logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

27 martie - Ziua Unirii Basarabiei cu România

Imagine din galeria Agerpres

Ziua Unirii Basarabiei cu România este sărbătorită în fiecare an la 27 martie, fiind instituită prin Legea nr.36/2017.

Propunerea legislativă privind instituirea acestei Zile a fost iniţiată de deputatul Eugen Tomac, acesta susţinând, în expunerea de motive, că "Ziua de 27 martie 1918 este una dintre cele mai semnificative din istoria poporului român. Atunci, după 106 ani de ocupaţie ţaristă, Basarabia a revenit în graniţele ei fireşti, fiind prima provincie românească care s-a unit cu România. (...) Este obligaţia noastră, a celor care astăzi răspundem în faţa românilor, de a demonstra că preţuim valorile româneşti de veacuri şi pe cei care ni le-au lăsat moştenire", potrivit www.cdep.ro.

Proiectul legislativ a fost adoptat de Senat, la 13 octombrie 2015, şi de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, la 14 martie 2017. Potrivit proiectului, Guvernul României şi autorităţile locale şi centrale vor lua măsuri pentru ca în 27 martie să fie arborat drapelul României în conformitate cu Legea 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. Ziua Unirii Basarabiei cu România poate fi marcată de autorităţile administraţiei centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale, muzee, reprezentanţele României în străinătate, prin organizarea de evenimente şi manifestări publice şi cultural ştiinţifice dedicate acestei sărbători. Autorităţile centrale şi locale pot sprijini material şi logistic aceste manifestări.

La 27 martie 2017, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea nr. 36, care stabileşte că 27 martie - Ziua Unirii Basarabiei cu România este zi de sărbătoare naţională. Într-un comunicat transmis AGERPRES, Administraţia Prezidenţială arată că legea promulgată are o semnificaţie deosebită, aceea de marcare a acestui moment important din istoria României.

***

Sfatul Ţării, întrunit în şedinţă solemnă la Chişinău, a votat la 27 martie/9 aprilie 1918, unirea provinciei româneşti Basarabia cu România. "Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România.", se arăta în Declaraţia de Unire semnată de preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ şi de secretarul Ion Buzdugan. ("Istoria României în date", Editura Enciclopedică, 2003)

 

 

Sfatul Ţării, organ legislativ în Basarabia (1917- 1918). 

 

Foto: (c) ARHIVELE NAŢIONALE/AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICĂ


Prin pacea ruso-turcă de la Bucureşti din 16/28 mai 1812, Rusia a anexat ţinutul dintre Prut şi Nistru, asupra căruia administraţia rusă extinsese numele de Basarabia, dat anterior numai părţii de sud al acestui teritoriu. Acest teritoriu românesc avea o suprafaţă de 44.422 de km pătraţi, notează volumul ''Istoria Basarabiei. De la începuturi până în 1998'' (Editura Semne, Bucureşti, 1998).

În 1818, ţarul Alexandru I promulga "Aşezământul obrazovaniei oblastiei Basarabiei'', prin care era exprimată intenţia de a se respecta autonomia provinciei şi guvernarea acesteia în conformitate cu obiceiurile vechi. Conform volumului "Istoria românilor. Constituirea României moderne (1821-1878)", "aşezământul" din 1818 a reprezentat un statut fundamental adevărat, larg şi liberal, care situa Basarabia (în cuprinsul Imperiului) alături de Polonia, Finlanda şi Georgia, care primiseră aceleaşi reglementări. După generalul Bahmatiev, în postul de guvernator militar al Basarabiei au urmat generalul Inzov, iar din 1823, prinţul Voronţov, fost guvernator militar al Odessei.

 

 

Vernisajul expoziţiei temporare ”Basarabia - 100 de ani de la Unirea cu România”, desfăşurate la Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti, 29 martie 2018.

 

Foto: (c) SORIN LUPŞA / AGERPRES FOTO


"Aşezământul" a fost abrogat în 1828 şi a fost înlocuit cu aşa-zisul Regulament al lui Voronţov, sancţionat de ţarul Nicolae I, la 29 ianuarie/10 februarie 1829. Autonomia Basarabiei a fost desfiinţată. Întreaga putere a trecut în mâna guvernatorului general. Limba română a fost înlăturată din efectuarea actelor publice, iar deţinerea slujbelor în administraţie a fost condiţionată de cunoaşterea limbii ruse. Se poate spune că nu întâmplător, lichidarea regimului românesc din Basarabia a coincis cu instaurarea în Principate a protectoratului Rusiei ţariste, în urma tratatului de la Adrianopol. Basarabia urma să să fie administrată la fel ca guberniile Rusiei.

