logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

O PERSONALITATE PE ZI: Economistul Virgil Madgearu

Imagine din galeria Agerpres

Virgil Traian Madgearu, economist, sociolog şi om politic, s-a născut la Galaţi, la 14 decembrie 1887, după cum se arată în volumul "Membrii Academiei române 1866/2003" (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române).

A absolvit liceul la Galaţi. A urmat, apoi, cursurile Universităţii din Leipzig, unde, în 1911, a devenit doctor în ştiinţe economice şi financiare cu teza "Cu privire la dezvoltarea industrială a României"/"Zur industriellen Entwicklung Rumäniens". Şi-a continuat pregătirea la Londra. Este perioada din care datează şi apariţia primelor sale studii originale: "Naţionalitatea capitalului şi politica" şi "Primele trepte ale sistemului de fabrică".

Revenit în ţară (1912), a fost numit şef de serviciu la Casa Centrală a Meseriilor şi Asigurărilor Muncitoreşti şi apoi redactor-şef al publicaţiei "Monitorul Asigurărilor Muncitoreşti".

În 1916, prin Decretul Regal nr. 170 din 1 februarie, a fost numit profesor definitiv la Catedra (cursul) de "Studiul practic al întreprinderilor comerciale şi industriale, studiul transporturilor şi tarifelor", din cadrul Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti (AISCI), ţinând cel dintâi curs de ştiinţa întreprinderilor şi transporturilor. În anul 1925 a devenit profesor titular al Catedrei de Economie naţională şi apoi al Catedrei de Economie politică, în 1935. Totodată, a organizat şi a condus un seminar special pentru doctoranzi, pentru care a întocmit un îndrumar al desfăşurării lucrărilor pe tematica "Probleme ale agriculturii româneşti", potrivit lucrărilor "Istoria Palatului Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale şi oamenii ei" (Editura ASE, 2013) şi "Academia de Studii Economice din Bucureşti. Un secol de existenţă" (Editura ASE, 2013).

Împreună cu Ion Răducanu şi, după unele surse, cu Victor Slăvescu, a editat, în 1918, la Iaşi, revista de studii economice şi sociale "Independenţa economică" (a apărut până în 1947). Tot în 1918, şi tot la Iaşi, alături de Dimitrie Gusti, Vasile Pârvan şi Ion Răducanu, a fondat Asociaţia pentru Studiu şi Reformă Socială, transformată ceva mai târziu, în 1921, în Institutul Social Român. Virgil Madgearu a devenit secretarul general al acestui institut. De asemenea, a fost organizator, împreună cu Ion Răducanu şi Victor Slăvescu, al Şcolii de Cooperaţie (1919). Prin grija sa, a luat fiinţă Institutul Românesc pentru Studiul Conjuncturii Economice (1935), iar împreună cu Ion Răducanu, Gromoslav Mladenatz şi Victor Slăvescu a organizat Şcoala Superioară de Tehnică şi Practică Comercială (1937).

Este autorul a numeroase lucrări în care analizează evoluţia, structura şi perspectivele economiei româneşti: "În chestiunea meseriaşilor" (1911); "Industria la domiciliu şi asigurările sociale" (1913); "Structura şi tendinţele băncilor populare în România" (1914); "Ocrotirea muncitorilor în România" (1915); "Studiul transporturilor în economia socială" (1916); "Organizarea comerţului exterior în epoca de tranziţie" (1919); "Ţărănismul" (1921); "Impozitul pe avere şi îmbogăţiţii de război" (1921); "Revoluţia agrară şi evoluţia clasei ţărăneşti" (1923); "Formarea şi evoluţia burgheziei române" (1925); "Orientarea agriculturii româneşti" (1931); "Înţelegerea economică a statelor dunărene" (1932); "Politica noastră financiară în cursul depresiunii economice" (1933); "Reorganizarea sistemului de credit" (1934); "Agrarianism, capitalism, imperialism. Contribuţii la studiul evoluţiei sociale româneşti" (1936); "Realitatea finanţelor publice româneşti" (1937); "La politique economique exterieure de la Roumanie 1927-1938" (1939); "Evoluţia economică românească după războiul mondial" (1940); "Studiul întreprinderilor comerciale şi industriale" (1944) etc.

