Judoka nipon Toshihiko Koga a rămas cunoscut în istoria acestui sport olimpic drept unul dintre cei mai talentaţi luptători, un judoka complet care a învins accidentările şi le-a încununat în medalii.

S-a născut la 21 noiembrie 1967. A îndrăgit judo încă din primii ani de şcoală. A început antrenamentele la 6 ani, alături de fratele său Motohiro, sub coordonarea tatălui său Toshiro. Cei doi luptători Koga aveau să se impună în această disciplină olimpică. În 1985, finala turneului la care cei doi fraţi au participat îi opunea pe cei doi Koga pentru disputarea medaliei, Toshihiko avea să câştige, anunţând un parcurs prodigios în judo.

După absolvirea cursurilor primare, a participat la prestigioasa şcoală de judo Kodo Gakusha din Tokyo, perfecţionându-şi tehnicile alături de cei mai buni judoka ai Japoniei, potrivit https://www.asahi.com/. Student al Nippon Sport Science University, a cucerit, la 18 ani, turneul internaţional de judo Cupa Jigoro Kano.

La ediţia Jocurilor Olimpice de la Seul din 1988 a pierdut în runda a treia, însă a cucerit titlul mondial în 1989 şi 1991. În 1990, la ediţia All-Japan Judo Championships, a pierdut în finală în faţa lui Naoya Ogawa, care domina divizia grea la acel moment, meciul fiind unul dintre cele mai captivante la care a asistat întreaga naţiune niponă.

A crescut permanent, în ce priveşte forma şi acumulările tactice, câştigând turneu după turneu, începând cu turneul mondial de juniori de la Roma (1986), a cucerit numeroase trofee Kodokan Cup şi All-Japan Judo Championships, potrivit https://www.martialtribes.com/.

A participat la trei ediţii ale Jocurilor Olimpice, câştigând aurul la Barcelona (1992) şi argint la Atlanta (1996). Şi-a îmbunătăţit permanent tehnica, dezvoltând un procedeu specific celor incluse în categoria ''tokui-waza'' - proiectarea adversarului peste umăr - care avea să rămână ''semnătura'' sa în judo şi care i-a adus renumele ''Sanshiro of Heisei''.

Succesul olimpic de la Barcelona i-a asigurat poziţia de căpitan al delegaţiei olimpice nipone, potrivit https://www.asahi.com/ şi https://www.japantimes.co.jp/. Reuşita sa a fost cu atât mai impresionantă survenind pe fondul unei accidentări serioase la zona ligamentelor genunchiului stâng, într-o sesiune de pregătire, cu puţin timp înainte de debutul olimpiadei. Nu se putea deplasa decât sprijinit de umărul altcuiva, forma sa fizică punea la îndoială posibilitatea participării la olimpiadă. Pe acest fond, a câştigat aurul olimpic, performanţa sa uimind o întreagă naţiune.

Accidentările serioase (la cot în 1986 şi la genunchi în 1992) nu l-au oprit din drumul său spre marea performanţă. A revenit de fiecare dată, depăşind impasul şi a cucerit competiţia în care era implicat, o formă testamentară, nu doar a abilităţilor şi dedicării sale în judo, dar şi a capacităţii sale de a se adapta şi de a folosi tehnicile necesare pentru a câştiga, chiar pe fondul accidentărilor şi ţinând cont de acestea. A rămas cunoscut în lumea judo-ului nipon şi internaţional drept luptătorul care a învins de fiecare dată accidentările, încununându-le cu medalii.

În 2000, s-a retras din activitatea sportivă şi a îmbrăţişat cariera de antrenor. A coordonat echipa naţională feminină şi a contribuit la succesul luptătoarei Ayumi Tanimoto în obţinerea aurului olimpic la ediţia Jocurilor Olimpice de la Atena (2004).

S-a implicat în promovarea judo-ului şi în dezvoltarea luptătorilor niponi ai acestei ramuri sportive. A deschis clubul Koga Juku în Kawasaki. ''Vreau să contribui la dezvoltarea unui judoka care este util şi altor oameni'', a declarat Toshihiko Koga, cu prilejul inaugurării clubului, potrivit https://www.asahi.com/.

În 2007, a devenit profesor în cadrul International Pacific University în Prefectura Okayama, unde a fost, deopotrivă, coordonator principal al echipei feminine de judo. A căutat să includă perspective medicale în antrenamentul pentru judo. La 40 de ani, a început să studieze în cadrul Universităţii Hirosaki, prefectura Aomori, şi a obţinut o diplomă în studii medicale.

A murit, la 24 martie 2021, în locuinţa sa din Kawasaki, la vârsta de 53 de ani, pierzând de această dată lupta cu problemele medicale, fiind răpus de o formă de cancer. Cu doar o zi înaintea decesului, fusese avansat la gradul 9 dan în judo. Campion olimpic, vicecampion olimpic, de trei ori campion mondial şi de şase ori campion All-Japan, contribuţia sa pentru judo-ul competiţional nipon cât şi pentru dezvoltarea acestei discipline olimpice reprezintă semnătura testamentară a celui supranumit "Sanshiro of Heisei", din Prefectura Saga. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: ijf.org