27 martie - Ziua Unirii Basarabiei cu România

Ziua Unirii Basarabiei cu România este sărbătorită în fiecare an la 27 martie, fiind instituită prin Legea nr.36/2017.
Propunerea legislativă privind instituirea acestei Zile a fost iniţiată de deputatul Eugen Tomac, acesta susţinând, în expunerea de motive, că "Ziua de 27 martie 1918 este una dintre cele mai semnificative din istoria poporului român. Atunci, după 106 ani de ocupaţie ţaristă, Basarabia a revenit în graniţele ei fireşti, fiind prima provincie românească care s-a unit cu România. (...) Este obligaţia noastră, a celor care astăzi răspundem în faţa românilor, de a demonstra că preţuim valorile româneşti de veacuri şi pe cei care ni le-au lăsat moştenire", potrivit www.cdep.ro.
Proiectul legislativ a fost adoptat de Senat, la 13 octombrie 2015, şi de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, la 14 martie 2017. Potrivit proiectului, Guvernul României şi autorităţile locale şi centrale vor lua măsuri pentru ca în 27 martie să fie arborat drapelul României în conformitate cu Legea 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. Ziua Unirii Basarabiei cu România poate fi marcată de autorităţile administraţiei centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale, muzee, reprezentanţele României în străinătate, prin organizarea de evenimente şi manifestări publice şi cultural ştiinţifice dedicate acestei sărbători. Autorităţile centrale şi locale pot sprijini material şi logistic aceste manifestări.
La 27 martie 2017, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea nr. 36, care stabileşte că 27 martie - Ziua Unirii Basarabiei cu România este zi de sărbătoare naţională. Într-un comunicat transmis AGERPRES, Administraţia Prezidenţială arată că legea promulgată are o semnificaţie deosebită, aceea de marcare a acestui moment important din istoria României.
***
Sfatul Ţării, întrunit în şedinţă solemnă la Chişinău, a votat la 27 martie/9 aprilie 1918, unirea provinciei româneşti Basarabia cu România. "Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România.", se arăta în Declaraţia de Unire semnată de preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ şi de secretarul Ion Buzdugan. ("Istoria României în date", Editura Enciclopedică, 2003)
Sfatul Ţării, organ legislativ în Basarabia (1917- 1918).
Foto: (c) ARHIVELE NAŢIONALE/AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICĂ
Prin pacea ruso-turcă de la Bucureşti din 16/28 mai 1812, Rusia a anexat ţinutul dintre Prut şi Nistru, asupra căruia administraţia rusă extinsese numele de Basarabia, dat anterior numai părţii de sud al acestui teritoriu. Acest teritoriu românesc avea o suprafaţă de 44.422 de km pătraţi, notează volumul ''Istoria Basarabiei. De la începuturi până în 1998'' (Editura Semne, Bucureşti, 1998).
În 1818, ţarul Alexandru I promulga "Aşezământul obrazovaniei oblastiei Basarabiei'', prin care era exprimată intenţia de a se respecta autonomia provinciei şi guvernarea acesteia în conformitate cu obiceiurile vechi. Conform volumului "Istoria românilor. Constituirea României moderne (1821-1878)", "aşezământul" din 1818 a reprezentat un statut fundamental adevărat, larg şi liberal, care situa Basarabia (în cuprinsul Imperiului) alături de Polonia, Finlanda şi Georgia, care primiseră aceleaşi reglementări. După generalul Bahmatiev, în postul de guvernator militar al Basarabiei au urmat generalul Inzov, iar din 1823, prinţul Voronţov, fost guvernator militar al Odessei.
Vernisajul expoziţiei temporare ”Basarabia - 100 de ani de la Unirea cu România”, desfăşurate la Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti, 29 martie 2018.
