Ortodoxe
Intrarea în biserică a Maicii Domnului (Dezlegare la peşte)
Duminica a 26-a după Rusalii

Greco-catolice
Duminica 26 dR. Intrarea în Templu a Maicii Domnului

Romano-catolice
Cristos Regele Universului
Prezentarea la Templu a Sf. Fc. Maria


Intrarea în biserică a Maicii Domnului se sărbătoreşte la 21 noiembrie.

Maica Domnului a fost adusă în templul din Ierusalim, la vârsta de trei ani, potrivit făgăduinţei Sfinţilor şi Drepţilor Părinţi Ioachim şi Ana, ca să dea în dar lui Dumnezeu pe cea născută.

Chemând toate rudeniile din Nazaret, unde locuiau, rudenii care erau de neam împărătesc şi arhieresc - căci Dreptul Ioachim, tatăl Fecioarei Maria, era de neam împărătesc, iar soţia lui, Sfânta Ana, era de neam arhieresc - şi aducând şi cete de fecioare tinere, sfinţii şi drepţii ei părinţi au pregătit multe făclii şi au împodobit pe Preacurata Fecioară Maria cu haine împărăteşti, spre slava şi frumuseţea cea mai mare.

Pregătind deci cele ce se cuveneau pentru cinstita şi slăvita intrare, au mers din Nazaret la Ierusalim, timp de trei zile.

Ajungând la Ierusalim, au dus în biserica zidită pe Curata Fecioară Maria, "Biserica" lui Dumnezeu cea însufleţită.

S-a adunat atunci tot Ierusalimul, văzând acea nouă petrecere, cum pe o copilă de trei ani o duc împodobită cu atâta slavă şi cu multă lumină; "şi nu numai cetăţenii de jos ai Ierusalimului, ci şi cei de sus, adică sfinţii îngeri, s-au adunat să vadă preaslăvita ducere a Preacuratei Fecioare Maria" (Vieţile Sfinţilor).

La templu, Sfânta Fecioară a fost întâmpinată de preoţi între care era şi arhiereul Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul. Prin puterea harului, el a recunoscut lucrarea lui Dumnezeu; a dus copila în Sfânta Sfintelor, locul cel mai sfânt al templului unde, o dată pe an, numai arhiereului îi era îngăduit să intre.

Acolo i-a dat arhiereul Zaharia Preacuratei Fecioare loc de rugăciune. Căci celorlalte fecioare, care, de asemeni, erau aduse pentru slujbă în biserica Domnului până la o anumită vârsta, le era dat loc de rugăciune, după mărturia Sfântului Chiril Alexandrinul şi a lui Grigore de Nissa, între biserică şi altar. Şi în niciun caz nu era posibil ca vreuna din aceste fecioare să îndrăznească să se apropie de altar, pentru că erau oprite de arhiereu.

Zaharia, martor fiind al vieţii pe care Sfânta Fecioară o avea, era uimit şi cutremurat de vederea îngerilor care-i slujeau Fecioarei şi fericea casa lui Israel "din care a odrăslit o vlăstară ca aceasta".

La biserica Ierusalimului, templul care a fost zidit de regele Solomon, Maria Maica Domnului a fost găzduită în spaţiul destinat fecioarelor. Camerele, largi şi foarte frumoase, erau construite din piatră pe lângă peretele biserici.

Preacuratei Fecioare Maria, care era de neam împărătesc, i-au fost orânduite pentru ajutor o seamă de fecioare care cunoşteau bine Sfânta Scriptură şi ştiau lucrul de mână. La templu veneau des şi Sfinţii ei Părinţi Ioachim şi Ana. Sfânta Ana, mai ales, venea de multe ori să-şi vadă şi să-şi educe copilul.

Maica Domnului a rămas la templu 12 ani, deprinzând lucrul de mână, citirea Scripturii şi îndeosebi rugăciunea. După trecerea acestor ani, a fost dată în grija bătrânului Iosif, pentru a păzi în continuare curăţia şi sfinţenia vieţii ei. (sursă: vol. "Vieţile Sfinţilor") AGERPRES /(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Doina Lecea)