Drama istorică "Burebista", regizată de Gheorghe Vitanidis după un scenariu scris de Mihnea Gheorghiu, a avut premiera în 1980.

"În prima parte a secolului I î.Hr., Burebista, conducătorul primului stat dac centralizat, lupta pentru unificarea regatului şi redobândirea unor vechi ţinuturi dacice. Sprijinit de marele preot Deceneu şi de comandanţii militari geto-daci, Burebista duce o politică de alianţe abilă pentru a se apăra atât de expansiunea romană, cât şi de celţi", notează site-ul cinemagia.ro în prezentarea filmului.

Regizorul Gheorghe Vitanidis declara, în timpul filmărilor peliculei, în revista "Cinema", citată de site-ul http://aarc.ro/: "Nu ştiu cum va ieşi filmul, cât de valoros va fi, dar cred că e un act de respect şi de probitate faptul că filmăm aici, chiar pe locul fostelor cetăţi dacice. Din păcate, ne-am dezobişnuit să facem filme grele. Pentru a face cât mai puţine concesii, mă sprijin pe intrepretarea actoricească", mai notează site-ul amintit.

Actorul Ion Dichiseanu considera că filmările la "Burebista", reprezintă "o pagină frumoasă din istoria românilor", adăugând: "Mă bucur că am avut plăcerea de a juca alături de actori atât de minunaţi, iar numele personajului interpretat de mine, Calopor, înseamnă un fel de Făt-Frumos", conform site-ului tvr.ro.

Ion Dichiseanu a mai povestit că în urma unui accident provocat de cai a ajuns la spital cu lovituri, trei coaste rupte şi două fisurate. "Aşa cum vă amintiţi, în multe dintre secvenţele din film actorii sunt călare. La un moment dat, armăsarii s-au luat la bătaie. Aşa am ajuns să fiu rănit şi internat într-un spital de lângă Deva. Cadrele medicale însă m-au tratat regeşte", spunea el. Deşi nu era pe deplin refăcut, la numai două săptămâni de la accident, s-a întors pe platoul de filmare pentru ca lungmetrajul să fie terminat la timp. "Purtam încă bandajul şi nu aveam voie să urc pe cal. Aşa că s-a făcut o improvizaţie iar pentru scenele în care ar fi trebuit să fiu călare am filmat dintr-o maşină decapotabilă", precizează site-ul tvr.ro.

Criticul de film Eva Sîrbu nota, în cronica publicată în revista "Cinema" nr. 9 din septembrie 1980, că Mihnea Gheorghiu a "construit baza literară a filmului, încercând să se ţină aproape, cu licenţe ale ficţiunii neimportante la scara a două milenii, de aceste date, care poartă girul istoricilor".

"El a imaginat, astfel, întoarcerea unui fiu pierdut, Calopor, în vremea luptelor lui Burebista cu boii şi tauriscii (eveniment fixat istoriceşte în jurul anului 60 î.e.n.). Calopor a luptat în oastea lui Spartacus, învinsă, tot potrivit datelor istorice, în anul 71 î.e.n. Prima parte a filmului se încheie cu înfrângerea triburilor celte de către Burebista. Partea a doua începe cu drumul lui Calopor către mama sa, Magna Mater, şi continuă cu sosirea la Dionysopolis. Acolo, printr-o comprimare de timp (licenţă poetică permisă într-un film care nu este documentar, ci de ficţiune), ni se prezintă, succesiv, pedepsirea consulului Hybrida de către Calopor şi cucerirea cetăţilor pontice de către Burebista. Scenariul propune apoi, sprijinindu-se pe tărâmul ferm al istoriei, ideea rivalităţii dintre Cezar şi Pompei, încercarea lui Pompei de a-l înfrunta pe Cezar, hotărârea lui Burebista de a-l sprijini pe Pompei, reacţia violentă a lui Calopor care este gata să-şi ucidă tatăl şi este ucis de bunul său prieten, Lai, vestea căderii şi morţii lui Pompei, vestea asasinării lui Cezar, ca o prevestire sumbră a morţii lui Burebista, asasinat şi el în acelaşi an: 44 î.e.n. În jurul acestor date-repere, scenaristul a reconstruit destinul omenesc - destul de misterios de altfel - al marelui conducător dac. Un destin de însingurat în marile lui idei, de luptător cu aliaţi puţini şi duşmani mulţi, neînţeles de propriul său fiu. Un destin politiceşte victorios, omeneşte tragic", nota Eva Sîrbu, potrivit site-ului http://aarc.ro/.