Foto: (c) SORIN LUPŞA / AGERPRES FOTO
"Aşezământul" a fost abrogat în 1828 şi a fost înlocuit cu aşa-zisul Regulament al lui Voronţov, sancţionat de ţarul Nicolae I, la 29 ianuarie/10 februarie 1829. Autonomia Basarabiei a fost desfiinţată. Întreaga putere a trecut în mâna guvernatorului general. Limba română a fost înlăturată din efectuarea actelor publice, iar deţinerea slujbelor în administraţie a fost condiţionată de cunoaşterea limbii ruse. Se poate spune că nu întâmplător, lichidarea regimului românesc din Basarabia a coincis cu instaurarea în Principate a protectoratului Rusiei ţariste, în urma tratatului de la Adrianopol. Basarabia urma să să fie administrată la fel ca guberniile Rusiei.
În contextul revoluţionar al anului 1848, un grup de intelectuali basarabeni a cerut autorităţilor ţariste permisiunea de a tipări un ziar în limba naţională intitulat semnificativ "Românul". Cererea le-a fost refuzată, însă actul a căpătat o şi mai mare valoare, deoarece, în acel an, în Basarabia au fost aduse numeroase trupe ţariste, cu scopul de a opri valul revoluţionar, potrivit volumului "Istoria Basarabiei. De la începuturi până în 1998" (Editura Semne, Bucureşti, 1998). Conducătorii mişcărilor de revendicări politice, economice şi sociale au avut în vedere, în permanenţă, întregul teritoriu locuit, deci şi spaţiul cuprins între Nistru şi Prut.
Prima revoluţie rusă din 1905-1907 a creat un nou context politic şi social, care a determinat constituirea la Chişinău, la 30 octombrie/12 noiembrie 1905, a Societăţii moldoveneşti pentru răspândirea culturii naţionale, cu scopul lărgirii şi întăririi mişcării naţionale. Tot aici a apărut prima gazetă naţional-democratică, "Basarabia" (30 oct./12 nov.1905-18 febr./3 mart.1907), sub îndrumarea avocatului Emanoil Gavriliţă. Ziarul a iniţiat o vie campanie pentru libertăţi democratice, introducerea limbii române în instituţiile de stat, revendicând în acelaşi timp o largă autonomie pentru Basarabia. În ultimul său număr, a fost publicată poezia "Deşteaptă-te române!". Ulterior, în jurul acestui ziar s-a constituit nucleul Partidului Naţional-Democrat, care a elaborat un plan politic de oprire a rusificării românilor basarabeni. Printre colaboratori: Pan Halippa, Ioan Pelivan, Ion şi Th. Inculeţ, Alexei Mateevici etc.
Vernisajul expoziţiei temporare ”Basarabia - 100 de ani de la Unirea cu România”, desfăşurate la Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti, 29 martie 2018.
Foto: (c) SORIN LUPŞA / AGERPRES FOTO
Izbucnirea revoluţiei din februarie 1917 a prilejuit înfiinţarea, la Chişinău, a Partidului Naţional Moldovenesc. Programul acestuia cuprindea revendicări social-politice (organizarea democratică a ţării, împroprietărirea ţăranilor) şi naţionale (obţinerea celei mai largi autonomii administrative, judecătoreşti, bisericeşti, şcolare şi economice a Basarabiei). Totodată, legile care priveau afacerile interne ale Basarabiei urmau a fi redactate de Dieta provincială (Sfatul Ţării) potrivit vechilor cutume şi nevoilor ţări. Au avut loc adunări şi manifestaţii populare, congrese ale cadrelor didactice, preoţilor, cooperativelor săteşti etc., în care se cerea autonomia administrativă, religioasă, intelectuală şi economică a Basarabiei, alcătuirea unui organ legislativ - Sfatul Ţării, introducerea alfabetului latin, predarea în şcoli să se facă în limba maternă, etc.
Congresul Ostăşesc de la Chişinău (20 oct./2 nov.-27 oct./9 nov. 1917), la care au participat 898 de delegaţi reprezentând circa 300.000 de soldaţi aflaţi pe toate fronturile şi în toate armatele ruseşti, a proclamat autonomia teritorială şi politică a Basarabiei şi crearea Sfatului Ţării. În Sfatul Ţării au fost aleşi 195 de deputaţi (150 români basarabeni şi 45 de reprezentanţi ai minorităţilor), arată lucrarea "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003).
