Aprobarea finală de către eurodeputaţi a reformei politicii agricole comune, marcarea Zilei internaţionale pentru eliminarea violenţei asupra femeilor de către Parlamentul European, adoptarea unor concluzii de către Consiliul UE privind rezilienţa şi răspunsul în situaţii de criză, lansarea ciclului de coordonare a politicilor economice din cadrul semestrului european 2022, anunţarea câştigătoarelor ale Premiului UE pentru femeile inovatoare 2021, anunţarea câştigătorilor celei de-a şaptea ediţii a premiilor "Capitala europeană a inovării" sunt doar câteva dintre evenimentele perioadei amintite.

Parlamentul European
Eurodeputaţii au aprobat, la 23 noiembrie, noua reformă a politicii agricole (PAC) a Uniunii Europene, o versiune mai ecologică, mai echitabilă, mai flexibilă şi mai transparentă. Pe parcursul negocierilor privind pachetul de reformă legislativă, eurodeputaţii au subliniat că este esenţial să se îmbunătăţească biodiversitatea şi să se respecte legislaţia şi angajamentele Uniunii Europene în materie de mediu şi climă pentru a pune în aplicare politica agricolă comună reformată (PAC). Comisia va evalua dacă planurile strategice naţionale aferente PAC sunt conforme cu aceste angajamente, iar agricultorii vor trebui să adopte practici care respectă clima şi mediul. Statele membre vor trebui să se asigure că cel puţin 35% din bugetul pentru dezvoltare rurală şi cel puţin 25% din plăţile directe vor fi dedicate măsurilor de protecţie a mediului şi a climei, potrivit https://www.europarl.europa.eu/.

Totodată, eurodeputaţii s-au asigurat că fermele mici şi mijlocii vor primi cel puţin 10% din plăţile directe, iar tinerii agricultori cel puţin 3% din bugetul PAC. Ei au reuşit să obţină, de asemenea, crearea unei rezerve permanente pentru situaţii de criză, cu un buget anual de 450 de milioane euro. Aceasta va fi folosită pentru a ajuta agricultorii care se confruntă cu instabilitatea preţurilor sau a pieţei.

În urma presiunii exercitate de Parlament, normele Uniunii din domeniul muncii aferente sectoarelor agricole vor fi monitorizate mai bine, iar încălcările penalizate datorită cooperării dintre inspectorii de muncă naţionali şi agenţiile de plăţi din cadrul PAC. Informaţiile despre beneficiarii finali ai sprijinului din partea Uniunii vor fi mai transparente datorită unui instrument al Uniunii de extragere a datelor. El va putea fi accesat de statele membre şi va facilita identificarea riscului de fraudă prin verificări încrucişate ale informaţiilor din bazele de date publice.

"Regulamentul privind planurile strategice" a fost adoptat cu 452 voturi pentru, 178 împotrivă şi 57 abţineri, "Regulamentul orizontal" cu 485 voturi pentru, 142 împotrivă şi 61 abţineri, iar "Regulamentul privind organizarea comună a pieţei produselor agricole" cu 487 voturi pentru, 130 împotrivă şi 71 abţineri.

Normele PAC în vigoare au fost extinse până după 31 decembrie 2021 şi au fost înlocuite cu dispoziţii tranzitorii până la sfârşitul anului 2022. Odată aprobate de Consiliu, noile norme se vor aplica de la 1 ianuarie 2023.

La 25 noiembrie 2021, clădirea Parlamentului European a fost iluminată în portocaliu pentru a marca Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei asupra femeilor, în cadrul campaniei ONU "Orange the world" de creştere a conştientizării în legătură cu violenţa asupra femeilor şi fetelor. Portocaliul este folosit ca simbol al unui viitor mai bun, fără violenţă şi discriminare, potrivit https://www.europarl.europa.eu/.

Cu această ocazie în Parlament a avut loc o dezbatere în plen, în cadrul căreia s-a discutat lipsa progresului în ratificarea Convenţiei de la Istanbul, tratatul internaţional privind combaterea violenţei împotriva femeilor şi fetelor semnat de UE în 2017. Deputaţii au îndemnat cele şase state care nu au ratificat încă această Convenţie - Bulgaria, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania şi Slovacia - să o facă fără întârziere.