Pe lângă activitatea didactică, s-a implicat intens şi în viaţa politică. A fost membru marcant şi secretar general al Partidului Ţărănesc, ulterior al Partidul Naţional Ţărănesc. A fost deputat (1919-1931 şi 1932-1938) şi a deţinut importante funcţii în stat: secretar general în Ministerul Industriei şi Comerţului (1918), ministru al Industriei şi Comerţului (1928-1929, 1930, 1932), al Finanţelor (1929-1930, 1932-1933), al Agriculturii şi Domeniilor (1930-1931), ad interim la Comunicaţii (1929).

Ca delegat al României la Societatea Naţiunilor şi la conferinţe economice internaţionale, a fost susţinător al cauzei ţărilor agrare afectate de depresiunea economică mondială, se precizează în lucrarea "Elita universitară din Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (1913-1940)" (Editura ASE, 2013).

Virgil Madgearu a fost asasinat, de Garda de Fier. A fost împuşcat de legionari, din motive politice, în pădurea Snagov, la 27 noiembrie 1940, în aceeaşi zi în care marele istoric Nicolae Iorga era omorât, tot de legionari, în pădurea Strejnic, lângă Ploieşti.

La 7 februarie 1941, în prima şedinţă a Consiliului profesoral prezidată de noul rector al AISCI, Eftimie Antonescu, s-a decis ca numele profesorilor Virgil-Traian N. Madgearu şi Nicolae Iorga să fie înscrise cu litere de aur pe tabla de marmură, pe care erau trecute numele altor membri ai corpului profesoral decedaţi, potrivit lucrării "Rectorii Academiei de Studii Economice din Bucureşti".

La 13 noiembrie 1990, a fost ales, post-mortem, membru al Academiei Române. AGERPRES/(Documentare - Doina Lecea; editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Irina Giurgiu)

Afisari: 4

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 29-01-2025 11:00

Zilele Filmului LUX 2025

În intervalul 29 ianuarie - 1 februarie 2025, se desfășoară Zilele Filmului LUX 2025, la Cinema Elvire Popesco din București. Cu acest prilej, sunt proiectate cinci filme finaliste ale ediției de anul acesta a Premiului LUX, decernat de Parlamentul European și de European Film Academy, în parteneriat cu Comisia Europeană și cu Europa Cinemas. Zilel

Documentare 29-01-2025 10:00

DOCUMENTAR: 5 ani de la aprobarea Acordului privind Brexitul de către Parlamentul European (29 ianuarie)

La 29 ianuarie 2020, Parlamentul European reunit în ședință plenară a aprobat Acordul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, denumit și Brexit. La aceeași dată, Regatul Unit a confirmat că a ratificat Acordul de ret

Documentare 29-01-2025 09:00

2025 - Anul Nou Chinezesc - Anul Șarpelui (29 ian. 2025-16 febr. 2026)

Anul Nou Chinezesc 2025 marchează începutul Anului Șarpelui de Lemn Verde, conform calendarului lunar chinezesc. În 2025, este celebrat, pe 29 ianuarie, dând startul celor 16 zile ale 'Festivalului Primăverii'. Anul Șarpelui se încheie pe 16 februarie 2026, fiind urmat de Anul Calului. Sărbătorit de milioane de oameni din &

Documentare 29-01-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Judecătorul suprem al operelor de artă, la urma urmelor, este numai poporul în care ele se produc.' - Barbu Ștefănescu Delavrancea, 'Publicistică (Cronici literare și de artă, studii de limbă și folclor)', citat în 'Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Ed. Albatros, București, 1984.

