DOCUMENTAR: 95 de ani de la naşterea mitropolitului Ardealului, Antonie Plămădeală (1982-2005) (17 noiembrie)
Arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală (din botez Leonida) s-a născut la 17 noiembrie 1926, în Basarabia, localitatea Stolniceşti, judeţul Lăpuşna.
A studiat la Seminariile teologice din Chişinău (1937-1944) şi din Bucureşti (1944-1945); a absolvit Facultatea de Teologie din Bucureşti (1945-1948) şi Institutul Teologic Universitar din Cluj (1948-1949); cursuri de doctorat la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti (1956-1959).
A fost tuns în monahism la Mănăstirea Prislop, sub numele Antonie şi hirotonit ierodiacon (1949), transferat la Mănăstirea Slatina (1950), unde a funcţionat ca profesor la Şcoala monahală şi a fost hirotonit ieromonah (1953).
Un timp, la mănăstirile Râşca şi Dragomirna, a îndeplinit munci didactice şi administrative.
Antonie Plămădeală, viitorul mitropolit al Ardealului, a fost condamnat, în lipsă, în 1949, la şapte ani de închisoare de autorităţile comuniste. A fost arestat în 1954 şi închis la Jilava. Judecat din nou şi condamnat la patru ani de închisoare, a fost graţiat în 1956.
În 1959 a fost scos din mănăstire şi din rândul clerului. S-a angajat ca muncitor în diferite întreprinderi; de abia în 1968 şi-a putut relua activitatea clericală, fiind numit secretar şef la Institutul Teologic din Bucureşti.
A fost trimis la studii de specializare în teologie şi filosofie la "Heythrop College" de lângă Oxford, mutat apoi în Londra (1968-1970); a obţinut doctoratul în teologie la colegiul amintit în 1971, apoi la Institutul Teologic din Bucureşti (1972).
La 15 decembrie 1970, Sfântul Sinod l-a ales episcop-vicar patriarhal, cu titlul "Ploieşteanul" (hirotonit la 27 decembrie), încredinţându-i-se sectorul "Relaţii externe", precum şi sectorul economic şi Comisia de pictură bisericească. În perioada 1971-1974 a fost rector al Institutului Teologic din Bucureşti.
A fost ales, la 9 decembrie 1979, episcop al Buzăului (înscăunat la 13 ianuarie 1980). La 10 ianuarie 1982 a fost ales arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului (înscăunat la 7 februarie 1982).
A făcut parte din delegaţiile sinodale române care au vizitat alte Biserici creştine (ortodoxe, catolice, protestante etc.).
Delegat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la a cincea Adunare generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor (Nairobi 1975), Antonie Plămădeală a fost ales membru în Comitetul executiv şi în cel financiar; conducătorul delegaţiei române la a şasea Adunare generală a aceluiaşi Consiliu (Vancouver, 1983); delegat la diferite întruniri ale unor comitete din Consiliul Ecumenic. A fost delegat la Adunările generale ale Conferinţei Bisericilor Europene (Engelberg 1974, Chania Creta 1979), la diferite sesiuni de lucru ale Comitetului consultativ şi financiar; participant la mai multe sesiuni ale Comisiei mixte internaţionale de dialog între Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano-Catolică.
A fost delegat de Sfântul Sinod să viziteze parohiile ortodoxe române din diaspora (SUA, Canada, Australia, Europa occidentală).
Membru de onoare al Academiei Române şi al Academiei de Ştiinţe din Chişinău (1992), al mai multor asociaţii culturale de peste hotare.
În calitate de ierarh, la Buzău a restaurat clădirile de la centrul eparhial şi peste 15 biserici - monumente istorice; la Sibiu a ridicat o clădire nouă la centrul eparhial, o clădire nouă la Schitul Păltiniş, un complex de clădiri care constituie incinta Mănăstirii de la Sâmbăta de Sus - fiind a treia ctitorire a ei - restaurarea unor biserici monumente istorice ş.a.