În UE, una din trei femei a fost supusă abuzurilor fizice sau violenţei sexuale începând cu vârsta de 15 ani. În fiecare săptămână, circa 50 de femei îşi pierd viaţa urmare a violenţei domestice la care le supun partenerii. Potrivit Naţiunilor Unite, 243 milioane de femei şi fete au suferit abuzuri la nivel global în 2019, însă doar 40% dintre acestea au făcut plângere. Situaţia s-a înrăutăţit în timpul pandemiei de COVID-19 pentru că restricţiile şi izolarea au forţat femeile să stea în casă cu abuzatorii lor.
La 16 septembrie 2021, Parlamentul a solicitat Comisiei Europene să incrimineze prin legislaţia UE violenţa bazată pe gen atât online cât şi offline.

Consiliul UE
La 23 noiembrie 2021, Consiliul UE a adoptat o serie de concluzii, pregătite de preşedinţia slovenă, ce stabilesc măsuri menite să îmbunătăţească rezilienţa, pregătirea şi răspunsul. Acestea subliniază că înfiinţarea mecanismului integrat pentru un răspuns politic la crize (IPCR) în 2013, sub supravegherea Coreperului, a reprezentat deja un pas important în direcţia sprijinirii unei conştientizări cuprinzătoare a situaţiei şi a procesului decizional la nivelul UE; cu toate acestea, răspunsul la crize trebuie să evolueze, pe baza concluziilor desprinse din criza migraţiei şi din pandemia de COVID-19, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

În viitor, UE trebuie să fie pregătită să facă faţă unor crize de altă natură, ceea ce va necesita o mai bună gestionare a crizelor transsectoriale şi transfrontaliere. În plus, intensificarea comunicării strategice şi de criză şi combaterea dezinformării sunt cruciale pentru a sprijini răspunsul la crize şi pentru a consolida încrederea publicului. Pandemia de COVID-19 a evidenţiat necesitatea de a colabora pentru a consolida rezilienţa pieţei unice la perturbări, inclusiv în ceea ce priveşte principalele lanţuri de aprovizionare şi sectoare economice ale UE, cum ar fi produsele farmaceutice, dispozitivele medicale şi semiconductorii, ţinând seama, de asemenea, de situaţia comunităţilor transfrontaliere şi a regiunilor de tranzit vitale.

Având în vedere rolul indispensabil al pieţei unice pentru UE, Consiliul subliniază că măsurile legate de criză ar trebui să fie temporare, proporţionale şi pe deplin coordonate, cu obiectivul de a relua cât mai curând posibil funcţionarea normală a pieţei unice, inclusiv libera circulaţie a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor şi a capitalurilor prevăzută în tratate.

Comisia Europeană
La 24 noiembrie a fost lansat ciclul de coordonare a politicilor economice din cadrul semestrului european 2022. Pachetul de toamnă al semestrului european include Analiza anuală privind creşterea durabilă, avizele privind proiectele de planuri bugetare (PPB) ale statelor membre din zona euro pentru 2022, recomandările de politică pentru zona euro şi propunerea Comisiei de raport comun privind ocuparea forţei de muncă. Pachetul se bazează pe previziunile economice din toamna anului 2021, potrivit cărora economia europeană trece de la redresare la expansiune, dar se confruntă în prezent cu noi dificultăţi, notează https://ec.europa.eu/.

Analiza anuală privind creşterea durabilă prezintă o agendă ambiţioasă pentru 2022, care orientează UE de la gestionarea situaţiei de criză către o redresare sustenabilă şi echitabilă, care consolidează rezilienţa economiei UE. Analiza stabileşte totodată modul în care Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR), elementul central al NextGenerationEU, va fi integrat mai profund în noul ciclu al semestrului european. MRR va avea un rol central în construirea unei economii reziliente, bazate pe echitate. Datorită integrării priorităţilor UE în MRR, semestrul european va orienta mai bine statele membre către reuşita tranziţiei verzi şi a celei digitale şi către construirea unei economii a UE mai reziliente. Până astăzi, Comisia a aprobat 22 de planuri naţionale de redresare şi rezilienţă, iar Consiliul le-a aprobat pe toate. Astfel, începând din august 2021, au fost deblocate plăţi de prefinanţare în valoare de 52,3 miliarde euro pentru 17 state membre. În prezent, accentul se pune pe implementarea practică a planurilor de redresare.

Avizele Comisiei privind proiectele de planuri bugetare pentru 2022 se bazează pe recomandările de politică bugetară adoptate de Consiliu în iunie 2021. Acestea ţin cont de continuarea aplicării în 2022 a clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate şi de creştere.

