DOCUMENTAR: Mihail Sadoveanu, 140 de ani de la naştere - Opera marelui scriitor (5 noiembrie)
Opera lui Mihail Sadoveanu cuprinde peste 100 de titluri - nuvele, povestiri, romane, eseuri, traduceri - pe care "o anume tendinţă de retragere în natură şi în trecutul legendar le caracterizează, ca răspuns al lui Sadoveanu la criza valorilor prin care epoca lui trecea", conform volumului "Dicţionarul Scriitorilor Români", Editura Albatros, 2002.
Debutul lui Sadoveanu a avut loc în aprilie 1897, în revista "Dracu" din Bucureşti, cu schiţa "Domnişoara M din Fălticeni" şi poezia "Homo". Din acelaşi an datează primul manuscris identificat - poezia "De mâini" - scrisă de Mihail Sadoveanu pe pagina de gardă a unui vechi dicţionar francez.
În anul 1903 au apărut două nuvele - "Luna" şi "Petrea Străinul" - în paginile "Revistei idealiste", nuvela "Necunoscutul" în revista "Sămănătorul" şi romanul "Şoimii" în variantă foileton, în publicaţia "Voinţa naţională".
Anul 1904 a fost numit "Anul Sadoveanu" pentru că scriitorul a debutat atunci editorial cu patru volume: "Povestiri", "Şoimii", "Dureri înăbuşite" şi "Crâşma lui Moş Precu" (nuvele). Anul următor a apărut volumul "Povestiri de război" şi revista "Albina" a început să publice ciclul de nuvele "Scrisori trimise de un prieten pribeag". Tot atunci, în revista "Luceafărul" apar nuvela "Moşneagul nostru", povestirile "Semnul de primejdie" şi "Crăişorul".
Muzeul Memorial "Mihail Sadoveanu" din municipiul Iaşi.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
În 1906 sunt publicate volumele "Floare ofilită", "Mormântul unui copil" şi "Amintirile căprarului Gheorghiţă", iar Mihail Sadoveanu primeşte Premiul Academiei Române pentru volumul "Povestiri" (1904), în urma unui referat semnat de Titu Maiorescu. În primul număr al revistei "Viaţa românească" din 1 martie 1906, Sadoveanu era prezent cu nuvela "Puştiul".
A urmat publicarea volumelor "La noi, în Viişoara", "Vremuri de bejenie", "Însemnările lui Neculai Manea", "Povestiri alese" - conţinând traduceri din Guy de Maupassant - (1907), "Oameni şi locuri", "O istorie de demult", "Duduia Margareta" (1908), "Cântecul amintirii" (1909), "Povestiri de seară", "Genoveva de Brabant", "În amintirea lui Creangă" (1910).
.jpg)
Sursa foto: monumenteneamt.ro
Anul 1911 a adus apariţia volumului "Apa morţilor" şi a piesei de teatru "De ziua mamei" (în revista "Viaţa românească"), iar în 1912 apar volumele "Un investigator" şi "Bordeenii".
Călătoriile scriitorului în Bulgaria şi războiul româno-bulgar l-au inspirat în scrierea cărţilor "Privelişti dobrogene" (1914), "44 de zile în Bulgaria" şi "Războiul Balcanic" (1916).
Primul roman istoric publicat a fost "Neamul Şoimăreştilor" (1915). Au urmat de volumele de povestiri "Foi de toamnă" (1916), "Priveghiuri" şi "Umbre" (1920), romanele "Cocostârcul albastru" şi "Strada Lăpuşneanu" (1921), volumele "Neagra Sarului", "Lacrimile ieromonahului Veniamin", "Pildele lui cuconu Vichentie", "Drumuri basarabene" (1922).
Interior din Muzeul Memorial "Mihail Sadoveanu" din municipiul Iaşi.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Anii '20 au fost marcaţi de apariţia romanelor "Venea o moara pe Siret" (1925), "Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă" (1929), a povestirilor "Dumbrava minunată" (1926), "Demonul tinereţii", "Olanda", "Hanul Ancuţei" (1928), a lucrărilor de literatură cinegetică şi de pescuit "Ţara de dincolo de negură" (1926), "Împărăţia apelor" (1928).