Lucrările Sfatului Ţării s-au desfăşurat la Chişinău, între 21 noiembrie/4 decembrie - 2/15 decembrie 1917, Ion Inculeţ fiind ales preşedinte. În contextul nou creat, Sfatul Ţării, devenit organul suprem al puterii de stat în Basarabia şi Transnistria, a luat cele mai importante măsuri şi hotărâri, între care: apărarea populaţiei de anarhia şi jaful soldaţilor ruşi, numirea de comisari în fiecare judeţ, adunarea dezertorilor şi expulzarea lor în Rusia.
La 2/15 decembrie 1917, Sfatul Ţării a proclamat Basarabia drept Republica Democratică Moldovenească (în componenţa Republicii Federative Democratice Ruse), care prevedea şi "includerea în componenţa sa a judeţelor populate de moldovenii din Transnistria". Proclamaţia a fost redactată şi citită de Pantelimon Halippa, unul dintre fruntaşii luptei pentru cauza Unirii Basarabiei cu România. La începutul anului 1918, Pantelimon Halippa se afla în fruntea curentului unionist, având o contribuţie esenţială la acţiunile care pregăteau unirea Basarabiei cu România.
Vernisajul expoziţiei temporare ”Basarabia - 100 de ani de la Unirea cu România”, desfăşurate la Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti, 29 martie 2018.
Foto: (c) SORIN LUPŞA / AGERPRES FOTO
Sfatul Ţării a votat în unanimitate, în şedinţa solemnă din 24 ianuarie/3 februarie 1918, independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti, iar la 27 martie/9 aprilie 1918, unirea Basarabiei cu România. Prim-ministrul României, Alexandru Marghiloman, martor al marelui eveniment, a declarat în numele poporului român şi al regelui Ferdinand I (1914-1927), că ia act de votul cvasiunanim al Sfatului Ţării şi proclamă Basarabia unită cu România: ''Basarabia este de acum unită pe veci cu România''.
La 9/22 aprilie 1918, regele Ferdinand a semnat Decretul regal de unire a Basarabiei cu România, act contrasemnat de Alexandru Marghiloman, preşedintele Consiliului de Miniştri, şi Dem. Dobrescu, ministrul Justiţiei. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; redactor Arhiva Foto: Vlad Ruşeanu; editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
*Explicaţie foto din deschidere: Vernisajul expoziţiei temporare ”Basarabia - 100 de ani de la Unirea cu România”, desfăşurate la Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti, 29 martie 2018.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Explozii și incendii la uzine și laboratoare de armament (cronologie 2005-2025)
O explozie, urmată de un incendiu, a avut loc marți, 29 aprilie 2025, în incinta Laboratorului artileristic al Armatei, din localitatea Pantelimon, județul Ilfov, în urma căreia și-a pierdut viața un angajat civil al unității.
