Luna decembrie va debuta cu temperaturi mai ridicate, care ne vor aminti de o toamnă târzie, iarna lăsându-se aşteptată. Chiar şi aşa, potrivit datelor prezentate, de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), după jumătatea lunii, iarna îşi va cere drepturile, temperaturile vor fi cele specifice vremii, iar în ceea ce priveşte cantităţile de precipitaţii estimate, acestea vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval, în cea mai mare parte a ţării. Deci, avem toate şansele să sărbătorim un Crăciun cu zăpada mult dorită, care dă un farmec aparte sărbătorilor de la sfârşit de an.

Decembrie este a douăsprezecea şi ultima lună a anului în calendarul gregorian, având 31 de zile. Totodată, este considerată prima lună a iernii, atât în calendarul oficial (1 decembrie), cât şi în cel popular (6 decembrie - Moş Nicolae) şi în cel astronomic (21 decembrie, ziua solstiţiului de iarnă).

În tradiţia populară, luna decembrie se numeşte Undrea, Andrea, Indrea, păstrând astfel amintirea Sfântului Apostol Andrei, prăznuit în 30 noiembrie.

Denumirea lunii decembrie derivă de la cuvântul "decem", care înseamnă zece, deoarece a reprezentat luna a zecea în calendarul roman - cu început de an la 1 martie. S-a păstrat această denumire în calendarul iulian şi în cel gregorian - cu început de an la 1 ianuarie, chiar dacă reprezintă numeric a douăsprezecea lună a anului.

Evenimente astronomice
În decembrie, ziua are 9 ore, iar noaptea are 15 ore. Soarele răsare la începutul lunii la 07 h 32 m şi apune la 16 h 38 m, iar la sfârşitul lunii răsare la 07 h 52 m şi apune la 16 h 46 m.

Luna decembrie este caracterizată de ploaia de meteori Geminide care se manifestă în perioada 4 decembrie - 20 decembrie. Fenomenul va putea fi observat pe tot globul, potrivit NASA.

În noaptea de 13 spre 14 decembrie este atins nivelul maxim de către curentul de meteori Geminide, când Pământul trece printr-o zonă în care se află cantităţi mari de praf lăsate de asteroidul acitv (3200) Phaethon. În această perioadă pot apărea între 60-80 meteori pe oră, o mare parte din ei fiind foarte strălucitori (bolizi).

Din punct de vedere astronomic, în luna decembrie putem observa ultima eclipsă a anului 2021, care este o eclipsă totală de soare, vizibilă din sudul Australiei, sudul Africii, sudul Americii de Sud, Pacific, Atlantic, Oceanul Indian, Antarctica.

Solstiţiul de iarnă are loc la 21 decembrie, la 17 h 02 m, potrivit site-ului https://www.astro-urseanu.ro/. El este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. La data solstiţiului de iarnă, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute (pentru Bucureşti). Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător.

La data de 22 decembrie, se face trecerea în semnul zodiacal Capricorn, din zodiacul clasic european şi reprezintă a 10-a zodie pe cercul zodiacal (care cuprinde 12 zodii).

Fazele Lunii se produc la: 04 decembrie - Lună Nouă 09 h 48 m (Luna începe să crească); 11 decembrie - Luna la Primul Pătrar la 03 h 42 m; 19 decembrie - Lună Plină 06 h 36 m (Luna începe să descrească); 27 decembrie - Luna la Ultimul Pătrar 04 h 23 m, potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".

Sărbători şi obiceiuri
Luna decembrie este aşteptată cu multă bucurie, fiind marcată de sărbători care pregătesc, prin obiceiurile, ritualurile şi practicile magice pe care le cuprind, sfârşitul şi, totodată, începutul anului calendaristic: Bubatul, Sava, Moş Nicolae, Ana Zacetenia, Modest, Ignatul, Moş Ajun, Moş Crăciun, Îngropatul Crăciunului, potrivit volumului "Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român" (Ion Ghinoiu, Editura Pro, 2000).

Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru - bradul sau stejarul - tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul - reprezentat de o mască (Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa), care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este omorât simbolic şi, mai ales, cu porcul - reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignat (20 decembrie).

Moş Nicolae, divinitate din generaţia sfinţilor-moşi, care a preluat numele şi data de celebrare a Sfântului Nicolae din calendarul creştin (6 decembrie) este numit în Calendarul popular Sânnicoară - în Transilvania şi Moş Nicolae - în Muntenia. În tradiţiile româneşti, el ajută văduvele, orfanii şi aduce cadouri copiilor în noaptea de 5/6 decembrie, dar îi pedepseşte când sunt leneşi şi neascultători.

Moş Ajun, fratele lui Crăciun, este celebrat pe 24 decembrie. Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide şirul sărbătorilor de iarnă, care se desfăşoară pe parcursul a 12 zile şi se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie), potrivit volumului "Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român" (Ion Ghinoiu, Editura Pro, 2000).

Revelionul - ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit Îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.

Mai mult de un mileniu, creştinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în preajma solstiţiului de iarnă: la Roma, până în secolul al XIII-lea; în Franţa, până în 1564; în Rusia, până în vremea ţarului Petru cel Mare; în Ţările Române, până la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Timpul obiectiv este "oprit" după 365 de zile, pentru a fi reluat în ziua de Anul Nou (1 ianuarie).

Anul 2022, din punct de vedere astronomic va avea 365 de zile, luna februarie având 28 de zile, şi fiind, deci, un an obişnuit. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)