Către:
Biroul Permanent al Senatului României
În atenția: Domnului Președinte al Senatului

SOLICITARE

În temeiul prevederilor art. 81 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm solicitarea de înființare a unei Comisii parlamentare de anchetă a Senatului pentru verificarea împrejurărilor organizării și desfășurării întâlnirii dintre prim-ministrul României, domnul Ilie Bolojan, și președintele Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, desfășurată la data de 14 august 2026, în incinta Parlamentului României, precum și pentru evaluarea eventualelor consecințe instituționale ale acesteia, inițiată de mai mult de o treime din numărul total al senatorilor, conform listelor cu semnături anexate.

În considerarea caracterului de interes public major al împrejurărilor ce urmează a fi clarificate, vă solicităm să dispuneți îndeplinirea procedurilor regulamentare necesare pentru înscrierea pe ordinea de zi a ședinței Senatului a proiectului de hotărâre anexat.

În numele inițiatorilor,
Ninel PEIA
Senator al României
Chestor al Senatului
Grupul Parlamentar PACE - Întâi România

PROIECT DE HOTÃRÂRE

privind înființarea unei Comisii parlamentare de anchetă a Senatului pentru verificarea împrejurărilor organizării și desfășurării întâlnirii dintre prim-ministrul României, domnul Ilie Bolojan, și președintele Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, desfășurată la data de 14 august 2026, în incinta Parlamentului României, precum și pentru evaluarea eventualelor consecințe instituționale ale acesteia

În temeiul art. 64 din Constituția României, republicată, și al art. 81 din Regulamentul Senatului,

SENATUL ROMÂNIEI ADOPTÂ PREZENTA HOTÃRÂRE:

Art. 1

(1) Se înființează Comisia parlamentară de anchetă a Senatului în scopul investigării împrejurărilor organizării și desfășurării întâlnirii dintre prim-ministrul României, domnul Ilie Bolojan, și președintele Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, desfășurată în incinta Parlamentului României, precum și pentru evaluarea eventualelor consecințe instituționale ale acesteia.

(2) Activitatea Comisiei are ca obiect exclusiv stabilirea faptelor și împrejurărilor exterioare activității jurisdicționale a Curții Constituționale și evaluarea eventualelor consecințe instituționale asupra principiilor separației și echilibrului puterilor în stat, independenței jurisdicției constituționale, transparenței instituționale și colaborării loiale dintre autoritățile publice.

(3) Comisia de anchetă are depline puteri de investigare și citare. Aceasta poate audia orice persoană, din orice structură publică sau privată, indiferent de funcție, calitate sau statut juridic, în condițiile legii, și poate efectua verificări direct la sediul oricăror entități vizate. Toate instituțiile publice ale statului român, autoritățile administrative autonome, precum și persoanele juridice de drept privat sunt obligate să pună la dispoziția comisiei, de îndată, necondiționat și fără rezerve, orice documente, date, stenograme, înregistrări sau informații solicitate, neputând fi invocat secretul de serviciu în scopul blocării sau tergiversării anchetei parlamentare. Sprijinul logistic logistic de specialitate va fi asigurat permanent de Secretariatul General al Senatului.

(4) Comisia nu poate cerceta deliberările, opiniile, voturile judecătorilor Curții Constituționale și nici legalitatea sau temeinicia deciziilor pronunțate de Curtea Constituțională.

Art. 2

(1) Comisia parlamentară de anchetă are următoarele obiective:

a) stabilirea datei, intervalului orar, duratei, locului și împrejurărilor concrete în care a avut loc întâlnirea dintre prim-ministrul României și președintele Curții Constituționale;

b) stabilirea persoanei sau persoanelor care au inițiat, solicitat, organizat, intermediat ori facilitat întâlnirea;

c) stabilirea împrejurărilor în care pentru desfășurarea întâlnirii a fost utilizat biroul oficial al președintelui Senatului României și identificarea persoanelor care au solicitat, aprobat sau facilitat utilizarea acestui spațiu;

d) stabilirea persoanelor care au participat la întâlnire ori au fost implicate în organizarea acesteia;

e) verificarea caracterului oficial, instituțional, politic sau privat declarat al întâlnirii și a existenței unei agende, invitații, solicitări, informări, note, corespondențe sau a altor documente referitoare la organizarea acesteia;

f) verificarea evidențelor administrative privind accesul persoanelor implicate în zonele Parlamentului relevante pentru desfășurarea întâlnirii;

g) verificarea, în condițiile legii, a existenței și conservării înregistrărilor sistemelor de securitate și supraveghere aferente circuitelor de acces și spațiilor comune relevante;

h) identificarea eventualelor comunicări instituționale între Cabinetul prim-ministrului, Secretariatul General al Guvernului, structurile Parlamentului și Curtea Constituțională referitoare la organizarea întâlnirii;

i) stabilirea dacă, anterior, în timpul sau ulterior întâlnirii, au existat comunicări referitoare la cauze aflate pe rolul Curții Constituționale, fără investigarea deliberărilor, opiniilor, voturilor sau soluțiilor judecătorilor Curții Constituționale;

j) stabilirea eventualei legături dintre momentul organizării întâlnirii și cauzele de interes public major aflate la acel moment pe rolul Curții Constituționale;

k) evaluarea eventualelor consecințe ale întâlnirii asupra aparenței de independență și imparțialitate a jurisdicției constituționale și asupra încrederii publice în funcționarea instituțiilor fundamentale ale statului;

l) verificarea respectării principiului separației și echilibrului puterilor în stat și a principiului colaborării loiale dintre autoritățile publice;

m) formularea propunerilor legislative, regulamentare, administrative sau instituționale necesare pentru asigurarea transparenței raporturilor dintre reprezentanții puterii executive și reprezentanții autorităților cu atribuții jurisdicționale constituționale.