A murit Valeriu Tabără, președintele ASAS și fost ministru al Agriculturii (fișă biografică)
Academia de Științe Agricole și Silvice 'Gheorghe Ionescu-Șișești' a anunțat, la 29 aprilie, decesul președintelui instituției și fost ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără. 'Cu imens regret, Academia de
Summitul Inițiativei celor Trei Mări de la Varșovia, din 29 aprilie 2025 (prezentare și cronologie)
Cea de-a 10-a ediție a Summitului Inițiativei celor Trei Mări (I3M/3SI) se desfășoară la 29 aprilie 2025, la Varșovia, Polonia. Summitul din Polonia marchează 10 ani de la implementarea acestei inițiative, iar discuțiile se vor axa atât pe subiecte de interconectivitate regională în transport și energie, cât și pe problemele curente de securitate. Precedent
29 aprilie - Ziua internațională a dansului
La 29 aprilie este celebrată, anual, Ziua internațională a dansului, din inițiativa Comitetului de Dans al Institutului Internațional de Teatru (ITI) din cadrul UNESCO. A fost instituită în 1982 pentru a aniversa dansul și pe fondatorul baletului modern, Jean-Georges Noverre, născut la 29 aprilie 1727. Potrivit tradiției, în fiecare an, o personali
BISERICA CATOLICÃ: Perioada Scaunului vacant și alegerea noului papă
La demisia sau moartea Papei înainte de alegerea unui succesor, Scaunul Petrin al Romei devine vacant ('sede vacante'). Legile canonice care guvernează această perioadă de interreg - interimat - sunt precizate în Constituția Apostolică Universi Dominici gregis, modificată ulterior prin Motu Proprio Normas nonnullas. (sursa:
29 aprilie - Ziua veteranilor de război
Ziua veteranilor de război este marcată anual, la 29 aprilie, în semn de recunoaștere a meritelor acestora pentru apărarea independenței, suveranității, integrității teritoriale și a intereselor României. Această zi a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007. Data aleasă este cea
Prezidențiale2025/ Alegerile prezidențiale după anul 1989 (1990-2024)
După Revoluția din decembrie 1989, în țara noastră au avut loc opt alegeri prezidențiale, în anii 1990, 1992, 1996, 2000, 2004, 2009, 2014 și 2019. În urma acestora, au fost aleși patru președinți ai României: Ion Iliescu, cu trei mandate (1990-1992, 1992-1996, 2000-2004); Emil Constantinescu, cu un mandat (1996-2000); Traian Băsescu, cu două mandate
CITATUL ZILEI
''Numai trecerea timpului îl arată pe cel cu adevărat drept; pe ticălos îl poți recunoaște și într-o singură zi'' - Sofocle (Cugetări grecești, Colecția Cogito, Editura Albatros, 1981)
Prezidențiale2025/ Prezentarea candidaților
Biroul Electoral Central a stabilit, la 20 martie 2025, rămânerea definitivă a candidaturilor depuse pentru alegerile la funcția de președinte al României, la scrutinul din 4 mai 2025, iar la 22 martie a stabilit, prin tragere la sorți, ordinea de înscriere în buletinul de vot a candidaților. Potrivit comunicatului BEC, ordinea pe bulet
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 29 aprilie
Ortodoxe Sf. 9 Mucenici din Cizic; Sf. Cuv. Memnon Greco-catolice Sf. 9 M. din Cizic; Sf. cuv. Memnon, făcătorul de minuni; Sf. Ecaterina de Siena, patroana Europei Romano-catolice Sf. Ecaterina de Siena, fc. înv., patroană a Europei Sfin
Prezidențiale2025/ Președintele României - rol și atribuții
Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării. Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și înt
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 29 aprilie
Este a 119-a zi a anului 2025. Au mai rămas 246 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 09 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 06 h 42 m și apune la 23 h 03 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
Cea de-a XIX-a ediție a Galei Premiilor Gopo (29 aprilie)
La 29 aprilie 2025, este programată, la Teatrul Național 'I.L. Caragiale' din București, cea de-a XIX-a ediție a Galei Premiilor Gopo, cel mai important eveniment dedicat cinematografiei din România. Pentru a doua oară consecutiv, evenimentul este prezentat de actorul de stand-up comedy Claudiu Teohari, potrivit premiilegopo.ro. Peste 900 de invi
PERSONALITATEA ZILEI: Tenismenul american Andre Agassi
Jucătorul de tenis Andre Agassi, câștigător a opt titluri de Mare Șlem în carieră și campion olimpic, în 1996, la Atlanta, s-a născut la 29 aprilie 1970, în Las Vegas, Nevada, SUA. Fiul unui fost boxer
28 aprilie - Ziua mondială a securității și sănătății în muncă (ONU)
În 2003, Organizația Internațională a Muncii (OIM) a început să celebreze Ziua mondială a securității și sănătății în muncă pentru a sublinia prevenirea accidentelor și a bolilor la locul de muncă, valorificând punctele forte tradiționale ale OIM, tripartismul și dialogul social. De asemenea, 28 aprilie este Ziua internațională de comem