DOCUMENTAR: Mihail Sadoveanu, 140 de ani de la naştere - Viaţa marelui scriitor (5 noiembrie)
Scriitorul Mihail Sadoveanu (nume la naştere - Mihail Ursachi) s-a născut la 5 noiembrie 1880, la Paşcani, judeţul Iaşi, fiind fiul avocatului Alexandru Sadoveanu şi al Profirei Ursachi, fiică de răzeşi din Verşeni.
A urmat şcoala primară în Vatra Paşcanilor (1887-1891), avându-l învăţător pe Mihai Busuioc, pe care Sadoveanu avea să-l evoce mai târziu în ''Domnu Trandafir''. La absolvirea acestei şcoli, capătă numele Sadoveanu, potrivit volumului "Dicţionarul Scriitorilor Români", Editura Albatros, 2002.
A absolvit apoi gimnaziul ''Alecu Donici'' din Fălticeni (1892-1897), perioadă în care a murit mama sa. Momentul dureros a fost descris ulterior, în volumul "Anii de ucenicie": "Când a murit mama aveam şaisprezece ani, elev al gimnaziului din Fălticeni. A fost o lovitură aşa de brutală, încât am simţit-o îndelung după aceea. Ea iubea în mine pe primogenitul ei şi avea şi bucuria asemănării mele cu ea". După aceea a urmat cursurile ''Liceului Naţional'' din Iaşi (1897-1900).
În 1900, s-a înscris la Facultatea de Drept din Bucureşti însă, atras mai mult de boema literară a Capitalei, nu a frecventat cursurile.
Interior din Muzeul Memorial "Mihail Sadoveanu" din municipiul Iaşi.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
A debutat în 1897, la revista ''Dracu'' din Bucureşti, cu schiţa ''Domnişoara M. din Fălticeni'', semnând cu pseudonimul Mihai din Paşcani, iar în 1899 a publicat versuri şi proză în revista ''Pagini literare'' sub pseudonimul M.S. Cobuz. Tot în 1899 a publicat în ziarul "Opinia" din Iaşi o serie de povestiri vânătoreşti, cronici dar şi versuri şi a editat împreună cu Matei Rusu revista literară "Lumea".
În 1900 a colaborat la "Revista literară" a lui Th. M. Stoenescu, a întrerupt studiile şi a plecat din Bucureşti la Paşcani şi apoi la Fălticeni. Din 1901, a colaborat la "Revista română" cu poezii, recenzii, traduceri, semnând cu diferite pseudonime (M. S. Cobuz, C. Prisacaru, C. Săteanu, Ilie Puşcaşu.) Tot în 1901 se căsătoreşte cu Ecaterina Bâlu, împreună cu care a avut unsprezece copii.
Sursa foto: monumenteneamt.ro
Un an mai târziu, în 1902, Sadoveanu este încorporat la regimentul 15 Suceava, din Fălticeni. Ulterior, a fost avansat caporal instructor la recruţii teritoriali. Perioada aceasta a stagiului militar o va evoca în volumul "Amintirile căprarului Gheorghiţă".
La sugestia lui Ştefan Octavian Iosif, în 1903 Mihail Sadoveanu a mers la Bucureşti, unde a lucrat în redacţia de proză a revistei "Sămănătorul".
În 1904, apar primele volume ale marelui clasic al prozei româneşti, fiind remarcat de Nicolae Iorga, E.Lovinescu, Sextil Puşcariu. Nicolae Iorga a numit anul 1904 drept ''Anul Sadoveanu''. Devine funcţionar la Casa Şcoalelor (1904), precum şi la Direcţia Artelor din Ministerul Instrucţiei şi Cultelor (1905). Tot în 1905 are loc prima întâlnire a lui Sadoveanu cu Titu Maiorescu. Graţie raportului favorabil al acestuia, Sadoveanu primeşte, în 1906, Premiul Academiei Române, scrie volumul amintit.
Casa scriitorului Mihail Sadoveanu din strada Pitar Moş, Bucureşti.
