Cea de-a XXI-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară a avut loc în perioada 17 iulie - 1 august 1976, la Montreal, potrivit olympics.com. Evenimentul a rămas în istorie, pe bună dreptate, sub numele "Olimpiada Nadiei Comăneci".

Montreal a fost ales oraş-gazdă al Jocurilor Olimpice în mai 1970, în defavoarea celorlalte două oraşe aflate printre favorite, Moscova şi Los Angeles. Acestea din urmă au fost gazde ale următoarelor două ediţii ale Jocurilor Olimpice, din 1980 şi respectiv 1984.

Jocurile Olimpice au fost deschise de regina Elisabeta a II-a, în cadrul unei ceremonii la care a participat întreaga familie regală.

Au intrat în competiţie 6.084 de sportivi, din 92 de ţări. În programul olimpic au fost incluse 21 de sporturi şi 198 de probe, dintre care 49 feminine.

România a avut 166 de sportivi participanţi, dintre care 59 femei. S-a participat la 11 sporturi şi 92 de probe, 70 masculine şi 22 feminine.

La baschet, handbal şi canotaj au fost acceptate întrecerile feminine.

Un număr de 22 de ţări africane, mai puţin Senegal şi Coasta de Fildeş, au boicotat Jocurile, în semn de protest faţă de prezenţa echipei de rugby a Noii Zeelande la o competiţie în Africa de Sud, unde politica de apartheid era în vigoare, arată cosr.ro.

Jocurile Olimpice de vară din 1976, de la Montreal, au fost asociate cu perfecţiunea atinsă în gimnastica artistică de Nadia Comăneci. În premieră absolută, românca a primit nota 10 la paralele, notă care nu a putut fi afişată de tabela electronică. Ordinatoarele gimnasticii nu au avut programate şi nota 10, căci nimeni nu a crezut că se poate atinge o asemenea cotă.

La vârsta de 14 ani, Nadia Comăneci a devenit o stea a Jocurilor Olimpice. Nu numai că a fost prima gimnastă care a obţinut nota perfectă de zece la Olimpiadă, dar a reuşit această performanţă de nu mai puţin de şapte ori într-un singur concurs de amploarea Jocurilor Olimpice. A câştigat trei medalii de aur, la individual compus, la bârnă şi la paralele inegale, o medalie de argint cu echipa şi una de bronz, la sol.

Performanţele uimitoare ale sportivei din România au făcut înconjurul lumii. Reprezentativ a fost textul publicat de Journal de Montreal: "În această săptămână, Nadia Comăneci a făcut infinit mai mult decât obţinerea unor notaţii perfecte. Ea a dat gimnasticii un având extraordinar, care va fi resimţit peste tot în lume... Privind la televizor de la începutul Jocurilor montrealeze am fost, ca şi milioane de alţi telespectatori, atras, încântat şi cucerit de NADIA, această micuţă de 14 ani care ne-a arătat că pe pământ există perfecţiune...", citat de Emanuel Fântâneanu în lucrarea "România la Jocurile Olimpice".

La rândul său, gimnastul sovietic Nikolay Andrianov a cucerit şapte medalii, dintre care patru de aur.

Învingător la 100 m a fost atletul Hasley Crawford, primul campion din Trinidad. Cubanezul Alberto Juantorena a fost primul alergător dintr-o ţară nevorbitoare de limbă engleză care a obţinut titlul la 400 m. La aceeaşi ediţie, el a triumfat şi la 800 m. Viktor Saneiev, reprezentant al Uniunii Sovietice, a câştigat cel de-al treilea titlu consecutiv la sărituri.

Boris Onişcenko, membru al echipei de pentatlon, a fost eliminat din competiţie, după ce s-a descoperit că îşi modificase arma pentru proba de scrimă. Ca urmare a acestui fapt, întreaga echipă de pentatlon modern a URSS a fost descalificată.

Cinci pugilişti americani, Sugar Ray Leonard, Leon Spinks, Michael Spinks, Leo Randolph şi Howard Davis Jr, au câştigat medaliile de aur. A fost cea mai bună echipă de box pe care au avut-o vreodată Statele Unite.

Gimnastul japonez Shun Fujimoto a suferit o gravă accidentare la genunchiul drept, în timpul evoluţiei la sol. Dat fiind că în acel moment punctajul între Japonia şi URSS era foarte strâns, Fujimoto şi-a ascuns suferinţa pentru a putea evolua în continuare. A reuşit să ducă la bun sfârşit evoluţia la inele, obţinând nota 9,7 şi asigurând astfel medalia de aur Japoniei. A fost, însă, la un pas de a rămâne invalid pe viaţă.

Au fost înmânate 613 medalii, dintre care 147 femeilor; 198 au fost de aur. Un număr de 49 de ţări au obţinut puncte, 41 de ţări au obţinut medalii şi 26 de ţări au obţinut cel puţin o medalie de aur.

Pe primul loc s-a situat Uniunea Sovietică, cu 49 de medalii de aur, 41 de argint şi 35 de bronz. A fost urmată de R. D. Germană, cu 40 de medalii de aur, 25 de argint şi 25 de bronz. Pe locul al treilea s-a aflat SUA, cu 34 de medalii de aur, 35 de argint şi 25 de bronz, potrivit olympics.com. Canada, ţara gazdă, a câştigat 5 medalii de argint şi şase de bronz. A fost pentru prima dată în istoria Jocurilor când Canada nu a câştigat nici o medalie de aur.

România s-a clasat pe locul 6 în clasamentul pe puncte, pe locul 5 în clasamentul pe medalii şi pe locul 9 în clasamentul pe medalii de aur. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Sursa foto: olympics.com