SĂRBĂTORI ŞI TRADIŢII: Săptămâna Mare

Săptămâna Mare reprezintă perioada cuprinsă între Duminica Floriilor, anul acesta la 25 aprilie, şi până în Sâmbăta Mare, respectiv 1 mai 2021, şi are rolul de a pregăti credincioşii pentru Învierea Mântuitorului.
I se mai spune Săptămâna Patimilor şi este cea mai aspră săptămână a Postului Sfintelor Paşti, amintind de patimile Domnului Iisus Hristos din aceste zile. Ea se adaugă celor 40 de zile propriu-zise de post, încheind perioada de pregătire sufletească şi trupească pentru întâmpinarea cu cuviinţă a celei mai mari sărbători creştine.
Săptămâna Sfintelor Patimi a avut întotdeauna un loc special în cadrul Postului Sfintelor Paşti. Până la sfârşitul secolului al III-lea, acest Post era împărţit în două perioade: Postul Patruzecimii sau al Paresemilor, care ţinea până la Duminica Floriilor, şi Postul Paştilor, de la Duminica Floriilor până la cea a Învierii, caracterizat de cel mai aspru fel de postire. Cu timpul, Săptămâna Patimilor a fost inclusă în Postul Sfintelor Paşti, ajungându-se astfel la o durată de 7 săptămâni, dar rămâne cea mai însemnată dintre acestea, de unde şi denumirea de Săptămâna cea Mare, notează pr. prof. dr. Nicolae D. Necula, într-un material publicat pe site-ul www.crestinortodox.ro. Postul se înăspreşte, iar cei care nu au putut să-l ţină până atunci, se străduiesc ca, cel puţin în această săptămână, să-l respecte. Totodată, această săptămână face parte dintr-o perioadă însemnată a anului bisericesc, aceea a Triodului, care cuprinde zilele pregătitoare Postului Sfintelor Paşti, Postul Sfintelor Paşti şi Săptămâna Patimilor, o vreme de pocăinţă şi de îndreptare duhovnicească.
În Săptămâna Mare, credincioşii se pregătesc pentru sărbătoarea Învierii Domnului. În Maramureş, oamenii poartă haine de doliu, iar casa o îmbracă tot în negru şi în albastru închis. De altfel, în Bihor şi în Maramureş, i se mai spune chiar Săptămâna Neagră, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro. Mulţi credincioşi încearcă să ţină post negru în unele din aceste zile, având credinţa că Dumnezeu îi fereşte de boli, le dă sănătate şi îi ajută pentru tot restul anului. În Săptămâna Mare e bine ca toţi credincioşii să fie împăcaţi cu toată lumea, să ierte şi să-şi ceară iertare.
Pregătirile din aceste zile cuprind, totodată, şi o serie de tradiţii şi de obiceiuri populare. Acum se face curăţenie generală în gospodărie, muncile la câmp fiind permise doar până miercuri, de joi bărbaţii rămân pe lângă casă, ajutându-şi nevestele la treburile casnice. Casele trebuie să strălucească de curăţenie, pentru a întâmpina Învierea Domnului aşa cum se cuvine. Una dintre principalele preocupări înainte de sărbătoarea Sfintelor Paşti este şi primenirea hainelor, potrivit site-ului www.romanianmonasteries.org. Încă de la începutul Postului, gospodinele croiesc cămăşi noi, atât pentru ele cât şi pentru restul familiei, pentru a le purta în ziua de Paşti.
Specifică pentru această săptămână este slujba Deniilor, rânduieli de o mare frumuseţe, care evidenţiază momentele dramatice legate de patimile şi de Jertfa lui Hristos, săvârşite în fiecare seară, din Duminica Floriilor şi până în Vinerea Mare.
