DOCUMENTAR: Mihail Sadoveanu, 140 de ani de la naştere - Opera marelui scriitor (5 noiembrie)
Opera lui Mihail Sadoveanu cuprinde peste 100 de titluri - nuvele, povestiri, romane, eseuri, traduceri - pe care "o anume tendinţă de retragere în natură şi în trecutul legendar le caracterizează, ca răspuns al lui Sadoveanu la criza valorilor prin care epoca lui trecea", conform volumului "Dicţionarul Scriitorilor Români", Editura Albatros, 2002.
Debutul lui Sadoveanu a avut loc în aprilie 1897, în revista "Dracu" din Bucureşti, cu schiţa "Domnişoara M din Fălticeni" şi poezia "Homo". Din acelaşi an datează primul manuscris identificat - poezia "De mâini" - scrisă de Mihail Sadoveanu pe pagina de gardă a unui vechi dicţionar francez.
În anul 1903 au apărut două nuvele - "Luna" şi "Petrea Străinul" - în paginile "Revistei idealiste", nuvela "Necunoscutul" în revista "Sămănătorul" şi romanul "Şoimii" în variantă foileton, în publicaţia "Voinţa naţională".
Anul 1904 a fost numit "Anul Sadoveanu" pentru că scriitorul a debutat atunci editorial cu patru volume: "Povestiri", "Şoimii", "Dureri înăbuşite" şi "Crâşma lui Moş Precu" (nuvele). Anul următor a apărut volumul "Povestiri de război" şi revista "Albina" a început să publice ciclul de nuvele "Scrisori trimise de un prieten pribeag". Tot atunci, în revista "Luceafărul" apar nuvela "Moşneagul nostru", povestirile "Semnul de primejdie" şi "Crăişorul".

Muzeul Memorial "Mihail Sadoveanu" din municipiul Iaşi.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
În 1906 sunt publicate volumele "Floare ofilită", "Mormântul unui copil" şi "Amintirile căprarului Gheorghiţă", iar Mihail Sadoveanu primeşte Premiul Academiei Române pentru volumul "Povestiri" (1904), în urma unui referat semnat de Titu Maiorescu. În primul număr al revistei "Viaţa românească" din 1 martie 1906, Sadoveanu era prezent cu nuvela "Puştiul".
A urmat publicarea volumelor "La noi, în Viişoara", "Vremuri de bejenie", "Însemnările lui Neculai Manea", "Povestiri alese" - conţinând traduceri din Guy de Maupassant - (1907), "Oameni şi locuri", "O istorie de demult", "Duduia Margareta" (1908), "Cântecul amintirii" (1909), "Povestiri de seară", "Genoveva de Brabant", "În amintirea lui Creangă" (1910).
.jpg)
Sursa foto: monumenteneamt.ro
Anul 1911 a adus apariţia volumului "Apa morţilor" şi a piesei de teatru "De ziua mamei" (în revista "Viaţa românească"), iar în 1912 apar volumele "Un investigator" şi "Bordeenii".
Călătoriile scriitorului în Bulgaria şi războiul româno-bulgar l-au inspirat în scrierea cărţilor "Privelişti dobrogene" (1914), "44 de zile în Bulgaria" şi "Războiul Balcanic" (1916).
Primul roman istoric publicat a fost "Neamul Şoimăreştilor" (1915). Au urmat de volumele de povestiri "Foi de toamnă" (1916), "Priveghiuri" şi "Umbre" (1920), romanele "Cocostârcul albastru" şi "Strada Lăpuşneanu" (1921), volumele "Neagra Sarului", "Lacrimile ieromonahului Veniamin", "Pildele lui cuconu Vichentie", "Drumuri basarabene" (1922).

Interior din Muzeul Memorial "Mihail Sadoveanu" din municipiul Iaşi.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Anii '20 au fost marcaţi de apariţia romanelor "Venea o moara pe Siret" (1925), "Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă" (1929), a povestirilor "Dumbrava minunată" (1926), "Demonul tinereţii", "Olanda", "Hanul Ancuţei" (1928), a lucrărilor de literatură cinegetică şi de pescuit "Ţara de dincolo de negură" (1926), "Împărăţia apelor" (1928).