În contextul revoluţionar al anului 1848, un grup de intelectuali basarabeni a cerut autorităţilor ţariste permisiunea de a tipări un ziar în limba naţională intitulat semnificativ "Românul". Cererea le-a fost refuzată, însă actul a căpătat o şi mai mare valoare, deoarece, în acel an, în Basarabia au fost aduse numeroase trupe ţariste, cu scopul de a opri valul revoluţionar, potrivit volumului "Istoria Basarabiei. De la începuturi până în 1998" (Editura Semne, Bucureşti, 1998). Conducătorii mişcărilor de revendicări politice, economice şi sociale au avut în vedere, în permanenţă, întregul teritoriu locuit, deci şi spaţiul cuprins între Nistru şi Prut.

Prima revoluţie rusă din 1905-1907 a creat un nou context politic şi social, care a determinat constituirea la Chişinău, la 30 octombrie/12 noiembrie 1905, a Societăţii moldoveneşti pentru răspândirea culturii naţionale, cu scopul lărgirii şi întăririi mişcării naţionale. Tot aici a apărut prima gazetă naţional-democratică, "Basarabia" (30 oct./12 nov.1905-18 febr./3 mart.1907), sub îndrumarea avocatului Emanoil Gavriliţă. Ziarul a iniţiat o vie campanie pentru libertăţi democratice, introducerea limbii române în instituţiile de stat, revendicând în acelaşi timp o largă autonomie pentru Basarabia. În ultimul său număr, a fost publicată poezia "Deşteaptă-te române!". Ulterior, în jurul acestui ziar s-a constituit nucleul Partidului Naţional-Democrat, care a elaborat un plan politic de oprire a rusificării românilor basarabeni. Printre colaboratori: Pan Halippa, Ioan Pelivan, Ion şi Th. Inculeţ, Alexei Mateevici etc.

 

 

Vernisajul expoziţiei temporare ”Basarabia - 100 de ani de la Unirea cu România”, desfăşurate la Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti, 29 martie 2018.

 

Foto: (c) SORIN LUPŞA / AGERPRES FOTO


Izbucnirea revoluţiei din februarie 1917 a prilejuit înfiinţarea, la Chişinău, a Partidului Naţional Moldovenesc. Programul acestuia cuprindea revendicări social-politice (organizarea democratică a ţării, împroprietărirea ţăranilor) şi naţionale (obţinerea celei mai largi autonomii administrative, judecătoreşti, bisericeşti, şcolare şi economice a Basarabiei). Totodată, legile care priveau afacerile interne ale Basarabiei urmau a fi redactate de Dieta provincială (Sfatul Ţării) potrivit vechilor cutume şi nevoilor ţări. Au avut loc adunări şi manifestaţii populare, congrese ale cadrelor didactice, preoţilor, cooperativelor săteşti etc., în care se cerea autonomia administrativă, religioasă, intelectuală şi economică a Basarabiei, alcătuirea unui organ legislativ - Sfatul Ţării, introducerea alfabetului latin, predarea în şcoli să se facă în limba maternă, etc.

Congresul Ostăşesc de la Chişinău (20 oct./2 nov.-27 oct./9 nov. 1917), la care au participat 898 de delegaţi reprezentând circa 300.000 de soldaţi aflaţi pe toate fronturile şi în toate armatele ruseşti, a proclamat autonomia teritorială şi politică a Basarabiei şi crearea Sfatului Ţării. În Sfatul Ţării au fost aleşi 195 de deputaţi (150 români basarabeni şi 45 de reprezentanţi ai minorităţilor), arată lucrarea "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003).