Cel mai cunoscut roman al lui Sadoveanu, "Baltagul", a apărut în 1930, ca şi romanele "Depărtări", "Măria Sa, puiul pădurii" şi nuvela "Trenul fantomă". Tot în anii '30 au apărut romanele istorice "Nunta domniţei Ruxandra"(1932), "Viaţa lui Ştefan cel Mare" (1934), primele două volume ale trilogiei "Fraţii Jderi" - "Ucenicia lui Ionuţ" (1935) şi "Izvorul alb" (1936) -, "Creanga de aur" (1933), romanele "Nopţile de Sânziene" (1934), "Cazul Eugeniţei Costea" (1936), volumele "Ochi de urs" şi "Valea Frumoasei"(1938), "Uvar" (1932), "Locul unde nu s-a întâmplat nimic"(1933), "Soarele în baltă sau Aventurile şahului" şi "Inima noastră" (1934), "Istorisiri de vânătoare" (1937), nuvelele "Cuibul invalizilor", "Paştele blajinilor" (1935), "Morminte" (1939).
.jpg)
Sursa foto: monumenteneamt.ro
Al treilea volum al trilogiei "Fraţii Jderi", intitulat "Oamenii Măriei Sale", a fost publicat în 1941, ca şi romanul "Ostrovul lupilor". Alte titluri apărute în anii '40 sunt "Vechime", "Divanul persian" (1940), "Poveştile de la Bradu-Strâmb" (1943), "Anii de ucenicie" (1944), "Fantezii răsăritene", "Caleidoscop" (1946), "Legende sfinte" (1947), "Mitrea Cocor", "Poezia cimiliturilor" (1949).
În operele de după 1928 ale lui Sadoveanu, şi mai ales în câteva cărţi din deceniul al patrulea, "'naivitatea' este prefăcută, dovadă de rafinament, expresie a unui ideal filosofico-social şi estetic superior", scrie "Dicţionarul Scriitorilor Români". Aceste opere, ca şi romanele istorice, conţin, "pe lângă imaginea unei vieţi încă bazate pe alianţa dintre om şi cosmos, motivul chiar al unei literaturi frumoase, moştenire a umanismului greco-latin şi a pretenţiilor lui pedagogice, care, relevând o lume legală şi raţională, urmăreşte totodată s-o educe".
Anii '50 au adus publicarea lucrărilor "Nada florilor" (1950), "Clonţ de fier" (1951), "Nicoară Potcoavă" (1952), "Aventură în Lunca Dunării", "Evocări", "Muncitori şi păstori" (1954). Tot în 1954, Editura de stat pentru literatură şi artă a început tipărirea seriei de "Opere", sub îndrumarea autorului. Primul volum cuprinde: "Povestiri", "Şoimii", "Dureri înăbuşite", Crâşma lui Moş Precu". În 1960 a apărut volumul "Mărturisiri". Romanele "Lisaveta" şi "Cântecul Mioarei" au rămas neterminate de scriitor, care a murit în 1961.
"Utopia filosofico-socială a lui Sadoveanu - natural-ţărănească şi istoric-naţională - sfârşeşte într-o utopie a literaturii, aşadar cărturărească în care cartea însăşi devine simbol", mai scrie "Dicţionarul Scriitorilor Români".
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Pe lângă romane, povestiri, nuvele, schiţe, memorialistică, lucrări de factură cinegetică şi de pescuit, impresii de călătorie, opera lui Mihail Sadoveanu include şi eseuri/conferinţe, prelucrări ale unor texte celebre - "Esopia" (1906), "Istoria marelui împărat Alexandru Macedon în vremea când era emirul lumii 5250 de ani" (1907), precizează site-ul http://enciclopediaromaniei.ro/. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)
Explicaţie foto din deschidere: Mihail Sadoveanu în 1960
Citește și:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Retrospectiva evenimentelor interne 20-24 iulie 2026
Doborârea unei drone în spațiul aerian național de către un pilot român de F-16, aderarea României la Tratatul de Prietenie și Cooperare în Asia de Sud-Est, vizita președintei Indiei în România, convocarea unor sesiuni extraordinare ale Senatului și Camerei Deputaților, incendiul la un petrolier din Marea Neagră soldat cu un
Săptămâna europeană 20-24 iulie 2026
Aprobarea de către Consiliul UE a unui acord privind participarea Regatului Unit la împrumutul de 90 miliarde euro pentru Ucraina, amenzile aplicate de Comisia Europeană gigantului american Google și platformei chineze de comerț online AliExpress, reacția șefei politicii externe a UE față de impunerea de către SUA a unor noi tarife vamale asupra bunurilor europ
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Expoziția 'Muscelul la noi' la Muzeul Național al Țăranului Român, în perioada 23 iulie - 16 august Muzeul Municipal Câmpulung organizează, în premieră, o expoziție dedicată patrimoniului propriu la Muzeul Național al Țăranului Român. Sub titlul 'Muscelul la noi', expoziția va fi deschisă publicului &ici