Cel mai cunoscut roman al lui Sadoveanu, "Baltagul", a apărut în 1930, ca şi romanele "Depărtări", "Măria Sa, puiul pădurii" şi nuvela "Trenul fantomă". Tot în anii '30 au apărut romanele istorice "Nunta domniţei Ruxandra"(1932), "Viaţa lui Ştefan cel Mare" (1934), primele două volume ale trilogiei "Fraţii Jderi" - "Ucenicia lui Ionuţ" (1935) şi "Izvorul alb" (1936) -, "Creanga de aur" (1933), romanele "Nopţile de Sânziene" (1934), "Cazul Eugeniţei Costea" (1936), volumele "Ochi de urs" şi "Valea Frumoasei"(1938), "Uvar" (1932), "Locul unde nu s-a întâmplat nimic"(1933), "Soarele în baltă sau Aventurile şahului" şi "Inima noastră" (1934), "Istorisiri de vânătoare" (1937), nuvelele "Cuibul invalizilor", "Paştele blajinilor" (1935), "Morminte" (1939).
.jpg)
Sursa foto: monumenteneamt.ro
Al treilea volum al trilogiei "Fraţii Jderi", intitulat "Oamenii Măriei Sale", a fost publicat în 1941, ca şi romanul "Ostrovul lupilor". Alte titluri apărute în anii '40 sunt "Vechime", "Divanul persian" (1940), "Poveştile de la Bradu-Strâmb" (1943), "Anii de ucenicie" (1944), "Fantezii răsăritene", "Caleidoscop" (1946), "Legende sfinte" (1947), "Mitrea Cocor", "Poezia cimiliturilor" (1949).
În operele de după 1928 ale lui Sadoveanu, şi mai ales în câteva cărţi din deceniul al patrulea, "'naivitatea' este prefăcută, dovadă de rafinament, expresie a unui ideal filosofico-social şi estetic superior", scrie "Dicţionarul Scriitorilor Români". Aceste opere, ca şi romanele istorice, conţin, "pe lângă imaginea unei vieţi încă bazate pe alianţa dintre om şi cosmos, motivul chiar al unei literaturi frumoase, moştenire a umanismului greco-latin şi a pretenţiilor lui pedagogice, care, relevând o lume legală şi raţională, urmăreşte totodată s-o educe".
Anii '50 au adus publicarea lucrărilor "Nada florilor" (1950), "Clonţ de fier" (1951), "Nicoară Potcoavă" (1952), "Aventură în Lunca Dunării", "Evocări", "Muncitori şi păstori" (1954). Tot în 1954, Editura de stat pentru literatură şi artă a început tipărirea seriei de "Opere", sub îndrumarea autorului. Primul volum cuprinde: "Povestiri", "Şoimii", "Dureri înăbuşite", Crâşma lui Moş Precu". În 1960 a apărut volumul "Mărturisiri". Romanele "Lisaveta" şi "Cântecul Mioarei" au rămas neterminate de scriitor, care a murit în 1961.
"Utopia filosofico-socială a lui Sadoveanu - natural-ţărănească şi istoric-naţională - sfârşeşte într-o utopie a literaturii, aşadar cărturărească în care cartea însăşi devine simbol", mai scrie "Dicţionarul Scriitorilor Români".

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Pe lângă romane, povestiri, nuvele, schiţe, memorialistică, lucrări de factură cinegetică şi de pescuit, impresii de călătorie, opera lui Mihail Sadoveanu include şi eseuri/conferinţe, prelucrări ale unor texte celebre - "Esopia" (1906), "Istoria marelui împărat Alexandru Macedon în vremea când era emirul lumii 5250 de ani" (1907), precizează site-ul http://enciclopediaromaniei.ro/. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)
Explicaţie foto din deschidere: Mihail Sadoveanu în 1960
Citește și:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
16 noiembrie - Ziua internațională a toleranței (ONU)
Ziua internațională a toleranței este marcată la 16 noiembrie, în fiecare an, pentru a îndemna omenirea la înțelegere și respect reciproc, dialog și cooperare între culturi, civilizații și popoare, dar și pentru a descuraja atitudinile extremiste dominate de violență și ură. Această zi a fost proclamată în cadrul Conferinței gener
16 noiembrie - Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România
La 16 noiembrie este sărbătorită Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România. Stabilirea acestei date face trimitere la sesiunea Conferinței generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (17 oct. - 21 nov. 1972), desfășurată la Paris, prilej cu care statele membre ale UNESCO au adoptat, în data de 16 noiembrie 1972,
16 noiembrie - Ziua transporturilor militare
La 16 noiembrie, Armata României sărbătorește Ziua transporturilor militare. În data de 16 noiembrie 1880, odată cu înființarea celui de-al doilea batalion de geniu, prin Înaltul Decret nr. 2550, s-a constituit și câte o companie de căi ferate, primele asftel de subunități din Armata României, potrivit volumului 'Calenda
Consiliul Afaceri Externe al UE pe teme precum Ucraina și Orientul Mijlociu (16 noiembrie)