Foto: (c) EUGEN ENACHESCU/Arhiva istorică AGERPRES
La îndemnul lui George Coşbuc, Mihail Sadoveanu începe colaborarea la revista populară "Albina", apoi publică nuvele şi povestiri în paginile revistei "Luceafărul". În 1906, ia decizia de a reveni la Fălticeni şi începe colaborarea la revista ''Viaţa românească'', din acel moment legându-se o prietenie de lungă durată cu mentorul acestei reviste, Garabet Ibrăileanu. A mai colaborat la ''Vieaţa nouă'' (revistă în care semnează pentru prima dată cu numele Mihai Sadoveanu, în 1898), ''Opinia'', ''Revista modernă'', ''Făt-Frumos'', ''Pagini literare'', ''Convorbiri literare'', ''Minerva'', ''Universul''.
În august 1906, Sadoveanu e concentrat, timp de o lună, cu Regimentul 16 Suceava în tabăra de la Şipote, lângă Iaşi. După răscoala din 1907, Spiru Haret, ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice, îl numeşte inspector al cercurilor culturale săteşti şi al bibliotecilor populare.
Împreună cu Artur Gorovei, tipăreşte ''Răvaşul poporului'' - gazetă populară ''de educaţie cetăţenească şi îndrumare economică'' (1907), iar în colaborare cu Şt. O. Iosif, Il. Chendi şi D. Anghel editează revista ''Cumpăna'' (noiembrie 1909 - aprilie 1910).
Bust al scriitorului Mihail Sadoveanu la Muzeul Memorial din municipiul Iaşi.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
În 1908 se constituie Societatea Scriitorilor Români, iar în 1909, Sadoveanu este ales preşedinte (până în 1911). Un an mai târziu, este numit director al Teatrului Naţional din Iaşi, funcţie pe care o deţine până în 1919.
La izbucnirea Primului Război Mondial, Sadoveanu este concentrat cu regimentul la Războieni, la Piatra Neamţ (1904). În perioada 1905-1906 duce o viaţă de cazarmă, cu marşuri şi instrucţie militară. Mobilizat fiind, în 1916 editează, din însărcinarea Marelui Cartier General al Armatei, ziarul de front ''România'' (1916-1917), alături de I. Minulescu şi P. Locusteanu. În 1918 se stabileşte la Iaşi, unde, împreună cu bunul său prieten George Topîrceanu scoate revista ''Însemnări literare'' (2 februarie - 21 decembrie 1919).
Nicolae Iorga vorbind într-o sesiune la Academia Română, 1933; în faţa sa este scriitorul Mihail Sadoveanu.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
În 1921, Sadoveanu începe să colaboreze la "Adevărul literar şi artistic" şi devine membru activ al Academiei Române, în secţiunea literară. La alegerea sa ca membru titular al Academiei Române, susţine discursul de recepţie "Poezia populară". Peste puţin timp devine preşedintele Secţiei literare a Academiei, se mai arată în "Dicţionarul Scriitorilor Români".
În perioada 1924-1926, Mihail Sadoveanu, împreună cu Tudor Arghezi şi George Topîrceanu, scoate revista "Lumea - bazar săptămânal". Împreună cu Liviu Rebreanu, în 1926, reprezintă Societatea Scriitorilor Români la Congresul PEN - Clubul de la Berlin.
În 1927 efectuează o călătorie în Olanda, ţară pe care anul următor o va evoca într-o carte, iar în 1929, vizitează Constantinopolul, împreună cu Ionel Teodoreanu şi Ştefan Velisar.
Mihail Sadoveanu revine la Bucureşti în 1936 şi preia direcţia ziarelor "Adevărul" şi "Dimineaţa" până în 1937, când ambele publicaţii sunt suspendate.
Mihail Sadoveanu la Editura Academiei, în 1939.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
În octombrie 1938, Senatul Universităţii din Iaşi îi acordă lui Mihail Sadoveanu titlul de "Doctor Honoris Causa". Doi ani mai târziu, în 1940, Editura Fundaţiilor Regale publică primele două volume din ediţia "Opere".
Cu prilejul împlinirii a patru decenii de la debut, Sadoveanu este sărbătorit, în 1944, în presă şi la Academie. Tudor Vianu, membru corespondent al Academiei Române, prezintă comunicarea "Patru decenii de la publicarea primei opere a domnului Mihail Sadoveanu".
