La 18 noiembrie 2021, începând cu ora 18.00, poate fi vizionat online spectacolul "De la Caragiale la Şalom Alehem", inspirat din operele lui Ion Luca Caragiale (1852-1912) şi ale lui Şalom Alehem (1859-1916), în regie colectivă, notează site-ul https://www.mystage.ro/.

Spectacolul de teatru cu orchestră, o producţie a Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti, a avut premiera la 13 decembrie 2015, potrivit https://teatrul-evreiesc.com.ro/.

Scriitori remarcabili ai literaturii române şi idiş, I.L. Caragiale şi Şalom Alehem au scris inspirându-se din viaţa zbuciumată a sfârşitului de secol XIX din Estul Europei. Cei doi autori au multe subiecte literare comune, iar prin acest spectacol unic sunt puse în valoare asemănările şi deosebirile culturale, oferind o perspectivă inedită către societatea secolului al XIX-lea. Tranziţia între cele două lumi literare este realizată prin călătoria cu trenul, mijloc de transport care a revoluţionat viaţa de zi cu zi din epocă, dar şi temă literară centrală pentru ambii autori, prilej pentru socializare, cunoaştere, salvare, fugă şi amuzament în acelaşi timp.

Plină de umor şi ironie, piesa "este o bună lecţie pentru cultura oricărui om. Este mai mult decât o piesă, este un carnaval de măşti" în care personaje memorabile se perindă în faţa publicului, cu replici celebre şi discuţii aproape filosofice. "(...) domnul Goe şi-a pierdut pălăria, iar duduile din Five O'clock au avut divergenţe cu privire la domnul Mitică. Pe lângă aceste opere mioritice, cunoscute publicului românesc, s-au alăturat şi scene, secvenţe din piesele dramaturgului Şalom Alehem. Astfel s-a creat o legătură între cele două culturi: cea românească şi cea idiş, din aceeaşi perioadă.", notează site-ul https://leviathan.ro/.

Dramatizarea spectacolului este semnată de Edith Negulici, scenografia - Adina Mastalier, ilustraţia muzicală - Florea Cîrstea, proiecţia video - Oana Monica Nae. Din distribuţia spectacolului fac parte: Neculai Predica, Mircea Drîmbăreanu, Viorica Bantaş, Alina Tomi, Andrei Miercure, Arabela Neazi, Veaceslav Grosu, Maia Morgenstern, Mircea Dragoman, Dorina Păunescu, Darius Daradici, Mirela Nicolau, Mihai Ciucă, Neculai Predica, Nicolae Călugăriţa, Nicolae Botezatu, Darius Daradici.

Spectacolul beneficiază de participarea Orchestrei Teatrului Evreiesc de Stat (TES), cu Bogdan Lifşin la clape, acordeon, Rodica Gancea la vioară, Sergiu Marin la violoncel, Sorin Dobrotă la clarinet şi Radu Gheorghe la percuţie.

***

Teatrul Evreiesc de Stat din Bucureşti a fost înfiinţat la 1 august 1948, la propunerea Comitetului Democrat Evreiesc şi a Asociaţiei Culturale IKUF, după peste şapte decenii de la momentul apariţiei primului teatru idiş profesionist - la Iaşi, în anul 1876 - graţie lui Abraham Goldfaden, potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, cu prilejul împlinirii a 72 de ani de la înfiinţarea instituţiei de teatru.

Clădirea din strada Dr. Iuliu Barasch a devenit sediul permanent al trupei de teatru. Nume celebre precum Sevilla Pastor, Dina Konig, Seidy Gluck, Mano Rippel, Isac Havis şi alţii, în coordonarea primului director, Bernard Lebli şi a lui Ury Benador ca secretar-literar au prezentat un număr important de premiere.

După anul 1954, scena şi clădirea teatrului au trecut printr-o serie de modernizări, direcţia fiind asigurată de Franz Auerbach. Trupa de teatru şi-a continuat activitatea în mod neîntrerupt evoluând pe marile scene bucureştene. În 1955, Israil Bercovici a devenit secretar-literar al Teatrului Evreiesc de Stat, el fiind o figură emblematică a istoriei teatrului idiş din spaţiul românesc. În 1957, a fost constituit un Studio Idiş de pregătire actoricească, el reunind contribuţii importante ale unor personalităţi teatrale precum Beate Fredanov, Alexandru Finţi, David Esrig sau David Rubin.

S-au montat piese de rezonanţă, precum "Tevie Lăptarul", "Lozul cel mare", "Comoara", "Sender Blank", "Nathan Înţeleptul", "Vioara lui Stempeniu" sau binecunoscuta "Vrăjitoare" a lui Abraham Goldfaden, ilustrând creaţiile unor clasici ai dramaturgiei evreieşti (Şalom Alehem, I.L. Peretz, S. Ansky, Iacob Gordin, H. Leivik), dar şi ale unor dramaturgi evrei din România (Mihail Sebastian, Aurel Baranga, Alexandru Sever, Dumitru Solomon) şi din lume (Arthur Miller, Israel Horovitz, Mario Diament). Acestora li s-au adăugat scrierile unor iluştri autori din dramaturgia universală (Jean-Baptiste Moliere, Gotthold Ephraim Lessing, Henrik Ibsen, Bertolt Brecht, Lion Feuchtwanger, Max Frisch, Friedrich Durrenmatt, Arnold Wesker).

Dincolo de talentul actoricesc, ilustrat de Tricy Abramovici, Sevilla Pastor, Carol Marcovici, Leonie Waldman-Eliad, Bebe Bercovici, Carol Feldman sau Rudi Rosenfeld, se disting contribuţiile unor personalităţi precum regizorul George Teodorescu, dirijorul emerit Haim Schwartzman, actorul şi regizorul Adrian Lupu, dar şi ale altor numeroşi membri ai orchestrei, referenţi şi secretari-literari. Trupa teatrului s-a îmbogăţit cu nume noi, în anii '˜80-'90, între care: Theodor Danetti, Cornel Ciupercescu, Andrei Finţi, Nicolae Călugăriţa, Dorina Păunescu, Maia Morgenstern, Roxana Guttman, Mihai Ciucă.

Regizorul Harry Eliad a preluat, în decembrie 1989, conducerea Teatrului Evreiesc de Stat, pe care l-a condus până la moartea sa (7 august 2012) cu ştiinţă şi clarviziune şi, nu în ultimul rând, cu înţelegere pentru toţi actorii teatrului.

Începând din 2012, instituţia este condusă de actriţa Maia Morgenstern. Teatrul Evreiesc de Stat oferă publicului spectator, în continuare, un repertoriu vast, care ilustrează o simbioză între tradiţie şi actualitate, urmându-şi menirea de a conserva şi promova limba şi cultura idiş. Din 2016, Teatrul Evreiesc de Stat organizează, la Bucureşti, Festivalul Internaţional de Teatru Idiş TES FEST. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.mystage.ro