Relaţii bilaterale între România şi Republica Moldova

Preşedintele României, Klaus Iohannis, va efectua, în ziua de 29 decembrie 2020, o vizită oficială la Chişinău, la invitaţia omologului moldovean, Maia Sandu.
Aceasta va fi prima vizită la nivel înalt primită, la Chişinău, de Maia Sandu, după preluarea mandatului de preşedinte, în urma alegerilor din 15 noiembrie din Republica Moldova, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
* * *
România a fost primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova, la numai câteva ore după proclamare, la 27 august 1991, conform www.mae.ro.
Relaţiile diplomatice, la nivel de ambasadă, au fost stabilite la 29 august 1991. Ambasada României, care şi-a început activitatea la 20 ianuarie 1992, a fost prima reprezentanţă diplomatică deschisă de un stat în capitala Republicii Moldova, la Chişinău.
La 24 ianuarie 1992, la Ungheni, au avut loc primele convorbiri între preşedintele României, Ion Iliescu, şi preşedintele Republicii Moldova, Mircea Snegur. Preşedintele Ion Iliescu a efectuat o primă vizită oficială în Republica Moldova în perioada 18-19 mai 1992, urmată de cea din 5-6 iulie 1996.
La 21 ianuarie 2005, preşedintele României, Traian Băsescu, a efectuat o vizită oficială de o zi în Republica Moldova, prilej cu care a fost relansată relaţia bilaterală, pornind de la cele două coordonate majore ale acesteia: dimensiunea europeană, având la bază, la acel moment, obiectivul strategic al ambelor state de integrare în Uniunea Europeană, respectiv afirmarea caracterului special conferit de istoria comună a celor două state.
Vizita preşedintelui Traian Băsescu (dr.) în Republica Moldova, la iniţiativa omologului său, Vladimir Voronin (stg.). (ianuarie 2005)
Foto: (c) PAUL BUCIUTA/AGERPRES FOTO
La 16 ianuarie 2007, preşedintele Traian Băsescu a efectuat o vizită oficială în Republica Moldova, în cadrul căreia a abordat împreună cu omologul său moldovean, Vladimir Voronin, probleme legate de agenda bilaterală, dar şi de cea regională în contextul, în care, de la 1 ianuarie 2007, România a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.
Preşedintele Traian Băsescu a efectuat în zilele de 27 şi 28 ianuarie 2010 o vizită oficială la Chişinău, la invitaţia preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. La 17 iulie 2013, preşedintele Traian Băsescu a efectuat o nouă vizită la Chişinău, la invitaţia omologului său din Republica Moldova, Nicolae Timofti.
Preşedintele României, Traian Băsescu, (dr) a fost întâmpinat, în cadrul unei ceremonii oficiale, de către preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti (st). (iulie 2013)
Foto: (c) Mihai Vengher/AGERPRES FOTO
La 29 noiembrie 2013, preşedintele Traian Băsescu a revenit în vizită de lucru la Chişinău, prilej cu care a participat la recepţia oferită de Ambasada României în Republica Moldova cu ocazia Zilei Naţionale a României.
Preşedintele României, Traian Băsescu (stg.), discută cu preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti (dr.), la Condriţa în municipiul Chişinău. (noiembrie 2013)
Foto: (c) ALEX MICSIK/AGERPRES FOTO
La 28 noiembrie 2014, preşedintele ales al României, Klaus Iohannis, a efectuat o vizită la Chişinău. În perioada 24-25 februarie 2015, preşedintele Klaus Iohannis a revenit în Republica Moldova, de această dată în vizită oficială.
Preşedintele Republicii Moldova, Mircea Snegur, a efectuat, la 17 iulie 1993, prima vizită oficială în România, la invitaţia omologului său, Ion Iliescu.
La 30 decembrie 1996, preşedintele Republicii Moldova, Petru Lucinschi, a efectuat o vizită neoficială în ţara noastră, în cadrul căreia a avut o întrevedere cu omologul său român, Emil Constantinescu, privind posibilităţile de extindere şi aprofundare a relaţiilor bilaterale.
La 4 decembrie 1997, preşedinţii României şi Republicii Moldova, Emil Constantinescu, respectiv Petru Lucinschi, s-au întâlnit la Iaşi, cu ocazia inaugurării şi punerii în funcţiune a celei de-a doua legături de telecomunicaţii prin cablu cu fibră optică dintre cele două ţări.
De asemenea, în cursul anului 1998, preşedintele Emil Constantinescu şi preşedintele Republicii Moldova, Petru Lucinschi, s-au întâlnit la Galaţi - la 21 februarie, Bucureşti - la 10 octombrie şi Chişinău - la 22-23 octombrie (cu prilejul Trilateralei România-Republica Moldova-Ucraina consacrată colaborării dintre cele trei ţări în zona frontalieră comună).