Lucrările Sfatului Ţării s-au desfăşurat la Chişinău, între 21 noiembrie/4 decembrie - 2/15 decembrie 1917, Ion Inculeţ fiind ales preşedinte. În contextul nou creat, Sfatul Ţării, devenit organul suprem al puterii de stat în Basarabia şi Transnistria, a luat cele mai importante măsuri şi hotărâri, între care: apărarea populaţiei de anarhia şi jaful soldaţilor ruşi, numirea de comisari în fiecare judeţ, adunarea dezertorilor şi expulzarea lor în Rusia.

La 2/15 decembrie 1917, Sfatul Ţării a proclamat Basarabia drept Republica Democratică Moldovenească (în componenţa Republicii Federative Democratice Ruse), care prevedea şi "includerea în componenţa sa a judeţelor populate de moldovenii din Transnistria". Proclamaţia a fost redactată şi citită de Pantelimon Halippa, unul dintre fruntaşii luptei pentru cauza Unirii Basarabiei cu România. La începutul anului 1918, Pantelimon Halippa se afla în fruntea curentului unionist, având o contribuţie esenţială la acţiunile care pregăteau unirea Basarabiei cu România.

 

 

Vernisajul expoziţiei temporare ”Basarabia - 100 de ani de la Unirea cu România”, desfăşurate la Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti, 29 martie 2018.

 

Foto: (c) SORIN LUPŞA / AGERPRES FOTO


Sfatul Ţării a votat în unanimitate, în şedinţa solemnă din 24 ianuarie/3 februarie 1918, independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti, iar la 27 martie/9 aprilie 1918, unirea Basarabiei cu România. Prim-ministrul României, Alexandru Marghiloman, martor al marelui eveniment, a declarat în numele poporului român şi al regelui Ferdinand I (1914-1927), că ia act de votul cvasiunanim al Sfatului Ţării şi proclamă Basarabia unită cu România: ''Basarabia este de acum unită pe veci cu România''.

La 9/22 aprilie 1918, regele Ferdinand a semnat Decretul regal de unire a Basarabiei cu România, act contrasemnat de Alexandru Marghiloman, preşedintele Consiliului de Miniştri, şi Dem. Dobrescu, ministrul Justiţiei. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; redactor Arhiva Foto: Vlad Ruşeanu; editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

 

*Explicaţie foto din deschidere: Vernisajul expoziţiei temporare ”Basarabia - 100 de ani de la Unirea cu România”, desfăşurate la Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti, 29 martie 2018.

Afisari: 20

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 04-04-2025 11:00

DOCUMENTAR: Actorul Robert Downey Jr. împlinește 60 de ani (4 aprilie)

Actorul Robert Downey Jr. s-a născut la 4 aprilie 1965, în Manhattan, New York. Este fiul scriitorului și regizorului Robert Downey Sr. și al actriței Elsie Downey. A studiat la Stagedoor Manor Performing Arts Training Center din New York. După divorțul părinților, în 1978, s-a mutat cu tatăl său în California. În 1982, a renunțat la Liceul Santa Moni

Documentare 04-04-2025 10:45

4 aprilie - Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal (ONU)

La 4 aprilie 2025 este marcată Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal. Această zi a fost instituită de Organizația Națiunilor Unite la 8 decembrie 2005, ca urmare a adoptării textului Rezoluției 60/97, conform www.un.org. În acest an, ziua internațională

Documentare 04-04-2025 10:30

DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară

* În ziua de 4 aprilie, Academia Română marchează 159 de ani de la fondare, în cadrul unei sesiuni festive desfășurată începând cu ora 10.00. Evenimentul este urmat de Ziua porților deschise. Potrivit unui comunicat al Academiei Române, cu acest prilej aniversar, președintele Academiei Române, academic

Documentare 04-04-2025 10:00

DOCUMENTAR: 50 de ani de la fondarea companiei Microsoft de către Bill Gates și Paul Allen (4 aprilie 1975)

În 1975, Bill Gates și Paul Allen au pus bazele Microsoft - uneori Micro-Soft, pentru microprocesoare și software - pentru a dezvolta sisteme software pentru computerul personal Altair 8800, amintește site-ul de știri al companiei în secțiunea ''Microsoft is born''. Allen și-a părăsit slujba de programator din Boston, iar Gates a re

Documentare 04-04-2025 09:30

Lansarea albumului 'Who Believes In Angels?', semnat de Elton John și Brandi Carlile