Mihail şi Profira Sadoveanu, 1940.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Perioada 1945-1949 continuă cu o bogată activitate publicistică la "Jurnalul de dimineaţă", "Veac nou", "România liberă", "Scânteia". La un an de la moartea poetului Ion Minulescu, în 1945, Mihail Sadoveanu conduce "Asociaţia prietenilor lui Ion Minulescu".
Pe lângă activitatea literară, Mihail Sadoveanu a avut, după 1945, şi o bogată activitate politică, fiind membru al Prezidiului Adunării Deputaţilor (din 1947), apoi vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale (din 1948). În 1949 a condus delegaţia română la Congresul Mondial al Păcii de la Paris şi a participat la reuniunea Comitetului mondial al partizanilor păcii de la Roma.
Sosirea scriitorul Mihail Sadoveanu, pe aeroportul Băneasa, de la Congresul Mondial al Partizanilor Păcii de la Paris, 1949.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
În acelaşi an, a fost ales preşedinte de onoare al Uniunii Scriitorilor. În 1950, la împlinirea a 70 de ani, Mihail Sadoveanu a fost sărbătorit public, iar articolele publicate cu această ocazie au fost adunate în volumul "Studii şi articole închinate lui Mihail Sadoveanu" (1952).
Mihail Sadoveanu la comemorarea a 60 de ani de la moartea poetului Mihai Eminescu, 1949.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
În 1954, Editura de stat pentru literatură şi artă începe tipărirea seriei de "Opere", sub îndrumarea autorului, iar în 1956, se tipăreşte volumul "Omagiu lui Mihai Sadoveanu".
La 5 noiembrie 1960, Lucian Blaga scria în "Viaţa Românească": "M. Sadoveanu împlineşte 80 de ani. O asemenea vârstă conferă fiilor celor mai dăruiţi şi mai binecuvântaţi ai omului o aură biblică. Pe cel ce o poartă, o asemenea vârstă îl apropie de toate stihiile fără de vârstă; de văzduh, de apă, de foc şi de pământ. O asemenea vârstă îl apropie şi pe M. Sadoveanu (e numele unui om sau al unui stejar?) de toate stihiile ţării, cari, la rândul lor, şi ele îi ies întru întâmpinare, slăvindu-l".
Anul următor, la 19 octombrie, scriitorul Mihail Sadoveanu murea la locuinţa sa din strada Zambaccian nr. 15. Trei zile mai târziu, a fost înmormântat cu funeralii naţionale la Cimitirul Bellu, lângă Eminescu. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)
Explicaţie foto din deschidere: Imagine cu scriitorul Mihail Sadoveanu la Muzeul Memorial din municipiul Iaşi.
Citește și:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Retrospectiva evenimentelor interne 19-23 octombrie 2026
Învestirea Guvernului Luca Niculescu după mai mult de cinci luni de guvern fără puteri depline, ședința CSAT privind incidentele recente din apele teritoriale de la Marea Neagră, prezența unei delegații a Comisiei de la Veneția în România, constatarea de către Curtea Constituțională a existenței unui conflict juridic de natură constituțională între Pa
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*Muzeul Național al Satului 'Dimitrie Gusti' organizează, în perioada 23 octombrie - 25 octombrie 2026, manifestări dedicate sărbătoririi Sfântului Dumitru, protectorul spiritual al muzeului, prilej de comemorare a profesorului Dimitrie Gusti, mentorul muzeului. Prăznuirea Sfântului Dumitru marchează ultima și cea mai
Proclamarea locală a canonizării Sfântului Preot Mucenic Constantin Sârbu (23 octombrie)
Proclamarea locală a canonizării Sfântului Preot Mucenic Constantin Sârbu va avea loc vineri, 23 octombrie, la Mănăstirea Mihai Vodă din București. Detaliile organizatorice ale proclamării au fost stabilite, la 15 octombrie, în cadrul unei ședințe desfășurate la Mănăstirea Mihai Vodă și la Biserica Sapienței, locul unde Sfântul Constant
Târgul Art Basel Paris, ediția 2026 (23-25 octombrie)
Târgul Art Basel Paris, aflat la cea de-a cincea ediție, se va desfășura în perioada 23-25 octombrie 2026, la Grand Palais sub conducerea lui Karim Crippa, director al Art Basel Paris. Evenimentul va reuni 211 expozanți din 41 de țări în cadrul secțiunilor sale - Galeries, Emergence și Premise, cu aproape 30 de galerii care participă la târg pentru pr