O zi de mare însemnătate în istoria mântuirii este Sfânta şi Marea Joi, cunoscută şi ca Joia Mare, în care sunt prăznuite patru momente deosebite din Săptămâna Patimilor: spălarea picioarelor ucenicilor de către Hristos, ca pildă de smerenie, Cina cea de Taină, la care s-a instituit Taina Sfintei Împărtăşanii (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani şi prinderea Domnului de către farisei. În dimineaţa din Joia Mare, credincioşii merg la biserică să se spovedească şi să se împărtăşească şi duc pâine, care va fi sfinţită de preot, stropită cu vin şi împărţită enoriaşilor în noaptea de Înviere. În seara acestei zile, este săvârşită Denia celor 12 Evanghelii, la care sunt citite cele 12 pericope evanghelice despre patimile, răstignirea şi moartea pe cruce a Mântuitorului Iisus Hristos.
Foto: (c) CRISTINA MATEI/ AGERPRES FOTO
În gospodărie, Joia Mare este dedicată copturilor pascale (pasca şi cozonacii) şi înroşirii ouălor, simbol al Sărbătorii Sfintelor Paşti, în credinţa că ouăle înroşite în această zi nu se strică niciodată. Tradiţia înroşirii ouălor înainte de Sfintele Paşti este explicată printr-o serie de legende creştine, care leagă simbolul ouălor roşii de patimile lui Iisus. Astfel, una dintre acestea aminteşte de faptul că Maica Domnului, venind să-şi vadă Fiul răstignit, a adus un coş cu ouă, pe care l-a aşezat sub cruce, iar acestea s-au înroşit cu sângele vărsat de Domnul Iisus pentru mântuirea lumii. Potrivit site-ului www.crestinortodox.ro, culoarea roşie reprezintă pe de o parte focul, cu puterea lui purificatoare, dar îndeosebi sângele lui Iisus vărsat pentru mântuirea lumii. La noi însă, de Paşti, ouăle nu se vopsesc doar în roşu, ci şi în alte culori (galben, verde, albastru), vestind bucuria primăverii. Se mai colorează ouă şi în negru, simbolizând patimile lui Hristos pe cruce. Mai mult decât atât, în unele zone, îndeosebi în Bucovina, se păstrează tradiţia încondeierii ouălor, devenită în timp o adevărată artă, executată cu măiestrie de artişti populari. Ouăle încondeiate se mai numesc şi "ouă muncite", dedicând astfel efortul depus pentru desăvârşirea lor patimilor îndurate de Iisus Hristos pentru mântuirea noastră.
Pentru creştini, pasca este cea mai importantă coptură rituală a Paştilor. Caracterul ritual al pascăi este subliniat de data prescrisă de tradiţie când trebuie pregătită, în joia sau sâmbăta din Săptămâna Mare, de forma (rotundă sau dreptunghiulară) şi de ornamentele din aluat (pască cu sucituri, cu împletituri, cu zimţi, simplă). Alături de pască, se făceau şi alte copturi cu caracter ritual numite colaci, babe, moşi sau moşnegi, prescuri, învârtite, notează Ion Ghinoiu, în volumul "Sărbători şi obiceiuri româneşti" (Ed. Elion, 2002). Pasca se face din făină de grâu de cea mai bună calitate şi, cel mai adesea, are o formă rotundă, pentru că se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde.
Sfântul Epitaf, aflat în biserica Mormântul Domnului din Căpâlna de Sebeş, judeţul Alba; 9 aprilie 2015
Foto: (c) MARINELA BRUMAR / AGERPRES FOTO
Sfânta şi Marea Vineri este ziua când a fost răstignit pe cruce Fiul lui Dumnezeu şi a fost pus în mormânt, fiind, potrivit tradiţiei, zi de post negru, în care nu se mănâncă şi nu se bea decât apă. În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf (numit şi Sfântul Aer), un obiect bisericesc de cult de formă dreptunghiulară, confecţionat din pânză de in, mătase sau catifea, pe care se află imprimată sau pictată icoana înmormântării Mântuitorului şi care va fi aşezat pe o masă mai înaltă. Credincioşii sărută Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfântul Epitaf şi trec de trei ori pe sub masa pe care este aşezat, simbolizând, astfel, trecerea prin mormânt a Mântuitorului, care S-a coborât în iad pentru a elibera sufletele drepţilor. Precum Hristos, care prin moartea şi Învierea Sa, a sfărâmat porţile iadului, iar moartea a fost învinsă, aşa şi credincioşii îşi amintesc acum că şi ei trebuie să treacă prin moarte, prin mormânt, pentru a merge la viaţa veşnică în Hristos. În seara acestei zile, se săvârşeşte Denia Prohodului Domnului, slujba de înmormântare a Mântuitorului Iisus Hristos, iar trecerea pe sub masă a credincioşilor se poate face până la sfârşitul acesteia. După această cântare, se înconjoară biserica, cu Sfântul Epitaf, iar la final, Sfântul Epitaf este aşezat pe Sfânta Masă din Sfântul Altar, unde va rămâne până la Vecernia sărbătorii Înălţării Domnului.