Cântărețul britanic Elton John și cântăreața americană Brandi Carlile lansează vineri, 4 aprilie 2025, albumul de studio, care se intitulează 'Who Believes In Angels?', produs de casa de discuri Interscope Records, precizează www.eltonjohn.com. Acest material discografic conține 10 piese. Cei doi ar

Documentare 04-04-2025 09:15

4 aprilie - Ziua Academiei Române

Ziua Academiei Române este marcată în fiecare an la 4 aprilie, dată la care, în anul 2000, a fost instituită celebrarea acestei zile de prezidiul instituției, cu prilejul ''Zilei Porților Deschise''. Înființată la 1/13 aprilie 1866, ca ''Societate Literară Română'', instituția și-a început act

Documentare 04-04-2025 08:30

Festivalul Quais du Polar din Lyon, dedicat literaturii polițiste (4-6 aprilie)

Între zilele de 4 și 6 aprilie 2025, are loc în Lyon, Franța, cea de-a 21-a ediție a Festivalului Quais du polar, dedicat literaturii polițiste, arată https://quaisdupolar.com/. Locurile de desfășurare sunt Hotel de Ville, clădire istorică în care funcționează și primăria orașului, Palai

Documentare 04-04-2025 08:15

Cea de-a XVIII-a ediție a Concursului Național iTEC (4-6 aprilie)

În intervalul 4-6 aprilie 2025, se desfășoară, la Timișoara, Concursul Național iTEC, ajuns la ediția a XVIII-a, conform itec.ro. Evenimentul este organizat de Liga Studenților din Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnica Timișoara (UPT), în parteneriat cu Facultatea de Auto

Documentare 04-04-2025 08:00

Prezidențiale2025/ Calendarul alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025

Calendarul alegerilor prezidențiale pentru alegerile din 4 mai 2025 a fost stabilit prin Hotărârea de Guvern nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României din anul 2025. Astfel, primul tur al alegerilor prezidențiale este programat pe 4 mai, iar al doilea pe 18 mai 2025. De ase

Documentare 04-04-2025 07:45

CITATUL ZILEI

''Cuvântul 'sociopat' este unul misterios. Originile lui își au bazele într-o știință seculară, dar, de atunci, a fost greșit atribuit, pentru a se referi la tot felul de păcate. Nu există - nu mai există - o singură definiție a termenului. Cuvântul, cam ca oamenii pe care îi reprezintă, a devenit un fel de paradox. Un substantiv

Documentare 04-04-2025 07:30

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 4 aprilie

Ortodoxe Sf. Cuv. Iosif Imnograful, Gheorghe din Maleon și Zosima (Denia Acatistului Bunei Vestiri) Greco-catolice Sf. cuv. Teodul și Agatopod; Sf. cuv. Gheorghe din Maleon și Iosif Imnograful. Acatistul Maicii Domnului Romano-catolice Sf. Isidor, ep. înv.

Documentare 04-04-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 aprilie

Este a 94-a zi a anului 2025. Au mai rămas 271 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 51 m și apune la 19 h 47 m. Luna răsare la 10 h 39 m și apune la 02 h 36 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea)

Documentare 03-04-2025 12:00

PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Vechiul sat Holloko din Ungaria

Vechiul sat Holloko din nordul Ungariei a fost inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO în anul 1987, datorită modului excepțional în care a conservat arhitectura, cultura și particularitățile stilului de viață din mediul rural de dinaintea practicilor agricole moderne ale secolului XX, potrivit whc.unesco.org

Documentare 03-04-2025 11:30

Congresul ordinar al UEFA, la Belgrad (3 aprilie)

La 3 aprilie 2025 se desfășoară, la Belgrad, în Sava Congress Centar, cel de-al 49-lea Congres ordinar al UEFA, conform https://www.uefa.com/. Congresul UEFA este organismul suprem de control al UEFA și reunește președinții și secretarii generali care reprezintă fiecare dintre cele 55 de asociații membr

Documentare 03-04-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Florentin Popescu, poet, prozator, critic și istoric literar

Florentin Popescu, poet, prozator, critic și istoric literar este autorul unor exegeze despre clasici și contemporani. S-a născut la 3 aprilie 1945, în localitatea Lera-Chiojdu, județul Buzău. Licențiat al Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București (1969), a lucrat ca reporter și redactor de carte la mai multe reviste, z