Ziua Academiei Române este marcată în fiecare an la 4 aprilie, dată la care, în anul 2000, a fost instituită celebrarea acestei zile de prezidiul instituției, cu prilejul ''Zilei Porților Deschise''.

Înființată la 1/13 aprilie 1866, ca ''Societate Literară Română'', instituția și-a început activitatea în anul următor, sub numele de ''Societatea Academică Română'', iar la 29 martie 1879, prin înalt decret, a fost declarată institut național, sub denumirea de Academia Română, potrivit www.acad.ro.

Încă de la început, Academia a fost concepută ca o instituție reprezentativă pentru cultura națională, atât prin componența ei - membrii aleși fiind personalități marcante din întreg spațiul românesc: patru din Muntenia, câte trei din Moldova, Transilvania și Basarabia și câte doi din Banat, Bucovina, Maramureș și Macedonia -, cât și prin programul anunțat. Printre primii membri s-au numărat: Iosif Hodoș din Maramureș, Timotei Cipariu și George Barițiu din Transilvania, Andrei Mocioni (Mocsony) și Vicențiu Babeș din Banat, Alexandru Hurmuzachi din Bucovina, Vasile Alecsandri și Costache Negruzzi din Moldova, Ion Heliade-Rădulescu, August Treboniu Laurian și C.A. Rosetti din Muntenia.

Principala misiune a forului a fost normarea limbii române și studiul istoriei poporului român, având ca obiective elaborarea ortografiei și a gramaticii limbii române, realizarea unui dicționar al limbii române și elaborarea tratatului de istorie a românilor, precum și publicarea unor valoroase colecții de documentele referitoare la istoria națională.

Lucrările primei ședințe a Societății Literare Române s-au desfășurat la 6 august 1867, iar la 24 august 1867 a fost aprobat statutul său, care menționa constituirea Societății Academice Române, ''cu scopul de a lucra la înaintarea literelor și a științelor între români''. La 31 august, a fost aleasă conducerea Societății: președinte - Ion Heliade Rădulescu, vicepreședinte - Timotei Cipariu și secretar - August Treboniu Laurian.

La 29 martie 1879, prin înalt decret, Societatea Academică Română a fost declarată institut național, sub denumirea de Academia Română, având trei secții - literară, istorică, științifică. Ulterior, prin Decretul din 9 iunie 1948, aceasta a fost transformată în Academia Republicii Populare Române, iar la 5 ianuarie 1990, s-a semnat Decretul - Lege prin care Academia Română se reorganiza, redevenind, astfel, cel mai înalt for științific și cultural al țării.

Academia Română, ca instituție națională în plan cultural și științific, a împlinit unirea românilor înainte ca ea să se fi produs în plan politic. De-a lungul existenței sale, în Academia Română s-au regăsit reprezentanți marcanți din toate domeniile științelor (filologice, istorice, matematice, fizice, chimice, biologice, geonomice, tehnice, agricole, silvice, medicale ș.a.), ale literaturii și artei, reprezentanți ai cultelor, armatei și vieții politice.

În prezent, Academia Română îndeplinește trei roluri majore: for de consacrare, pilon important al cercetării din România și participant activ în viața societății.

Instituția are 14 secții, 3 filiale, în Iași, Cluj-Napoca și Timișoara. Coordonează 70 de institute care își desfășoară activitatea în domenii fundamentale ale științei și culturii cuprinzând peste 2.000 de cercetători atestați, specialiști în cercetare fundamentală sau aplicată. Academia Română promovează cercetarea fundamentală, fără a exclude cercetarea aplicativă. Pe lângă acestea, se numără și Biblioteca Academiei Române, Editura Academiei (înființată în 1938) și revista ''Academica'' (înființată în oct. 1990).

Primul președinte al Academiei Române după 1990 a fost inginerul Mihai Corneliu Drăgănescu (2 februarie 1990 - 18 ianuarie 1994), urmat de inginerul Virgiliu N. G. Constantinescu (18 ianuarie 1994 - 16 ianuarie 1998), istoricul literar Eugen Simion (16 ianuarie 1998 - aprilie 2006), doctor în științe chimice Ionel Haiduc (5 aprilie 2006 - 8 aprilie 2014), Ionel Valentin Vlad, inginer și fizician (8 aprilie 2014 - 24 decembrie 2017), inginerul agrochimist Cristian Hera (5 ianuarie - 5 aprilie 2018), doctor în istorie Ioan-Aurel Pop (5 ianuarie 2018 - 5 aprilie 2022). La 5 aprilie 2022, academicianul Ioan-Aurel Pop a fost reales președinte al Academiei Române pentru un mandat de patru ani.

În mandatul 2022-2026, Academia Română, prin misiunea nobilă de a contribui la promovarea limbii române, a istoriei și a culturii naționale, a științei și tehnologiei, își propune, să se manifeste activ în societatea românească prin acțiuni culturale și științifice cu impact major pentru dezvoltarea țării, potrivit www.acad.ro.

Ziua Academiei Române este marcată în fiecare an printr-o reuniune festivă, în Aula Academiei Române, și prin 'Ziua Porților Deschise'. La împlinirea a 155 de ani de la înființare, în 2021, Ziua Academiei a fost sărbătorită prin sesiunea omagială 'Nicolae Iorga - 150 de ani de la nașterea marelui om de cultură', organizată în cadrul Adunării Generale a Academiei și desfășurată online, în contextul pandemiei provocate de noul coronavirus.

În acest an, cel mai înalt for științific și cultural al României sărbătorește 159 de ani de activitate neîntreruptă, printr-o sesiune festivă în Aula Academiei Române, începând cu ora 10.00. Vor lua cuvântul acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, și acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei. Sunt prezentate proiectele de investiții ale Academiei Române aflate în derulare și este proiectat un film dedicat construirii noului sediu al Academiei Române. Sesiunea festivă poate fi urmărită în direct pe canalul Youtube al Academiei, accesând: https://www.youtube.com/@academiaromana8832/streams. De asemenea, va fi organizată Ziua Porților Deschise, în intervalul orar 11.00-15.00, turul ghidat cuprinzând Aula Academiei, Memorialul Academiei și Clubul Academicienilor, precum și expoziția 'Presa românească. Între tradiție și modernitate'. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)

Citiţi şi:

* Ioan-Aurel Pop: Academia rămâne poate cea mai înaltă instituție de apărare a identității românilor