Sâmbăta Mare este dedicată ultimelor pregătiri pentru Paşti: sacrificarea mielului şi prepararea mâncărurilor din carne de miel, precum drob, borş de miel, stufat sau friptură. Mielul este simbolul lui Iisus în tradiţia creştină, căci atunci când Iisus a murit pe cruce pentru mântuirea lumii ca un miel nevinovat, a fost numit ''Mielul lui Dumnezeu'', simbolizând sacrificiul său suprem.
Cercetătorii etnologi susţin că, în comunităţile tradiţionale, se considera că Vinerea Mare, odată cu moartea Mântuitorului, deschide un timp al haosului şi întunericului, oamenii rămânând fără protecţie divină. Timpul ritual de 14 zile, parte componentă a Ciclului pascal, se degradează neîncetat în Săptămâna Patimilor, notează Ion Ghinoiu în volumul "Sărbători şi obiceiuri româneşti" (Ed. Elion, 2002), când Iisus este trădat, chinuit, umilit şi omorât prin răstignire.
Aceste trei zile de haos şi întuneric sunt urmate de Învierea Domnului din noaptea de Paşti şi de Săptămâna Luminată, care readuc echilibrul şi armonia. Prin Învierea Sa, Mântuitorul a sfărâmat porţile iadului şi a învins moartea, dăruind, astfel, credincioşilor, bucuria şi nădejdea la viaţa veşnică întru Hristos. AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)
* Explicaţie foto din deschidere: (Denia Prohodului Domnului din seara de Vinerea Mare, la Biserica Sfânta Treime din Sighişoara; 25 aprilie 2008)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Săptămâna europeană 31 martie - 4 aprilie 2025
Reuniunea Consiliului Afaceri Externe - Apărare, primul summit UE-Asia Centrală, adoptarea de eurodeputați a priorităților pentru bugetul UE 2026, prezentarea ProtectEU - o strategie europeană de securitate internă, dialogul economic la nivel înalt (HLED) dintre Uniunea Europeană și Turcia, anunțarea câștigătoarelor celui de-al 11-lea Premiu european pent
Retrospectiva evenimentelor interne 31 martie - 4 aprilie 2025
Desfășurarea conferinței 'România și OCDE - Principalul proiect de țară după NATO, UE și Schengen', respingerea moțiunilor de cenzură la adresa miniștrilor Energiei și Internelor, desemnarea lui Lucian Romașcanu ca membru al Curții de Conturi Europene (CCE), începerea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 4 mai 2025 (4 aprilie-3
DOCUMENTAR: Actorul Robert Downey Jr. împlinește 60 de ani (4 aprilie)
Actorul Robert Downey Jr. s-a născut la 4 aprilie 1965, în Manhattan, New York. Este fiul scriitorului și regizorului Robert Downey Sr. și al actriței Elsie Downey. A studiat la Stagedoor Manor Performing Arts Training Center din New York. După divorțul părinților, în 1978, s-a mutat cu tatăl său în California. În 1982, a renunțat la Liceul Santa Moni
4 aprilie - Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal (ONU)
La 4 aprilie 2025 este marcată Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal. Această zi a fost instituită de Organizația Națiunilor Unite la 8 decembrie 2005, ca urmare a adoptării textului Rezoluției 60/97, conform www.un.org. În acest an, ziua internațională
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* În ziua de 4 aprilie, Academia Română marchează 159 de ani de la fondare, în cadrul unei sesiuni festive desfășurată începând cu ora 10.00. Evenimentul este urmat de Ziua porților deschise. Potrivit unui comunicat al Academiei Române, cu acest prilej aniversar, președintele Academiei Române, academic
DOCUMENTAR: 50 de ani de la fondarea companiei Microsoft de către Bill Gates și Paul Allen (4 aprilie 1975)
