Oleg Danovski, celebru coregraf şi balerin, s-a născut la 9 februarie 1917, în localitatea Vosnesensk din Ucraina. Oleg Danovski este ''unul dintre creatorii români care au convins de geniul lui şi străinătatea, impunându-se pe scenele marilor teatre ale lumii şi stând cu demnitate alături de adevăraţi monştri sacri ai dansului'', potrivit https://www.icr.ro/.

Mama sa, Malvina Danovski (pe numele de artistă Malvina Kşesovskaia), ea însăşi dansatoare şi maestră de balet, a fost coregrafă la Teatrul naţional din Chişinău, apoi la Cernăuţi şi la Teatrul ''Tranulis'' din Constanţa. Oleg Danovski a făcut primii paşi în balet la vârsta de 13 ani, la Cernăuţi, iar mama sa l-a dat să studieze vioara. ''M-a captivat un timp, îndeajuns să descopăr teritoriul fascinant al sunetelor muzicii şi armoniei. În casă, ca şi la şcoală sau teatru, eram în mijlocul preocupărilor şi al unei atmosfere culturale deosebite'', se destăinuia Oleg Danovski în volumul ''Dirijorul de lebede. Întâlniri cu Oleg Danovski'' de Marian Constantinescu (Editura Muzicală, Bucureşti, 1989). Tot mama sa l-a adus la Teatrul ''Tranulis'' din Constanţa, unde a debutat cu un dans marinăresc şi unde avea să danseze un timp, alături de trupa ''Pasărea albastră''.

A venit apoi în Bucureşti, unde a urmat lecţii de balet cu Floria Capsali, care i-a remarcat talentul. Află dintr-un ziar că la ''Cărăbuş'' se făcea un concurs pentru completarea corpului de figuranţi şi devine astfel figurant în vestita trupă condusă de Constantin Tănase, care avea să-i marcheze începuturile artistice. În 1932 debutează ca balerin la Grădina ''Cărăbuş'', apoi, prin anii 1932-1933, ajunge la compania ''Alhambra'', atras fiind de spectacolele de aici. Devine prim-balerin, apoi maestru de balet al ansamblului de balet de la ''Alhambra'', iar Nicolae Vlădoianu, directorul companiei Alhambra, l-a numit ''sfinxul slav''.

L-a cunoscut, de asemenea, pe Anton Romanovsky, prin anii '34-'35, şi a urmat cursuri la Studioul de balet deschis de acesta la Bucureşti. ''Am învăţat lucruri esenţiale. Lucruri care m-au apropiat, inevitabil, de Operă, de creaţia clasică şi de caracter. Acolo am înţeles că dansul clasic este, în aceeaşi măsură, tehnică şi poezie (...)'', avea să-şi amintească maestrul Oleg Danovski.

Captivat de jazz, la începutul deceniului patru susţine recitaluri de dans modern la sala ''Savoy'', pe muzica orchestrei de jazz condusă de Dinu Şerbănescu. De asemenea, a întemeiat un corp de balet, înregistrând o serie de spectacole reuşite la ''Teatrul comic'', fondat în 1941. La începutul anilor '40 încearcă o serie de colaborări, inclusiv cu baletul Operei. ''Simţeam că venise momentul unor mari şi consistente desfăşurări coregrafice. Şi estimam acest lucru atât ca balerin cât şi ca maestru coregraf. Singurul loc în care mă puteam împlini era scena Operei'', spune Oleg Danovski în volumul amintit.

Motivul principal pentru care a părăsit teatrul de revistă orientându-se spre baletul clasic a fost, după cum el însuşi declară, ''afirmarea unei şcoli, cea a Operei, unde Floria Capsali a atras, încă de la început, valorile pe care le formase de-a lungul anilor''. În 1939 se remarcă în spectacolul de balet ''Nunta în Carpaţi'' (muzica Paul Constantinescu, scenariul Floria Capsali). În 1943 este angajat ca maestru de balet şi prim-dansator al Operei române, continuând să lucreze mult alături de Floria Capsali. Una dintre primele sale montări de proporţii a fost ''Lakmé'' de Léo Delibes. În 1949 are loc premiera baletului ''Harap Alb'', realizat de Oleg Danovski.

La 7 noiembrie 1957 a avut loc un eveniment în lumea baletului clasic românesc, anume premiera la Teatrul de Operă şi Balet din Bucureşti a spectacolului ''Lacul lebedelor'', în patru acte, regia aparţinându-i maestrului Oleg Danovski. Rolul principal Odette/Odille a fost interpretat de balerina Irinel Liciu. Această montarea a spectacolului ''Lacul lebedelor'' a fost apreciată în numeroase turnee drept una dintre cele mai bune din lume.

În 1958 semnează regia şi coregrafia unui nou spectacol, pe muzica lui George Gershwin, ''Concertul în Fa'', după care au urmat spectacolele ''Priculiciul'' (1959) şi ''Orfeu''(1961). A semnat coregrafia în spectacolele ''Lakmé'' de Delibes, ''Liliacul'' de Strauss, ''Aida'' de Verdi, ''Faust'' de Gounod, ''Rigoletto'' de Verdi (ultimele trei montate la Opera din Monte Carlo, cu baletul francez), ''Carmen'' de Bizet. În 1962 a montat un balet inspirat de compoziţia ''Simfonia fantastică'' de Berlioz, iar în 1964 spectacolul ''Iancu Jianu'' (compozitor Mircea Chiriac), în care apăreau balerini celebri precum Irinel Liciu, Valentina Massini, Alexa Mezincescu, Elena Dacian, Ileana Iliescu, Gabriel Popescu ş.a. Au urmat spectacolele ''Întoarcerea din adâncuri'' (1965), ''Nastasia'' (1966), ''Chopiniana'' (1968), ''Mandarinul miraculos'' (1969), ''Văpaia'' (1974).

