Redeschiderea liniei ferate Crasna-Huși, semnul că nu am uitat de România profundă

Există locuri în România unde timpul pare că s-a oprit în loc, unde nepăsarea și deciziile politice greșite au retezat orice șansă reală de dezvoltare. Huși, 'orașul dintre vii', este unul dintre aceste locuri, un oraș cu rădăcini adânci, cu oameni harnici și cu un potențial agricol și economic uriaș, dar care, din 2012, a fost practic rupt de rețeaua națională, prin închiderea abuzivă a liniei ferate Crasna-Huși, o rană deschisă care nici astăzi nu a fost tratată de către autorități.

Redeschiderea acestei linii de cale ferată nu este un moft, nu este un gest simbolic și nici o revendicare locală de complezență, ci o necesitate reală, care ține atât de rațiuni economice și sociale, cât și de o minimă reparație morală față de o regiune uitată prea mult timp. Într-o țară care își asumă angajamente europene și vorbește despre dezvoltare echilibrată, mobilitate durabilă și reducerea decalajelor regionale, ignorarea unor comunități întregi doar pentru că nu generează profituri rapide sau nu aduc beneficii de imagine este dovada clară a unei lipse de viziune și de respect față de viitorul acestei țări.

Pe linia Crasna-Huși ar putea circula din nou trenuri, trenuri care să-i ducă pe hușeni la școli, la spitale, la locurile de muncă, trenuri care să susțină economia locală prin transportul mărfurilor produse în această zonă și care să reducă, în același timp, dependența excesivă de transportul rutier, cu toate costurile și riscurile pe care acesta le presupune. Într-o perioadă în care autoritățile se întrec în declarații despre 'mobilitate verde', despre reducerea emisiilor de carbon și despre investiții în infrastructură sustenabilă, lăsarea în paragină a unei linii ferate existente arată ruptura gravă dintre declarații și realitate.

Din păcate, pentru actualul ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, județul Vaslui pare să nu existe pe harta reală a priorităților naționale. Deși s-au vehiculat proiecte și promisiuni, realitatea din teren arată că orașe precum Huși continuă să fie tratate cu indiferență, ca și cum Moldova nu ar merita șanse egale și investiții vitale pentru viitorul său.

Întrebările sunt simple și legitime: de ce să nu folosim fonduri europene pentru refacerea acestei linii? De ce să nu includem această investiție într-o strategie coerentă de dezvoltare regională? De ce să nu reparăm, prin decizii concrete, o nedreptate evidentă făcută unei întregi comunități?

Ministerul Transporturilor are datoria să trateze cu maximă seriozitate problema redeschiderii liniei Crasna-Huși și să demonstreze că modernizarea României nu înseamnă doar coridoare de transport spre capitalele de județ, ci și refacerea legăturilor esențiale în zonele uitate, acolo unde izolarea riscă să devină definitivă.

Redeschiderea liniei Crasna-Huși nu este doar o formalitate administrativă, ci un gest concret de a repara o nedreptate și de a reda o șansă reală acestei regiuni.

Nu putem construi o Românie modernă ignorând orașele mici și regiunile care au fost lăsate la marginea drumurilor mari ale dezvoltării. Municipiul Huși are nevoie de conectivitate, Moldova are nevoie de respect și sprijin real, iar România are nevoie de politici care să privească spre întreaga țară, nu doar spre zonele privilegiate.

Raisa ENACHI,
Deputat de Vaslui