Lucrări în volum: "Biserica slujitoare în Sfânta Scriptură, în Sfânta Tradiţie şi în teologia contemporană" - Teza de doctorat, Bucureşti, 1972, altă ediţie la Sibiu, 1986; "Hans Kung, şi declaraţia Misterium Eccleviae", Bucureşti, 1974; "Clerici ortodocşi ctitori de limbă şi cultură Românească", Bucureşti, 1977; "Un episod important din lupta pentru limba română", Bucureşti, 1978; "Ca toţi să fie una", Bucureşti, 1979; "Dascălul de cuget şi simţire românească", Bucureşti, 1981; "Tradiţie şi libertate în spiritualitatea românească", Sibiu, 1983; "Pagini dintr-o arhivă inedită. Documente literare." - Ediţie îngrijită, studiu introductiv şi note..., Bucureşti, 1984; "Vocaţie şi misiune în vremea noastră", Sibiu, 1984; "Lazăr Leon Asachi în cultura română", Sibiu, 1985; "Lupta împotriva deznaţionalizării românilor din Transilvania în timpul dualismului austro-ungar în vremea lui Miron Romanul (1874-1898), după acte, documente şi corespondenţe", Sibiu, 1986; "Românii din Transilvania sub teroarea regimului dualist austro-ungar (1867-1918), după documente, acte şi corespondenţe rămase de la Elie Miron Cristea", Sibiu, 1986; "Cuvinte la zile mari", Sibiu, 1989; romanul "Trei ceasuri în iad", Bucureşti, 1970 (ed. a II-a, Bucureşti, 1993); "Tâlcuri noi la texte vechi. Predici", Sibiu, 1999.
A publicat sute de articole cu caracter istoric, dogmatic, ecumenist, cuvântări, reportaje, mai ales în: Telegraful Român, precum şi în Romanian Orthodox Church News, Mitropolia Ardealului, Îndrumătorul bisericesc - Sibiu sau în buletinele comunităţilor ortodoxe române de peste hotare: Almanahul parohiei ortodoxe române din Viena, Altarul - Londra, Credinţa - Detroit, Învierea - Geneva etc.
Mitropolitul Ardealului, Antonie Plămădeală, a trecut la cele veşnice la 29 august 2005, în ziua de praznic a Tăierii cinstitului cap al Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. A fost prohodit în Catedrala mitropolitană din Sibiu de un sobor de ierarhi în frunte cu patriarhul Teoctist şi a fost aşezat în cripta de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus.
Din cuvintele duhovniceşti ale mitropolitului Antonie Plămădeală:
"Până şi copiii îşi părăsesc jucăriile după o vreme. Nu-i mai interesează. A fi liber înseamnă a nu fi o jucărie mecanică. De aceea, omul are suflet, şi minte, şi libertate, şi e capabil de cele mai ingenioase şi neaşteptate iniţiative, creaţii, simţiri, care îi fac viaţa frumoasă, interesantă, iubită".
"Ca oameni ne apărăm, nu ne expunem. Numai dragostea ne face să ne expunem, pentru că ea crede în minuni. Sau nu-i pasă de consecinţe. Dragostea se răspândeşte prin ea însăşi. Cine poate înţelege aceasta a ajuns la dragoste".
"Repet şi eu adesea această lege de aur a creştinismului, nu cu teama că îmi veţi reproşa, ci cu speranţa că o veţi pune în practică: Faceţi oamenilor ceea ce vreţi să vă facă ei vouă" (Iulian Dumitraşcu - https://basilica.ro). (surse: Dicţionarul Teologilor Români - www.crestinortodox.ro; https://basilica.ro) AGERPRES / (Documentare - Mariana Zbora-Ciurel; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)
* Explicaţie foto din deschidere: Mitropolitul Ardealului, Antonie Plămădeală, la Sesiunea Adunării Naţionale Bisericeşti, Bucureşti, 4 martie 2005.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: 130 de ani de la nașterea Reginei-mamă Elena a României (3 mai)
Regina-mamă Elena a României, mama regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), născută Alteța Sa Regală principesa Elena a Greciei și a Danemarcei, la 3 mai 1896, a fost fiica regelui Constantin I al elenilor și reginei Sofia, născută principesă a Prusiei. A fost sora regilor George al II-lea, Alexandru și Pavlos ai Greciei. A fost strănepoata reginei Victoria a Marii Brit
3 mai - Ziua mamei
La 3 mai este sărbătorită, în România, Ziua mamei. Celebrarea acestei zile a fost instituită în 2009, prin Legea nr. 319/2009, care stabilește marcarea acesteia în fiecare an, în prima duminică a lunii mai. Potrivit acestei legi, în România este marcată și Ziua tatălui în cea de-a doua duminică a l
3 mai - Ziua mondială a libertății presei (ONU)
Ziua mondială a libertății presei 2026 oferă un moment critic pentru a reafirma libertatea de exprimare, atât ca pârghie normativă, cât și empirică pentru modelarea viitorului societăților informaționale. Libertatea presei și jurnalismul independent nu sunt probleme sectoriale, ci forțe pentru viitor și factori transversali care facilitează pacea, rezilienț