În 1975, Bill Gates și Paul Allen au pus bazele Microsoft - uneori Micro-Soft, pentru microprocesoare și software - pentru a dezvolta sisteme software pentru computerul personal Altair 8800, amintește site-ul de știri al companiei în secțiunea ''Microsoft is born''. Allen și-a părăsit slujba de programator din Boston, iar Gates a re
Lansarea albumului 'Who Believes In Angels?', semnat de Elton John și Brandi Carlile
Cântărețul britanic Elton John și cântăreața americană Brandi Carlile lansează vineri, 4 aprilie 2025, albumul de studio, care se intitulează 'Who Believes In Angels?', produs de casa de discuri Interscope Records, precizează www.eltonjohn.com. Acest material discografic conține 10 piese. Cei doi ar
4 aprilie - Ziua Academiei Române
Ziua Academiei Române este marcată în fiecare an la 4 aprilie, dată la care, în anul 2000, a fost instituită celebrarea acestei zile de prezidiul instituției, cu prilejul ''Zilei Porților Deschise''. Înființată la 1/13 aprilie 1866, ca ''Societate Literară Română'', instituția și-a început act
Festivalul Quais du Polar din Lyon, dedicat literaturii polițiste (4-6 aprilie)
Între zilele de 4 și 6 aprilie 2025, are loc în Lyon, Franța, cea de-a 21-a ediție a Festivalului Quais du polar, dedicat literaturii polițiste, arată https://quaisdupolar.com/. Locurile de desfășurare sunt Hotel de Ville, clădire istorică în care funcționează și primăria orașului, Palai
Cea de-a XVIII-a ediție a Concursului Național iTEC (4-6 aprilie)
În intervalul 4-6 aprilie 2025, se desfășoară, la Timișoara, Concursul Național iTEC, ajuns la ediția a XVIII-a, conform itec.ro. Evenimentul este organizat de Liga Studenților din Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnica Timișoara (UPT), în parteneriat cu Facultatea de Auto
Prezidențiale2025/ Calendarul alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025
Calendarul alegerilor prezidențiale pentru alegerile din 4 mai 2025 a fost stabilit prin Hotărârea de Guvern nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României din anul 2025. Astfel, primul tur al alegerilor prezidențiale este programat pe 4 mai, iar al doilea pe 18 mai 2025. De ase
CITATUL ZILEI
''Cuvântul 'sociopat' este unul misterios. Originile lui își au bazele într-o știință seculară, dar, de atunci, a fost greșit atribuit, pentru a se referi la tot felul de păcate. Nu există - nu mai există - o singură definiție a termenului. Cuvântul, cam ca oamenii pe care îi reprezintă, a devenit un fel de paradox. Un substantiv
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 4 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Iosif Imnograful, Gheorghe din Maleon și Zosima (Denia Acatistului Bunei Vestiri) Greco-catolice Sf. cuv. Teodul și Agatopod; Sf. cuv. Gheorghe din Maleon și Iosif Imnograful. Acatistul Maicii Domnului Romano-catolice Sf. Isidor, ep. înv.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 aprilie
Este a 94-a zi a anului 2025. Au mai rămas 271 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 51 m și apune la 19 h 47 m. Luna răsare la 10 h 39 m și apune la 02 h 36 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea)
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Vechiul sat Holloko din Ungaria
Vechiul sat Holloko din nordul Ungariei a fost inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO în anul 1987, datorită modului excepțional în care a conservat arhitectura, cultura și particularitățile stilului de viață din mediul rural de dinaintea practicilor agricole moderne ale secolului XX, potrivit whc.unesco.org