Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, afirmă că înaltul for de consacrare rămâne poate 'cea mai înaltă instituție de apărare a identității românilor', care se cuvine să-și reamintească mereu obiectivele sale inițiale legate de cultivarea limbii și literaturii române, a istoriei naționale, a etnografiei și a artei românești.

'Conform legii și statutului, Academia Română cultivă și promovează știința și cultura națională și universală. Este evident că, în ciuda vechilor dihotomii și accepțiuni, științele fundamentale și tehnice-aplicative ocupă astăzi ponderea cea mai mare în cercetare și în educația generațiilor tinere. Pentru unii exegeți, știința este nu doar o parte a culturii contemporane, dar este chiar partea cea mai substanțială. De altminteri, conform organizării mai recente a înaltei instituții, cea mai mare parte a secțiilor și a institutelor și centrelor de cercetare aparțin domeniilor științelor exacte și aplicative. De aceea, cred că oricare conducere a Academiei trebuie să pornească în administrarea treburilor curente și în implementarea politicii generale de la această premisă', a declarat Pop, pentru AGERPRES.

Președintele Academiei atrage atenția însă că, deși 'toată dinamica lumii trepidante de la începutul mileniului al treilea se bazează pe noile forme de cunoaștere', există, totuși, 'primejdia' transformării acestora 'în scopuri în sine'.

'Toată dinamica lumii trepidante de la începutul mileniului al treilea se bazează pe noile forme de cunoaștere (și pe aplicațiile lor) din matematică și informatică, din fizică, din chimie, biologie, medicină, psihologie, agronomie, business, din ingineriile de tot felul. Fără aceste realități, marcate acum de digitalizare, nici nu ne putem imagina funcționarea lumii prezentului și viitorului. Totuși, ca în orice lucru omenesc, există și în aceste forme noi de cunoaștere și de funcționare a societății o mare primejdie, aceea a transformării sofisticatelor tehnologii, din metode superioare și eficiente aflate în serviciul omului și umanității, în scopuri în sine. Iar această tendință, pusă deja în practică, din păcate, de către anumite instituții, forțe, persoane influente, își produce roadele nedorite, care alterează profund esența umană și-i transformă pe unii tineri în analfabeți funcționali', a subliniat Ioan-Aurel Pop.

De aceea, profesorul Pop consideră că 'Academia Română se cuvine să-și reamintească mereu de obiectivele sale inițiale, anume cultivarea, promovarea, apărarea și explicarea limbii și literaturii române, a istoriei naționale, a etnografiei românilor, a artei românești'.

'Din acest punct de vedere, Academia rămâne o instituție identitară românească, poate cea mai înaltă instituție de apărare a identității românilor. Limba și literatura română, ca și istoria, trebuie să aibă mai întâi un statut de discipline de bază în școala preuniversitară și nu de materii considerate uneori auxiliare, din care să se taie câte o oră ori de câte ori se decide introducerea unor noi 'obiecte de studiu', aflate, în fapt, doar în postura de conținuturi, teme sau subiecte. Coordonarea strategiei educației românești de către Academie este așadar fundamentală', evidențiază academicianul.

Academia, accentuează Ioan-Aurel Pop, nu promovează numai valori științifice, estetice sau filosofice, ci și valori morale, democratice, deontologice, programele institutelor sale punând în prim plan 'binele oamenilor și al omenirii, binele României și al Europei'.

'Scopurile cercetării nu ne pot fi indiferente, deoarece experiența istorică din toate timpurile arată cum admirabile invenții care puteau să schimbe în bine viața oamenilor au ajuns să fie folosite în scopuri distructive, odioase, inumane. Pentru prevenirea unor asemenea derapaje, toate programele de cercetare și creație ale institutelor și centrelor Academiei au în prim plan binele oamenilor și al omenirii, binele României și al Europei. Dacă binele României ar fi asigurat, ar avea de câștigat mult și Europa, fiindcă Europa instituționalizată (Uniunea Europeană) este, deocamdată, suma țărilor din componența ei', a arătat Pop.

El a adăugat că Academia Română 'nu trebuie să fie neapărat iubită, dar merită să fie respectată'.

'Și nu neapărat pentru contemporanii considerați de unii epigoni, ci pentru marile spirite care au construit România modernă în cadrul său european, care au făurit Panteonul ei, Panteonul României educate, erudite, savante. Toate acestea înseamnă că Academia Română a promovat virtuți și valori, pe baza cărora a semănat încredere și speranță', a mai spus președintele Academiei, Ioan-Aurel Pop.

***
Academia Română marchează, vineri, 159 de ani de la fondare, în cadrul unei sesiuni festive, desfășurată începând cu ora 10:00, evenimentul fiind urmat de Ziua Porților Deschise, prilej cu care academicianul Ioan-Aurel Pop va readuce în atenție câteva repere semnificative din istoria celui mai înalt for de cultură și știință al românilor și va reaminti rolul său fundamental în păstrarea și consolidarea identității naționale.

Secretarul general al Academiei Române, Ioan Dumitrache, va prezenta, pentru prima dată în cadrul unei sesiuni festive aniversare, câteva dintre proiectele de construcție și de reabilitare a unor imobile din patrimoniul instituției.

În cadrul sesiunii este invitat să ia cuvântul președintele Academiei de Științe din Moldova, Ion Tighineanu, având în vedere strânsa relație de colaborare dintre cele două instituții.

Începând cu ora 11:00, Academia Română a oferi un program de vizitare a celor mai reprezentative spații din actualul său sediu, incluzând Aula Academiei, Memorialul Academiei și Clubul Academicienilor. AGERPRES/(A, AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)