Documentare 17-04-2025 10:45

PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Fortificațiile de la Portobelo-San Lorenzo din Caraibe (Panama)

Fortificațiile din Caraibe, de la Portobelo-San Lorenzo, ale statului Panama reprezintă un exemplu de arhitectură militară de apărare specifică perioadei secolelor XVII-XVIII proiectat în zona de coastă de coroana spaniolă, cu rol de apărare pentru protejarea comerțului transatlantic, conform https://whc.unesco.org.

Documentare 17-04-2025 08:45

FRAGMENT DE ISTORIE: Înființarea Academiei de Științe Medicale din România (17 aprilie 1935)

Academia de Științe Medicale a fost și rămâne un for de consacrare pentru elita medicinei românești, așa cum a descris-o prof. dr. Irinel Popescu, în 2015, instituția fiind coordonatoarea cercetării medicale în România. Academia de Științe Medicale a fost înființată la 17 aprilie 1935 prin Legea nr. 91, aprobată de Senat și

Documentare 17-04-2025 08:30

FRAGMENT DE ISTORIE: 145 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României

Banca Națională a României s-a înființat în 17/29 aprilie 1880, prin publicarea, în 'Monitorul Oficial' nr. 90, a Legii pentru înființarea unei bănci de scont și circulațiune, luând astfel naștere Banca Națională a României, o instituție de credit, care deținea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era &i

Documentare 17-04-2025 08:00

SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Joi (Denie)

În această zi, la Cina cea de Taină, Domnul Iisus Hristos a întemeiat cea mai mare dintre Tainele creștinești: Taina împărtășaniei. Domnul Hristos a serbat cu ucenicii Săi Paștele vechi iudaic, care-L prefigura pe El, taina jertfei Lui, iar apoi a instituit Paștele cel nou, adică identificarea pâinii și vinului binecuvântate cu Tr

Documentare 17-04-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Poporul nostru creștin este foarte iubitor de Dumnezeu, de adevăr, de dreptate, însă fiecare i-a pipăit numai buzunarul. Rar s-a găsit câte unul ici-colo ca să-1 ajute, să-1 călăuzească și să-l îndemne cu adevărat la cele bune, la mântuire.' - Protosinghelul Nicodim Măndiță ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; edi

Documentare 17-04-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 aprilie

Ortodoxe Sfânta și Marea Joi (Denie); Sf. Sfințit Mc. Simeon, episcopul Persiei Greco-catolice Sfânta și Marea Joi. Sf. ep. m. Simeon din Persia și cei împreună cu el; Sf. cuv. Acachie al Melitinei; Sf. papă Agapet. Denia celor 12 Evanghelii Romano-catolice