Aprobarea de către Consiliu a unui fond financiar de urgenţă pentru impactul negativ al Brexitului sau alocarea de către Comisie a unor noi tranşe din cadrul Mecanismului de Recuperare şi Rezilienţă, raportul Eurostat privind statutul juridic al COVID-19, reprezintă o parte dintre evenimentele europene desfăşurate în intervalul 27 septembrie - 1 octombrie 2021.

Comisia Europeană
* La 28 septembrie, Comisia Europeană a anunţat câştigătorii Premiului UE 2021 (a doua ediţie) pentru siguranţa produselor. 11 companii din opt ţări diferite au fost celebrate pentru inovaţiile şi investiţiile lor pentru protejarea consumatorilor. Printre câştigători se numără: T.FIRST POOL SAFETY LTD, Cipru; ONANOFF EUROPE BV, Ţările de Jos; BESAFE, Norvegia; IKEA OF SWEDEN AB (Suedia); TAMPAX - PROCTER & GAMBLE (Franţa); TERRAINQ SOLUTIONS (Germania); LUDO PLAYGROUNDS (Grecia); TEM (Italia) etc, scrie site-ul Comisiei.

* Comisia Europeană a anunţat, la 30 septembrie, că va prelungi până la sfârşitul lunii decembrie mecanismul de control al exporturilor de vaccinuri împotriva COVID-19 produse în Uniunea Europeană, pentru a garanta aprovizionarea statelor membre în contextul "incertitudinilor" alimentate de apariţia unor noi variante ale coronavirusului, potrivit France Presse. Executivul UE a pus în aplicare, la sfârşitul lunii ianuarie, un mecanism de autorizare a exporturilor de vaccinuri împotriva COVID-19, pentru a controla exporturile spre ţări unde situaţia sanitară era considerată mai bună decât în Europa, şi a le supraveghea mai ales pe cele ale laboratorului AstraZeneca, acuzat de neonorarea comenzilor UE, în beneficiul altor ţări.

Parlamentul European
* Opozantul rus Aleksei Navalnîi a fost nominalizat, la 27 septembrie, pentru Premiul Saharov acordat de Parlamentul European, în contextul în care aleşii europeni doresc să menţină atenţia publică asupra mişcării prodemocraţie care a fost interzisă în Rusia, a relatat Reuters. În vârstă de 45 de ani, Navalnîi execută o pedeapsă de doi ani şi jumătate de închisoare în Rusia pentru încălcarea condiţiilor de eliberare condiţionată, acuzaţii respinse de către disidentul rus. Ceilalţi nominalizaţi din acest an pentru Premiul Saharov sunt un grup de femei afgane care luptă pentru drepturile omului, activista Sultana Khaya, care militează pentru dreptul de autodeterminare al populaţiei din Sahara Occidentală, fosta preşedintă interimară boliviană Jeanine Anez, acuzată de putere de ''lovitură de stat'' contra guvernului fostului preşedinte Evo Morales şi întemniţată, şi organizaţia pentru drepturile omului Global Witness.
Pe 14 octombrie va fi stabilită o listă scurtă cu trei finalişti, iar câştigătorul ediţiei din acest an a Premiului Saharov va fi anunţat pe 21 octombrie.

* În intervalul 1-3 octombrie, are loc, la Parlamentul European de la Strasbourg, a treia sesiune cetăţenească europeană - serie de sesiuni din cadrul Conferinţei privind viitorul Europei, lansată de instituţiile comunitare la 9 mai 2021. Temele luate în discuţie sunt schimbările climatice, mediu / sănătate. Primul panel de acest gen a avut loc în 17-19 septembrie, iar al doilea între 24 şi 26 septembrie, informează site-ul https://www.europarl.europa.eu/. Conferinţa privind viitorul Europei reprezintă o serie de dezbateri şi discuţii organizate cu participarea cetăţenilor, dorindu-se a fi un exerciţiu democratic paneuropean, conform https://ec.europa.eu/.

Consiliul Uniunii Europene
* La 28 septembrie, Consiliul şi-a dat aprobarea finală pentru un fond menit să ajute statele membre să gestioneze impactul negativ al Brexitului. Fondul de cinci miliarde de euro (la preţurile din 2018) va sprijini regiunile, sectoarele şi comunităţile cele mai afectate să compenseze pierderile rezultate din Brexit. Rezerva este un instrument special de urgenţă cu caracter excepţional şi va finanţa măsurile introduse în perioada 1 ianuarie 2020 - 31 decembrie 2023, conform https://www.consilium.europa.eu/.
AFP a relatat, în aceeaşi zi, că Republica Irlanda, singura ţară din UE care împarte o frontieră terestră cu Regatul Unit, va primi 1,1 miliarde de euro ca ajutor pentru compensarea pierderilor generate de aplicarea de la 1 ianuarie a acordului comercial post-Brexit între Londra şi Bruxelles. Franţa va beneficia de 735 milioane de euro, dintre care o mare parte este destinată sectorului de pescuit, al cărui acces în apele teritoriale britanice a fost redus drastic.
Aprobarea acestui fond de către Consiliu, la 28 septembrie, reprezintă etapa legislativă finală. Regulamentul va intra în vigoare în ziua următoare publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în prima jumătate a lunii octombrie 2021, scrie https://www.consilium.europa.eu.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)
* Comisia a adoptat, la 27 septembrie, o propunere de decizie în care se prevede că se acordă României granturi în valoare de 14,2 miliarde euro şi împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde euro, în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă. În principiu, Consiliul are acum la dispoziţie patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu ar permite plata a 3,6 miliarde euro sub formă de prefinanţare, şi anume 13% din suma totală alocată României, se menţionează pe site-ul https://ec.europa.eu/.

* În intervalul 27 septembrie - 2 octombrie, Comisia Europeană a făcut mai multe tranşe de plăţi către ţările membre în cadrul Mecanismului de Recuperare şi Rezilienţă: Austria - plată de refinanţare de 450 milioane euro (13% din totalul de 3,5 miliarde de euro); Croaţia - 818 milioane euro (13% din totalul de 6,3 miliarde de euro); Cehia - 915 milioane de euro (13% din totalul de 7 miliarde de euro), se arată pe site-ul Comisiei.

* Comisia Europeană a anunţat, la 30 septembrie, că nu a validat încă planul de relansare al Ungariei, privând ţara de fonduri europene de peste 7 miliarde de euro, relatează AFP. Procedura de examinare a planului ar fi trebuit, teoretic, să se încheie pe 30 septembrie, după ce a fost deja prelungită în această vară.

Eurostat
* La 28 septembrie, Eurostat a publicat un raport privind statutul juridic al COVID-19 ca accident de muncă şi / sau boală profesională la nivel naţional, în urma unui sondaj la nivelul UE, lansat în noiembrie 2020. Sondajul arată că 17 ţări din UE ar recunoaşte COVID-19 ca boală profesională (Bulgaria, Cipru, Croaţia, Cehia, Estonia, Franţa, Ungaria, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia şi Suedia ), în timp ce Italia, Slovenia şi Spania ar vedea-o ca pe un accident de muncă, se arată pe https://ec.europa.eu/. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Ruxandra Bratu)