În perioada 8-10 octombrie 1999, preşedintele Republicii Moldova, Petru Lucinschi, a efectuat o vizită neoficială în municipiul Iaşi, la invitaţia autorităţilor administraţiei publice locale.
La 9 februarie 2001, la Vaslui, au avut loc convorbiri între preşedintele Republicii Moldova, Petru Lucinschi, şi preşedintele Ion Iliescu.
La 1 mai 2001 a avut loc vizita oficială în România a preşedintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin.
A urmat întâlnirea, la 1 august 2003, între cei doi preşedinţi, Ion Iliescu, şi, respectiv, Vladimir Voronin, la Stânca-Costeşti, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la intrarea în funcţiune a Nodului Hidrotehnic Stânca-Costeşti.
Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin a efectuat, la 12 noiembrie 2004, o vizită de o zi în judeţul Suceava, la Mănăstirea Putna, unde a depus coroane de flori la mormântul domnitorului Ştefan cel Mare.
La 25 septembrie 2005, preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit, la Iaşi, cu omologul său moldovean, Vladimir Voronin, care se afla într-o vizită particulară.
Tot în 2005, la 10 decembrie, preşedintele Vladimir Voronin a efectuat o vizită în România, pentru a participa alături de omologul său român, Traian Băsescu, la deschiderea oficială a Festivalului Vinului Moldovenesc, eveniment desfăşurat în Piaţa Constituţiei din Bucureşti.
În zilele de 27 şi 28 aprilie 2010, preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, preşedinte al parlamentului de la Chişinău, a efectuat o vizită oficială în România, la invitaţia preşedintelui român, Traian Băsescu.
Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, semnând în Cartea de Onoare a Mănăstirii Putna. Preşedintele României, Traian Băsescu, şi preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, au efectuat o vizită la Mănăstirea Putna, unde au depus coroane de flori la Mormântul domnului Ştefan cel Mare. (aprilie 2010)
Foto: (c) SILVIA MARCU/AGERPRES FOTO
Preşedintele României, Traian Băsescu, şi preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. (aprilie 2010)
Foto: (c) SORIN LUPSA/AGERPRES FOTO
În perioada 28-29 aprilie 2011, la invitaţia şefului statului român, Traian Băsescu, preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, preşedinte al Parlamentului, a efectuat o vizită oficială la Bucureşti.
Ceremonia primirii oficiale de către preşedintele Traian Băsescu (stg.) a preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu (dr.), la Palatul Cotroceni. (aprilie 2011)
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU/AGERPRES FOTO
La 3 mai 2012, preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti a efectuat o vizită oficială în România, la invitaţia preşedintelui român, Traian Băsescu. Preşedintele Nicolae Timofti a participat în ziua de 1 decembrie 2013 la manifestările, de la Bucureşti, dedicate Zilei Naţionale a României, la invitaţia omologului său român, Traian Băsescu.
Ceremonia primirii oficiale de către preşedintele Traian Băsescu (stg.) a preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti (dr.), la Palatul Cotroceni. (mai 2012)
Foto: (c) ALEX MICSIK/AGERPRES FOTO
La 19 martie 2014, preşedintele Traian Băsescu a avut, la Iaşi, convorbiri cu omologul său din Republica Moldova, Nicolae Timofti, care a efectuat o vizită de lucru în România.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, participă la ceremonia de acordare a titlului Doctor Honoris Causa al Universităţii "Ştefan cel Mare" din Suceava preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti. (iulie 2015)
Foto: (c) ADRIAN CUBA/AGERPRES FOTO
La 7 iulie 2015, preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, i s-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii "Ştefan cel Mare" Suceava (USV), la ceremonie participând şi omologul său din România, Klaus Iohannis.