3 mai - Ziua mondială a râsului
Ziua mondială a râsului este sărbătorită anual în prima duminică din luna mai și reprezintă un prilej de a celebra bucuria, sănătatea și puterea pozitivă a râsului. În anul 2026, această zi este marcată la 3 mai. Ziua mondială a râsului a fost inițiată în 1998 de fondatorul mișcării Laughter Yoga, medicul indian Madan Katari
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 3 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Irodion de la Lainici; Sf. Mc. Timotei și soția sa, Mavra Duminica a 4-a după Paști Greco-catolice Duminica a 4-a a Paștilor. Sf. m. Timotei și Maura Romano-catolice Duminica a 5-a a Paștelui Ss. Filip și Iacob, ap.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 mai
Este a 123-a zi a anului 2026. Au mai rămas 242 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 04 m și apune la 20 h 22 m. Luna răsare la 22 h 40 m și apune la 06 h 24 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
2 mai - Ziua mondială a tonului (ONU)
Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția adoptată la 7 decembrie 2016 decide să desemneze 2 mai drept Ziua mondială a tonului. (sursa: https://www.un.org) De asemenea, invită toate statele membre, organizațiile sistemului Națiunilor Unite, alte organizații internaționale și regionale și societatea civilă, inclusi
2 mai - Ziua națională a tineretului
La 2 mai este marcată Ziua națională a tineretului. Aniversarea acestei zile se realizează prin textul Legii nr. 425/2004. Proiectul legislativ privind decretarea marcării acestei zile a fost inițiat în 2004, de 15 deputați din formațiunile politice parlamentare. Respinsă de Senat, la 1 aprilie 2004, propunerea legislativă a fost adoptată de plenul Camer
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 2 mai
Ortodoxe Sf. Ier. Atanasie al III-lea (Patelarie), patriarhul Constantinopolului; Aducerea moaștelor Sf. Ier. Atanasie cel Mare; Sf. Matrona de la Moscova Greco-catolice Aducerea moaștelor Sf. Atanasie cel Mare al Alexandriei Romano-catolice Ss. Atanasiu, ep. în
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 mai
Este a 122-a zi a anului 2026. Au mai rămas 243 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 05 m și apune la 20 h 21 m. Luna răsare la 21 h 36 m și apune la 05 h 54 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: Prima Mare Expoziție Universală, organizată la Londra (1 mai 1851)
La 1 mai 1851 a fost deschisă într-o uriașă clădire de sticlă, ridicată în Hyde Park, Londra, prima expoziție universală, intitulată Marea Expoziție a Lucrărilor Industriei Tuturor Națiunilor (Great Exhibition of the Works of Industry of All Nations), una dintre cele mai populare atracții publice din Londra secolului al XIX-lea, care a prezentat industrie și mate
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Coiful de la Coțofenești și cele două brățări de aur, pot fi văzute până pe 3 mai Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) rămâne deschis în perioada 29 aprilie - 3 mai, iar vizitatorii pot admira Coiful de la Coțofenești și cele două brățări de aur până duminică, 3 mai, în intervalul 10:00-18:00, conform MNIR
PERSONALITATEA ZILEI: Regizorul John Woo
Cariera ilustră de regizor a lui John Woo a început în Hong Kong, unde a petrecut peste două decenii în centrul unei industrii cinematografice înfloritoare, regizând peste 26 de filme artistice. John Woo a fost cunoscut în principal ca specialist în comedie până la mijlocul anilor 1980, înainte de a crea o
DOCUMENTAR: Luna Mai
Luna Mai sau Florar, potrivit calendarului popular, indică timpul florilor, sau Frunzar - exuberanța vegetației, este a cincea lună a anului în Calendarul gregorian și ultima lună de primăvară, notează volumul 'Zile și mituri. Calendarul țăranului român' (Ion Ghinoiu, 2000). Se pare că numele latin al lunii, 'Maius', ar proveni de l
1 mai - Ziua Vesak, a lunii pline (ONU)
Ziua Vesak (Ziua Lunii pline) este sărbătorită în 2026 la data de 1 mai, fiind considerată zi sacră pentru budiștii din întreaga lume. Ziua lunii pline reprezintă ziua în care s-a născut Buddha, în anul 623 î.Hr. Ziua Vesak este marcată anual în ziua cu lună plină din luna mai, conform site-ului