În opinia sa, actorul George Constantin (interpretul rolului Burebista - n.r.) "îşi pune la bătaie tot talentul şi prestanţa binecunoscute, interpretarea lui este fără cusur".

"La capitolul interpretare, în afară de admirabila strădanie depusă de George Constantin în a conferi monumentalitate interioară regelui dac, reţin atenţia în mod special Emanoil Petruţ - marele preot Deceneu, unul dintre frumoasele roluri ale carierei sale cinematografice, Ion Dichiseanu cu al său impetuos şi poetic Calopor, Ernest Maftei - cu dulcele său grai moldovenesc în care rosteşte Ťante portasť - un pitoresc Castaboca, Ioana Bulcă, misterioasă Magna Mater, bine exploatată ca prezenţă, Alexandru Repan - Acorpion, un convingător portret de diplomat grec, Ana Szönyi, o prea frumoasă patriciană", mai precizează cronica de film citată.

Incursiunile geţilor peste Dunăre provoacă îngrijorarea romanilor, care se pregătesc să trimită o armată împotriva lui. În faţa primejdiei romane, Burebista încearcă să se alieze cu Pompei (106-48 î.Hr.), rivalul lui Iulius Cezar, de ale cărui planuri expansioniste se temea. În acest scop, el îl trimite pe grecul Acornion să se întâlnească cu Pompei lângă Heracleea Lyacestis (azi Bitolia-Monastir n.n.) din Macedonia. Aceste informaţii provin din inscripţia de la Dionysopolis pusă în anul 48 î.Hr. în cinstea lui Acornion. Iată un fragment: "În timpul din urmă regele Burebista ajungând cel dintâi şi cel mai mare din regii din Tracia şi stăpânitor al tuturor ţinuturilor de dincolo şi de dincoace de Dunărea, Acornion a fost şi pe lângă acesta în cea dintâi şi cea mai mare apropiere şi a obţinut cele mai bune rezultate pentru patria sa, inspirând şi colaborând la cele mai eficace măsuri şi, nu mai puţin, câştigând bunăvoinţa regelui pentru mântuirea cetăţii sale. Şi fiind trimis de regele Burebista ca ambasador la Cn(aeius) Pompeius şi întâlnindu-se cu acesta în părţile Macedoniei, lângă Heracleea Lyacestis (azi Bitolia-Monastir n.n.) a purtat cele mai frumoase negocieri". (sursa - https://www.facebook.com/valorilenoastre/videos/burebista-film-istoric/1672024103088797/).

Gheorghe Vitanidis a filmat pe vechea vatră a cetăţilor dacice şi acest decor natural imprimă filmului aura de adevăr. Regizorul a ocolit formula unui film dominat de înfruntări pe câmpul de luptă, deşi acestea nu lipsesc.

"Incontestabilă - şi vizibilă - rămâne strădania autorilor de a vorbi despre un erou al trecutului nostru foarte îndepărtat. La fel de vizibilă este şi dificultatea împlinirii ei într-o operă de indiscutabilă valoare cinematografică. Iar pentru această dificultate, depune o mărturie grea însuşi filmul. O mărturie extrem de preţioasă în construirea epopeii naţionale la care visează şi trudeşte întreaga noastră cinematografie", mai notează revista "Cinema" din nr. 9 din septembrie 1980.

Distribuţia filmului cuprinde o întreagă pleiadă de mari actori români: George Constantin, Ion Dichiseanu, Emanoil Petruţ, Alexandru Repan, Ernest Maftei, Ovidiu Moldovan, Şerban Ionescu, Ştefan Sileanu, Ioana Bulcă, Anca Szonyi, Monica Rusu, Constantin Dinulescu, Iulian Necşulescu, Vlad Rădescu, Corado Negreanu, Szobi Cseh, Vasile Niţulescu, Olga Adamescu, conform site-ului imdb.com. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.cinemagia.ro