Ceremonia primirii oficiale a preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, de către preşedintele Klaus Iohannis, pe Platoul de Ceremonii de la Palatul Cotroceni. (februarie 2016)
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU/AGERPRES FOTO
Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, s-a aflat, la 17 februarie 2016, într-o vizită oficială la Bucureşti. AGERPRES/(Documentare - Doina Lecea, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Andreea Preda)
* Explicaţie foto din deschidere: Preşedintele Klaus Iohannis susţine o declaraţie de presă la finalul întâlnirii cu omologul său din Republica Moldova, Nicolae Timofti. (februarie 2015)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
CITATUL ZILEI
'Adevărata noapte se află în inima florilor, a marilor flori negre care nu se deschid.' - Jean de La Fontaine (sursa: http://evene.lefigaro.fr/)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 20 martie
Ortodoxe Sf. Cuv. Mucenici din Mănăstirea Sf. Sava cel Sfințit Greco-catolice Sf. cuv. m. uciși în Mănăstirea Sf. Sava Romano-catolice Ss. Ioan Nepomuk, pr. m.; Paul, Ciril, Eugen și îns., m. Sfinții Cuvioși Mucenici uciși în
Conferința președinților de Parlamente din Consiliul Europei (20-21 martie 2025)
Președinții și vicepreședinți de Parlament din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei și din multe țări partenere, observatoare și vecine, precum și liderii mai multor adunări interparlamentare se reunesc la Strasbourg pe 20 și 21 martie 2025 pentru un important summit european, anunță https
Consiliul European din 20-21 martie; pe agendă, competitivitatea și apărarea
Liderii UE se reunesc la Bruxelles, într-o reuniune formală, în zilele de 20-21 martie 2025, pentru a discuta despre competitivitate și pentru a aborda evoluțiile recente din Ucraina și următorii pași în materie de apărare. Consiliul European din 20-21 martie se desfășoară în continuarea Consiliului European extraordinar din 6 martie pe tema apărării
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 martie
Este a 79-a zi a anului 2025. Au mai rămas 286 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 19 m și apune la 18 h 28 m. Luna răsare la 00 h 04 m și apune la 08 h 37 m. Luna la Ultimul Pătrar 19 h 33 m. Echinocțiului de primăvară 11 h 01 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, edi
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Bruce Willis
Actorul Bruce Willis s-a născut la 19 martie 1955, în Idar-Oberstein, Germania. Mama de origine germană, Marlene Kassel, iar tatăl american, David Andrew Willis, locuiau la o bază militară din Statele Unite. La scurt timp după nașterea lui, familia a plecat în SUA, stabilindu-se la Penns Grove, Statul New Jersey. Aici, viitorul actor a urmat școala gimnazială dar
DOCUMENTAR: 130 de ani de la nașterea scriitorului și matematicianului Ion Barbu (19 martie)
Unul dintre cei mai de seamă autori români interbelici, reprezentant al modernismului literar românesc, poetul și matematicianul Ion Barbu, pe numele său adevărat Dan Barbilian, s-a născut la 19 martie 1895, la Câmpulung-Muscel. Studiile elementare și gimnaziale le-a făcut la Câmpulung, Daminești, Stâlpeni, Pitești, arată ltib.ro.
19 martie - Ziua pașaportului românesc
Ziua pașaportului românesc este marcată în fiecare an la 19 martie, dată la care, în 1912, a apărut prima lege modernă privind documentul de călătorie pașaportul, denumită 'Lege asupra pașapoartelor', promulgată de regele Carol I, prin Înaltul Decret Regal nr. 1758. 'Pașaportul românesc are o istorie care acoperă mai m
CITATUL ZILEI
'Întotdeauna vor fi flori pentru cei care sunt dispuși să le vadă.' - Henry Matisse (sursa: http://evene.lefigaro.fr/)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 19 martie
Ortodoxe Sf. Mc. Hrisant și Daria, Claudiu și Ilaria; Sf. Mc. Marian Diaconul Greco-catolice Sf. m. Hrisant și Daria; Sf. Iosif, patronul Bisericii Universale Romano-catolice Sf. Iosif, soțul Sf. Fc. Maria; Fer. Marcel Callo, m. Sfinții Mucenici Hrisan
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 martie
Este a 78-a zi a anului 2025. Au mai rămas 287 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 21 m și apune la 18 h 27 m. Luna apune la 08 h 07 m și nu răsare în această zi. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Liviu Tatu)
PERSONALITATEA ZILEI: Casian Crăciun, arhiepiscopul Dunării de Jos
Arhiepiscopul Casian s-a născut în 18 martie 1955, în comuna Lopătari, județul Buzău, din părinții Vasile și Rada Crăciun. A urmat școala din localitatea natală, apoi Seminarul Teologic 'Chesarie Episcopul' din Buzău (1970-1975), Institutul Teologic Universitar din București (1976-1980). A făcut studii de specializare la Univ
UN SECOL DE ISTORIE: Cea mai gravă tornadă din istoria SUA (18 martie)
În urmă cu 100 de ani, la 18 martie 1925, tornada care a cuprins un vast teritoriu, străbătând sud-estul Missouri, sudul Illinois și sud-vestul Indianei, a făcut cel mai mare număr de morți din istoria dezastrelor meteo a SUA, menționează www-emuseum-org. Cea mai gravă tornadă din istoria SUA, de
CÃDEREA COMUNISMULUI, 35 DE ANI! Primele alegeri libere în Republica Democrată Germană (18 martie 1990)
Căderea Zidului Berlinului, la 9 noiembrie 1989, a fost momentul de cotitură care a schimbat fundamental societatea germană și scena politică germană, contribuind la declanșarea procesului de unificare a Germaniei. Pe fondul presiunii publice crescânde din Republica Democrată Germană (RDG), programata dată a alegerilor din luna mai 1990 a fost devansată
CITATUL ZILEI
'Sunt pe cale să urmez natura, fără să fiu capabil să o sesizez. Poate că florilor le datorez faptul că am devenit pictor.' - Claude Monet (sursa: https://www.ladepeche.fr/)