23 octombrie - Ziua Internațională a Leopardului Zăpezilor (ONU)
Ziua Internațională a Leopardului Zăpezilor (International Snow Leopard Day) este sărbătorită la data de 23 octombrie. În anul 2024, Adunarea Generală a ONU a proclamat ziua de 23 octombrie Ziua Internațională a Leopardului Zăpezilor pentru a consolida cooperarea internațională și regională în sprijinul eforturilor de conservare a leopardului de zăpadă, avâ
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 23 octombrie
Ortodoxe Sf. Ap. Iacob, rudenia Domnului, întâiul episcop al Ierusalimului; Sf. Preot Mucenic Constantin Sârbu; Sf. Cuv. Macarie Romanul Greco-catolice Sf. ap. Iacob, rudenia Domnului Romano-catolice Sf. Ioan din Capistrano, pr.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 23 octombrie
Este a 296-a zi a anului 2026. Au mai rămas 69 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 41 m și apune la 18 h 19 m. Luna răsare la 16 h 49 m și apune la 04 h 18 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu I
Patriarhul Ecumenic Bartolomeu este al 270-lea Patriarh de Constantinopol, fiind întronizat în 1991 ca succesor al Patriarhului Dimitrie I. Anul acesta se împlinesc 35 de ani de la alegerea sa în demnitatea de Patriarh Ecumenic și 65 de ani de slujire clericală. Patriarhul Bartolomeu s-a născut în anul 1940, î
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Svanetia Superioară (Georgia)
Svanetia Superioară (Zemo Svaneti, în georgiană) este o zonă istorică și geografică din nord-vestul Georgiei, în sudul munților Caucazul Mare. Este cunoscută pentru peisajele sale alpine și pentru satele medievale, dominate de turnuri de apărare. Datorită arhitecturii defensive unice și planului urbanistic adaptat mediului montan, vechiul nucleu al așezărilor din
Cea de-a VIII-a ediție a Festivalului 'Dumitru Fărcaș' (22-24 octombrie)
În zilele de 22, 23 și 24 octombrie 2026, este programată cea de-a VIII-a ediție a Festivalului 'Dumitru Fărcaș'. Evenimentul, organizat la Cluj-Napoca de Fundația 'Dumitru Fărcaș', are ca principal scop promovarea celor mai buni tineri soliști instrumentiști de muzică populară și a celor specializați în folclorul românesc. &#
Ședință a CSAT: recentele incidente din Marea Neagră, printre temele discutate (cronologie 2025-2026)
Președintele Nicușor Dan a convocat o nouă ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru 22 octombrie 2026, la ora 18:00, la Palatul Cotroceni. În cursul reuniunii, vor fi analizate implicațiile de securitate generate de recentele incidente de la Marea Neagră și vor fi evaluate măsurile de consolidare a capacității de rea
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 octombrie
Ortodoxe Sf. Ier. Averchie, episcopul Ierapolei, cel întocmai cu Apostolii; Sf. 7 tineri din Efes Greco-catolice Sf. ep. Averchie; Cei 7 tineri m. din Efes; Sf. papă Ioan Paul al II-lea Romano-catolice Sf. Ioan Paul al II-lea, pp. Sfântul I
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 octombrie
Este a 295-a zi a anului 2026. Au mai rămas 70 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 39 m și apune la 18 h 20 m. Luna răsare la 16 h 30 m și apune la 03 h 09 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Gimnasta Lavinia Miloșovici
Campioană olimpică și mondială la gimnastică, Lavinia Miloșovici s-a născut la 21 octombrie 1976, la Lugoj, județul Timiș. Lavinia Miloșovici este gimnasta care a obținut nota de 10 la Jocurile Olimpice de la Barcelona (1992), performanță reușită în premieră de Nadia Comăneci la JO de la Montreal, în 1976, menționează
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 21 octombrie
Ortodoxe Sf. Cuv. Mărturisitori: Visarion și Sofronie; Sf. Mc. Oprea; Sf. Preoți Mărturisitori: Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel; Sf. Cuv. Ilarion cel Mare Greco-catolice Sf. cuv. Ilarion cel Mare; Sf. cuv. Ursula Romano-catolice Ss. Ursula și îns., m.; Celin