Cea de-a 31-a ediție a Festivalului 'Sighișoara Medievală' (24-26 iulie)
În perioada 24-26 iulie 2026, este programată cea de-a 31-a ediție a Festivalului 'Sighișoara Medievală', desfășurată în Cetatea Medievală a orașului, potrivit www.primariasighisoara.ro. Festivalul va debuta cu parada oficială, în cadrul căreia ordine cavalerești, artișt
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 iulie
Ortodoxe Sf. Mare Mc. Hristina; Sf. Mc. Ermoghen Greco-catolice Sf. m. Cristina Romano-catolice Ss. Sharbel Makhluf, pr.; Cristina, fc. m. Sfânta Mare Mucenică Hristina este pomenită în calendarul creștin ortodox în ziua de 24
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 iulie
Este a 205-a zi a anului 2026. Au mai rămas 160 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 54 m și apune la 20 h 50 m. Luna răsare la 17 h 19 m și apune la 01 h 00 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Practica agricolă a culturii viței de vie 'vite ad alberello' în Pantelleria (Italia)
UNESCO a recunoscut importanța și unicitatea 'Practicii de cultivare a viței de vie a soiului alberello din Pantelleria' prin înscrierea acesteia pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, în 2014. A fost prima dată când o practică agricolă a primit această distincție, potrivit
DOCUMENTAR: 15 ani de la moartea cântăreței Amy Winehouse (23 iulie)
Cântăreața și compozitoarea britanică Amy Winehouse a câștigat recunoaștere mondială și multiple premii Grammy pentru albumul său, aclamat de critici, 'Back To Black', și pentru cea mai populară piesă a acestuia, 'Rehab'. Cu toate acestea, viața ei amoroasă tumultuoasă și consumul de substanțe i-au blocat cariera muzicală, chiar dacă au transforma
Festivalul de muzică în aer liber Das Fest, la Karlsruhe (23-26 iulie)
La 23 iulie, începe în Gunther Klotz Park, din Karlsruhe, Festivalul de muzică în aer liber Das Fest, cel mai mare eveniment de profil din sudul Germaniei, potrivit https://www.dasfest.de/. În fiecare an, aproximativ 260.000 de vizitatori din toată lumea participă la acest festival o
23 iulie - Ziua presei militare
Ziua presei militare este marcată în fiecare an, la 23 iulie, pentru a omagia generațiile de jurnaliști în uniformă și creatorii de presă militară care, de-a lungul timpului, au informat publicul și au susținut moralul trupelor. Data aleasă este cea la care în anul 1859, colonelul Ion Voinescu a pus bazele publicație a Armatei Românepub
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 23 iulie
Ortodoxe Aducerea moaștelor Sf. Sfințit Mc. Foca; Sf. Sfințit Mc. Apolinarie, episcopul Ravenei; Sf. Mc. Vitalie și Valeria Greco-catolice Aducerea moaștelor în Constantinopol a Sf. m. Foca; Sf. pf. Ezechiel; Sf. Brigitta, patroana Europei Romano-catolice SS. Brigitta,
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 23 iulie
Este a 204-a zi a anului 2026. Au mai rămas 161 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 53 m și apune la 20 h 51 m. Luna răsare la 16 h 15 m și apune la 00 h 30 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul, regizorul și activistul Danny Glover
Danny Glover, actor, producător, regizor și activist, cunoscut pentru roluri în filme precum seria 'Lethal Weapon', 'The Color Purple' și 'To Sleep with Anger', s-a născut pe 22 iulie 1946, în San Francisco, California. Nominalizat de cinci ori la premiul Emmy și laureat al Premiului Umanitar 'Jean Hersholt', el a co-fondat Robey T
DOCUMENTAR: Cântăreața Mireille Mathieu împlinește 80 de ani (22 iulie)
Celebra interpretă franceză Mireille Mathieu, supranumită adesea 'Privighetoarea din Avignon', împlinește 80 de ani. După cum ar spune chiar ea, cariera sa profesională a fost timp de câteva decenii 'un basm devenit realitate'. Născută la Avignon, fiica cea mare dintre cei 14 copii ai lui Marcelle și Roger Mathieu, Mireille a susțin
DOCUMENTAR: Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, împlinește 75 de ani (22 iulie)
Preafericitul Părinte Daniel a fost ales în demnitatea de Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Munteniei și Dobrogei și Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române la 12 septembrie 2007. La 30 septembrie 2007, a fost întronizat Patriarh în Catedrala patriarhală din București. S-a născut la 22 iulie 1951, în satul Dobrești, comuna