Oleg Danovski a pus şi bazele unui studio experimental al baletului Operei, ''Studio 68'', prin care a încercat să creeze o avangardă a mişcării de balet contemporan în România.

În 1974 pune în scenă la Opera din Bucureşti un triptic coregrafic: ''Carnaval'' de Schumann, ''Invitaţie la vals'' de Weber şi ''Carmen'' de Bizet-Şcedrin, Oleg Danovski fiind coregraf, regizor, libretist, iar în 1976 semnează regia şi coregrafia spectacolului ''Cocoşatul de la Notre Dame''. În anii '70 a fost prezent de mai multe ori ca maestru coregraf la Klagenfurt, în Austria.

Cu spectacolul ''Lacul lebedelor'' a întreprins numeroase turnee: în 1963 în Italia; în 1965 în fosta Uniune Sovietică; în 1966 la Atena, în Grecia; în 1967 la Havana, în Cuba; în 1968 în Spania; în 1969 în Portugalia; 1976 la Varşovia, în Polonia. Robert Helpmann avea să-l invite să monteze la Londra ''Lacul lebedelor'', apreciind spectacolul realizat de Oleg Danovski ca fiind una dintre cele mai reuşite versiuni din lume.

''Rareori publicul veneţian a avut ocazia să asiste la un spectacol de mare clasă ca acela cu ''Lacul lebedelor'' prezentat de baletul Teatrului de Operă şi Balet din Bucureşti, cu o coregrafie de absolută noutate semnată de Oleg Danovski'', nota ziarul ''La Venezia'' în iulie 1963.

În 1978, s-a întâlnit cu directorul Teatrului de Revistă "Fantasio" din Constanţa, Aurel Manolache, care i-a propus o colaborare. Astfel, Oleg Danovski, care mai colaborase cu acest teatru, a înfiinţat aici un ansamblu de balet - Ansamblul de balet contemporan şi clasic ''Fantasio'', ca formaţie artistică profesionistă, distinctă. Trupa a fost alcătuită în principal din tineri balerini, apoi şi din absolvenţi ai şcolilor de coregrafie de la Bucureşti şi Cluj, având în jur de 50 de membri. ''Am dorit să realizez ceea ce-mi propusesem cu ani în urmă. O companie de balet, un balet naţional românesc, reprezentativ pentru tradiţiile şcolii noastre de dans, relativ tinere, dar viguroase'', mărturisea Oleg Danovski, cel care, începând din 1978 a fost director artistic al Ansamblului de balet contemporan şi clasic ''Fantasio''.

Primul spectacol montat aici a fost "Chopiniana", după care au urmat ''Lacul lebedelor'', "Frumoasa din pădurea adormită", ''Spărgătorul de nuci'', ''Cenuşăreasa'', ''Giselle'', ''Don Quijote'', ''Mandarinul miraculos'' etc. Trupa de balerini de la ''Fantasio'' a efectuat numeroase turnee (New York, Washington, Los Angeles, Roma, Napoli, Berlin, Hamburg, Hanovra, Amsterdam, Haga ş.a.). Ansamblul a fost prezent pe scena de la Internazional Congress Centrum din Berlin şi a primit timp de patru ani (1983, 1984, 1985, 1986) ''Premiul excelenţei'' şi Diploma de onoare din partea Clubului Teatrelor din Berlinul Occidental.

'''Spărgătorul de nuci' al românilor este una dintre cele mai bune montări din lume'', scria ''Der Neue Tag'' în ianuarie 1984. Despre spectacolul ''Cenuşăreasa'' de Prokofiev, ''Hannover N.P.'' scria, în decembrie 1986: ''Conducătorul ansamblului este coregraful Oleg Danovski, căruia la nivelul artistic i se mai adaugă şi o mână severă în evoluţia dansatorilor. El îmbină severitatea cu evoluţia elegantă, combinată cu uşurinţa şi strălucirea''.

Oleg Danovski s-a afirmat pe toate marile scene ale lumii, precum Teatrul Balşoi, Opera din Milano sau Metropolitan Opera din New York. A făcut parte, totodată, din numeroase jurii internaţionale la concursuri de balet clasic. A primit titlul de Artist Emerit al Artei, a fost decorat cu ''Meritul cultural'' şi i-au fost decernate, de-a lungul timpului, numeroase alte medalii, distincţii şi diplome.

Ultimul spectacol al lui Oleg Danovski a fost ''Crăiasa zăpezilor'', la montarea căruia a lucrat deşi era grav bolnav. Celebrul coregraf a murit la 21 octombrie 1996.

Teatrul Naţional de Operă şi Balet din Constanţa îi poartă numele. În 2012 a apărut volumul biografic "Oleg Danovski - omul, artistul, legenda" de Doina Jela, editat de Curtea Veche Publishing. AGERPRES/(Documentare: Andreea Onogea, Ruxandra Bratu; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)