O nouă reuniune a Consiliului Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene (UE) are loc la 16 noiembrie 2026, la Bruxelles, având ca teme, între altele, Ucraina și Orientul Mijlociu (Siria), conform site-ului https://www.consilium.europa.eu/. Reuniunea va fi prezidată de Înalta Reprezentantă a UE pentru afaceri externe și politi
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 noiembrie
Ortodoxe Sf. Ap. și Evanghelist Matei Greco-catolice Sf. ap. și ev. Matei Romano-catolice Ss. Margareta a Scoției, regină; Gertruda, fc. Sfântul Apostol și Evanghelist Matei este pomenit în calendarul creștin ortodox la 16 noiembrie.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 noiembrie
Este a 320-a zi a anului 2026. Au mai rămas 45 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 13 m și apune la 16 h 48 m. Luna răsare la 12 h 50 m și apune la 22 h 46 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
15 noiembrie - Ziua internațională pentru prevenirea și combaterea tuturor formelor de criminalitate organizată transnațională (ONU)
La 15 noiembrie, este celebrată, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, ziua internațională pentru prevenirea și combaterea tuturor formelor de criminalitate organizată transnațională. Fenomenul crimei organizate este prezent la nivel internațional, afectând procesele politice și de guvernare și slăbind totodată procesul de justiție și conducerea
15 noiembrie - Ziua mondială de comemorare a victimelor accidentelor de circulație (ONU)
De la instituirea Zilei mondiale de comemorare a victimelor accidentelor rutiere, în baza Rezoluției 60/5 a Adunării Generale (2005), marcarea acestei zile s-a extins într-un număr tot mai mare de țări de pe toate continentele. Această zi a devenit un instrument important în eforturile globale de reducere a numărului de victime ale accidentelor rutiere. Tot
15 noiembrie - Ziua scafandrilor militari și Ziua scafandrului român
La 15 noiembrie se marchează Ziua scafandrilor militari și Ziua scafandrului român. În 1976, a avut loc transformarea Grupului 279 Scafandri, înființat la 15 noiembrie 1967, în Grup Scafandri de Luptă, devenind parte a Centrului de Scafandri, potrivit portalului www.centruldesca
SĂRBĂTOARE ORTODOXÃ: Începutul Postului Nașterii Domnului (15 noiembrie)
Postul Nașterii Domnului 2026 (Postul Crăciunului) va începe duminică, 15 noiembrie. 'Nu știți voi postul care Îmi place? - zice Domnul. Rupeți lanțurile nedreptății, dezlegați legăturile jugului, dați drumul celor asupriți și sfărâmați jugul lor. Împarte pâinea ta cu cel flămând, adăpostește în casă pe cel
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 15 noiembrie
Ortodoxe Sf. Cuv. Paisie de la Neamț; Sf. Mc. și Mărturisitori: Gurie, Samona și Aviv diaconul (Începutul Postului Nașterii Domnului) Duminica a 25-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 25-a după Rusalii. Sf. m. Gurie, Samona și Aviv. Începe Postul Nașterii Domnului Romano-catolice Duminica a 33-
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 noiembrie
Este a 319-a zi a anului 2026. Au mai rămas 46 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 11 m și apune la 16 h 49 m. Luna răsare la 12 h 25 m și apune la 21 h 40 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Sculptorița Gabriela Manole-Adoc
Gabriela Manole-Adoc este una dintre sculptorițele reprezentative ale artei românești din a doua jumătate a secolului al XX-lea, lucrările sale remarcându-se prin monumentalitate, dinamism, expresivitate și simbolistica libertății și a înălțării. Născută la 14 noiembrie 1926, în comuna Pleșani, județul Botoșani, Gabriela Manole-Adoc a a
DOCUMENTAR: Actorul Vasile Muraru împlinește 70 de ani (14 noiembrie)
Actorul Vasile Muraru, directorul Teatrului de Revistă 'Constantin Tănase' din București, este cunoscut îndeosebi ca membru al unuia dintre duo-urile umoristice cele mai apreciate de public alături de colegul și prietenul său, regretatul actor de comedie, Nae Lăzărescu. S-a născut la 14 noiembrie 1956, în localitatea Doina, județul Neamț, p
14 noiembrie - Ziua mondială de luptă împotriva diabetului zaharat (ONU)
Ziua mondială de luptă împotriva diabetului zaharat este marcată, anual, începând cu 1991, la data de 14 noiembrie, din inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și a Federației Internaționale de Diabet (FID). A devenit zi oficială a Națiunilor Unite în 2007, prin adoptarea Rezoluției 61/225 la 20 decembrie 2006. Tema propusă d