Documentare 29-01-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 29 ianuarie

Ortodoxe Aducerea moaștelor Sf. Sfințit Mc. Ignatie Teoforul; Sf. Mc. Filotei Greco-catolice Aducerea moaștelor Sf. Ignațiu Teoforul Romano-catolice Sf. Valeriu, ep. Aducerea moaștelor Sfântului Sfințit Mucenic Ignatie Teoforul este pomen

Documentare 29-01-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 29 ianuarie

Este a 29-a zi a anului 2025. Au mai rămas 336 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 37 m și apune la 17 h 21 m. Luna răsare la 07 h 57 m și apune la 17 h 10 m. Lună Nouă 14 h 35 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Liviu Tatu)

Documentare 28-01-2025 09:00

28 ianuarie - Ziua Europeană a Protecției Datelor

Pe 28 ianuarie, toate statele membre ale Consiliului Europei celebrează Ziua Europeană a Protecției Datelor. Anul acesta, se împlinesc 44 de ani de la adoptarea, la 28 ianuarie 1981, la Strasbourg, a Convenției 108 pentru protecția persoanelor referitoare la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, de către Consiliul Europei. Evenimentele

Documentare 28-01-2025 09:00

Consiliul Afaceri Generale al UE din 28 ianuarie 2025

Consiliul Afaceri Generale (CAG) al Uniunii Europene (UE) are loc la 28 ianuarie 2025, la Bruxelles, având pe ordinea de zi prioritățile președinției poloneze sau dialogul anual privind statul de drept, conform site-ului https://www.consilium.europa.eu/. Miniștrii responsabili de afacerile

Documentare 28-01-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Creația e eternă și continuă ca și viața.' - Eugen Barbu, 'Caietele principelui', citat în 'Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Ed. Albatros, București, 1984. 

Documentare 28-01-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 28 ianuarie

Ortodoxe Sf. Cuv. Efrem Sirul, Isaac Sirul, Paladie și Iacob Sihastrul Greco-catolice Sf. cuv. Efrem Sirul; Sf. Toma de Aquino Romano-catolice Sf. Toma de Aquino, pr. înv.; Fer. Olimpia, călug. m. Sfântul Cuviosul Efrem Sirul este p

Documentare 28-01-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 28 ianuarie

Este a 28-a zi a anului 2025. Au mai rămas 338 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 38 m și apune la 17 h 20 m. Luna răsare la 07 h 20 m și apune la 15 h 52 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Liviu Tatu)

Documentare 27-01-2025 10:00

FRAGMENT DE ISTORIE: Eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau (27 ianuarie 1945)

La 27 ianuarie 1945, pe fondul ofensivei generale împotriva armatelor germane de pe frontul de est, trupele sovietice au eliberat aproximativ 7.000 de oameni, aflați în lagărul de concentrare și exterminare de la Auschwitz-Birkenau. Destinat inițial detenției prizonierilor politici polonezi, din 1942 el s-a ocupat în special de exterminarea evreilor din Eur

Documentare 27-01-2025 08:30

27 ianuarie - Ziua 'Sveti Sava', sărbătoare a minorității sârbe din România

Ziua 'Sveti Sava' (Sfântul Sava), sărbătoare a minorității sârbe din România, este celebrată, anual, la 27 ianuarie. La începutul anului 2019, deputatul Uniunii Sârbilor din România, aparținând Grupului parlamentar al minorităților naționale (legislatura 2016-2020), Adnagi Slavoliub, iniția un proiect de lege p

Documentare 27-01-2025 08:00

Consiliul Afaceri Externe al UE din 27 ianuarie 2025

Consiliul Afaceri Externe al Uniunii Europene se reunește la 27 ianuarie 2025, la Bruxelles, pe agenda discuțiilor aflându-se teme precum agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, relațiile UE-SUA, situația din Orientul Mijlociu, situația din Moldova sau Georgia etc, conform site-ului https://www.consilium.eu

Documentare 27-01-2025 08:00

27 ianuarie - Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului (ONU)

Rezoluția 60/7 a Adunării Generale a Națiunilor Unite a desemnat data de 27 ianuarie ca zi internațională de comemorare a victimelor Holocaustului. În 1945, în ziua de 27 ianuarie, forțele aliate au eliberat lagărul nazist de concentrare Auschwitz-Birkenau din Polonia. Adunarea Generală a menționat, la 22 noiembrie 2004, în rezoluția A/RES/59