Recomandarea privind politica economică a zonei euro adresează îndrumări personalizate statelor membre din zona euro cu privire la aspectele care afectează funcţionarea zonei euro în ansamblu. Statelor membre din zona euro li se recomandă să ia măsuri în perioada 2022-2023, individual şi colectiv, în cadrul Eurogrupului, pentru a continua să utilizeze şi să coordoneze politicile bugetare naţionale astfel încât să sprijine în mod eficace o redresare sustenabilă.

Raportul comun privind ocuparea forţei de muncă confirmă faptul că piaţa forţei de muncă se redresează, deşi ocuparea forţei de muncă nu a revenit încă la nivelurile anterioare crizei. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a afectat în special tinerii, lucrătorii cu forme de muncă atipice, persoanele care desfăşoară o activitate independentă şi resortisanţii ţărilor terţe. Sectoarele cu cerere ridicată se confruntă deja cu o penurie de forţă de muncă. În acelaşi timp, o serie de întreprinderi ies din criză cu dificultăţi financiare considerabile, iar unele locuri de muncă pot dispărea, în timp ce altele vor fi create datorită tranziţiei verzi şi tranziţiei digitale. În acest context, politicile active în domeniul pieţei forţei de muncă şi, în special, sprijinul pentru tranziţiile profesionale devin deosebit de importante.

Comisia Europeană
În cadrul summitului Consiliului European pentru Inovare care a avut loc la Bruxelles (24-25 noiembrie), Comisia Europeană a anunţat numele câştigătoarelor din acest an ale Premiului UE pentru femeile inovatoare. Premiul este acordat celor mai talentate femei antreprenor din Europa şi din ţările asociate în cadrul programului Orizont Europa, care au înfiinţat o companie de succes şi au adus inovări pe piaţă. El este finanţat prin programul Orizont Europa şi este administrat de Agenţia Executivă pentru Consiliul European pentru Inovare şi IMM-uri (EISMEA), potrivit https://ec.europa.eu/.

Câştigătoarele, selectate de un juriu format din experţi independenţi, sunt: Merel Boers din Ţările de Jos - cofondator şi director general al NICO-LAB, o societate care oferă tehnologii de vârf pentru a-i ajuta pe medici să îmbunătăţească asistenţa medicală de urgenţă; Mathilde Jakobsen din Danemarca - cofondator şi director general al platformei digitale Land care scurtează şi digitalizează lanţul de aprovizionare cu alimente, oferind un acces facil la alimente de bună calitate; Daphne Haim Langford din Israel - fondator şi director general al "Tarsier Pharma", o companie care dezvoltă soluţii medicale disruptive pentru tratamentul şi vindecarea bolilor autoimune şi inflamatorii oculare. Fiecare dintre câştigătoare va primi un premiu în bani în valoare de 100.000 euro.

În plus, premiul "Rising Innovator 2021", acordat unui inovator excepţional cu vârsta sub 30 de ani, a fost primit de Ailbhe şi Isabel Keane din Irlanda, fondatoare ale Izzy Wheels. Compania lor creează ornamente la modă pentru roţile scaunelor rulante. Ailbhe şi Isabel Keane vor primi un premiu în bani în valoare de 50.000 euro.

În cadrul aceluiaşi summit, Comisia a anunţat câştigătorii celei de-a şaptea ediţii a premiilor "Capitala europeană a inovării" ("iCapital"). Oraşul Dortmund din Germania este Capitala europeană a inovării 2021, iar oraşul Vantaa din Finlanda este Cel mai inovator oraş european. În fiecare an, Uniunea Europeană recunoaşte oraşele care creează ecosisteme de inovare favorabile incluziunii, acordându-le premiul "iCapital". Prima ediţie a acestui concurs a avut loc în 2014. Printre câştigătorii din anii anteriori se numără Barcelona (2014), Amsterdam (2016), Paris (2017), Atena (2018), Nantes (2019) şi Leuven (2020), arată https://ec.europa.eu/.

În urma unui proces riguros de evaluare, două jurii compuse din experţi independenţi de nivel înalt au selecţionat câştigătorii şi candidaţii clasaţi pe celelalte locuri la cele două categorii de premii. La categoria "Capitala europeană a inovării", pe locul al doilea s-au clasat oraşele Dublin (Irlanda) şi Malaga (Spania), iar pe locul al treilea, oraşul Vilnius (Lituania). La categoria "Cel mai inovator oraş european", locul al doilea i-a revenit oraşului Cascais (Portugalia), iar locul al treilea, oraşului Trondheim (Norvegia). AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Ruxandra Bratu, editor online: Ady Ivaşcu)