La 4 aprilie 2025 este marcată Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal. Această zi a fost instituită de Organizația Națiunilor Unite la 8 decembrie 2005, ca urmare a adoptării textului Rezoluției 60/97, conform www.un.org.

În acest an, ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal este marcată sub titulatura ''Safe Futures Start Here'', întreaga comunitate a Națiunilor Unite implicată în acest proces dificil al luptei împotriva minelor antipersonal atrage astfel atenția supra progresului înregistrat în ultimul an în domeniu și deopotrivă asupra provocărilor existente în țările din lumea întreagă, indică https://www.unmas.org/.

La 3 aprilie, la sediul Națiunilor Unite din New York, secretarul general adjunct pentru dreptul legii și pentru instituții de securitate Alexandre Zouev, dar și alți doi oficiali ONU vor fi invitații unei discuții cu presa a purtătorului de cuvânt al secretarului general al ONU, cu prilejul marcării acestei zile, conform https://www.unmas.org/.

În 4 aprilie, Misiunea permanentă a Republicii Azerbaidjan la Națiunile Unite găzduiește o masă rotundă cu tema ''Salvarea vieților prin acțiunea umanitară de deminare în Azerbaidjan''. Prezentarea va fi susținută în cooperare cu Centrul pentru Analiza Relațiilor Internaționale.

La 7 aprilie, în Statele Unite, la Rayburn House Office Building, din Washington DC, este organizată o expoziție și o recepție dedicate conștientizării pericolului reprezentat de minele antipersonal, potrivit https://www.unmas.org/.

De asemenea, în Columbia, la Bogota, la Pontificia Universidad Javeriana, este organizat, în 3 aprilie, de către Înaltul Comisar pentru Pace, evenimentul intitulat ''Deminarea umanitară și transformare teritorială: Contribuind la construcția păcii din teritorii''.

Convenția privind interzicerea utilizării, stocarea, producția și transferul minelor antipersonal și distrugerea acestora (cunoscută deopotrivă drept Convenția de interzicere a minelor antipersonal sau Tratatul minelor antipersonal) reprezintă piatra de temelie la nivelul efortului internațional de a pune capăt suferinței și pagubelor provocate de minele antipersonal, potrivit https://www.apminebanconvention.org.

Procesul dedicat creionării Convenției, denumit Procesul Ottawa, a fost rezultatul muncii depuse de Campania Internațională de Interzicere a Minelor Antipersonal și a Comitetului Internațional al Crucii Roșii, în colaborare cu un grup principal de state care erau angajate deopotrivă în ce privește interzicerea minelor antipersonal. Procesul a culminat cu adoptarea Convenției la 18 septembrie 1997, la Oslo, Norvegia. Semnarea Convenției a avut loc în decembrie 1997, la Ottawa, în Canada, iar în prima zi a lunii martie 1999 documentul a intrat în vigoare, la șase luni după depunerea la depozitarul convenției a celui de-al 40-lea instrument de ratificare, potrivit www.apminebanconvention.org.

Cunoscută și sub titulatura Convenția de la Ottawa, tratatul reunește peste 80% din statele lumii și interzice folosirea, stocarea, producția sau transferul acestor tipuri de arme, potrivit https://new.apminebanconvention.org/. Majoritatea minelor antipersonal au fost distruse de statele care au aderat la Tratatul de interzicere a minelor, la 1 martie 1999, potrivit www.hrw.org. Pentru gestionarea activităților privind minele antipersonal, Organizația Națiunilor Unite desfășoară acțiuni dedicate prin intermediul instrumentului denumit Echipa ONU de Acțiune împotriva Minelor (UNMAS).

România a ratificat Convenția la 30 noiembrie 2000, documentul intrând în vigoare la 1 mai 2001. În martie 2004, autoritățile de la București au anunțat distrugerea tuturor minelor antipersonal stocate pe teritoriul național, respectiv 1.075.074 de mine, potrivit www.apminebanconvention.org. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)