Art. 3

(1) Comisia de anchetă este compusă din 13 membri, numiți de Plenul Senatului, respectând configurația politică a Camerei, după cum urmează:

PSD - 4 senatori
AUR - 3 senatori
PNL - 2 senatori
USR - 2 senatori
PACE - Întâi România - 1 senator
UDMR - 1 senator

(2) Componența nominală a Comisiei este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(3) Comisia își alege, la prima ședință, un birou format dintr-un președinte, un vicepreședinte și un secretar.

Art. 4

(1) Comisia poate solicita autorităților și instituțiilor publice, în condițiile Constituției, legii, regulamentelor parlamentare și jurisprudenței Curții Constituționale, documentele, informațiile, datele și înscrisurile necesare îndeplinirii obiectivelor anchetei.

(2) Comisia poate cita persoanele pentru care Regulamentul Senatului instituie obligația de prezentare și poate invita orice alte persoane care pot avea cunoștință despre faptele sau împrejurările cercetate, în condițiile legii.

(3) Comisia poate solicita răspunsuri în scris, documente, puncte de vedere și alte informații necesare clarificării împrejurărilor care formează obiectul anchetei.

(4) Activitatea Comisiei nu poate avea ca obiect și nu poate aduce atingere deliberărilor, opiniilor, voturilor, independenței judecătorilor Curții Constituționale ori autorității deciziilor Curții Constituționale.

(5) Secretariatul General al Senatului va asigura, sprijinul logistic, tehnic și de specialitate necesar activității Comisiei.

Art. 5

Comisia va solicita, cu respectarea dispozițiilor legale privind protecția datelor, informațiile clasificate și regimul sistemelor de securitate, conservarea și punerea la dispoziție a evidențelor administrative și tehnice relevante pentru data de 14 august 2026, astfel încât acestea să nu fie pierdute ca urmare a expirării termenelor tehnice de stocare.

Art. 6

În cazul în care, în exercitarea atribuțiilor sale, Comisia constată existența unor informații sau împrejurări care, potrivit legii, sunt de competența altor autorități ale statului, acestea vor fi consemnate în raport, iar documentele relevante vor putea fi transmise instituțiilor competente, în limitele atribuțiilor constituționale ale Parlamentului.

Art. 7

(1) Comisia va prezenta Senatului un raport asupra activității desfășurate, a constatărilor și concluziilor sale, precum și, după caz, propuneri de măsuri legislative, regulamentare, administrative sau instituționale.

(2) Raportul Comisiei se depune la Biroul permanent al Senatului în termen de 60 de zile de la data constituirii Comisiei.

(3) La cererea motivată a Comisiei, Senatul poate aproba prelungirea termenului prevăzut la alin. (2).

Art. 8

Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

EXPUNERE DE MOTIVE

la Proiectul de Hotărâre privind constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Senatului pentru verificarea împrejurărilor organizării și desfășurării întâlnirii dintre prim-ministrul României și președintele Curții Constituționale a României, desfășurată în incinta Parlamentului României, precum și pentru evaluarea eventualelor consecințe instituționale ale acesteia

Necesitatea intervenției Senatului este cu atât mai evidentă cu cât întâlnirea nu s-a desfășurat la sediul Guvernului și nici într-un spațiu destinat activității Curții Constituționale, ci, potrivit informațiilor care au determinat prezenta inițiativă, chiar în biroul oficial al președintelui Senatului României. Senatul are, în aceste condiții, obligația instituțională de a clarifica în ce împrejurări un spațiu aflat în propria sa administrare a fost utilizat pentru o întrevedere neanunțată între conducătorul puterii executive și președintele jurisdicției constituționale, cine a solicitat și cine a autorizat utilizarea acestuia și dacă au fost respectate procedurile administrative și instituționale aplicabile

România este un stat de drept, democratic și social, în care organizarea și exercitarea puterii publice se întemeiază pe principiul constituțional al separației și echilibrului puterilor în stat. Acest principiu nu reprezintă o formulă abstractă și nici o simplă declarație constituțională. El presupune existența unor garanții efective de independență, imparțialitate, transparență și responsabilitate în raporturile dintre autoritățile fundamentale ale statului.

În acest context, împrejurările în care a avut loc, la data de 14 august 2026, o întâlnire între prim-ministrul României, domnul Ilie Bolojan, și președintele Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, impun o clarificare instituțională completă.

Potrivit informațiilor devenite publice, întâlnirea s-a desfășurat în incinta Parlamentului României, într-un spațiu aparținând Senatului României, respectiv în biroul oficial al președintelui Senatului. Întâlnirea nu a fost anunțată public și nu a fost prezentată, anterior desfășurării sale, ca făcând parte dintr-un program instituțional oficial.

Aceste împrejurări ridică întrebări legitime care nu pot fi ignorate de Parlamentul României.

Caracterul deosebit al situației nu rezultă din simplul fapt că două persoane care exercită funcții publice s-au întâlnit. Dialogul instituțional între autoritățile statului este firesc și, în anumite situații, necesar.

Problema care trebuie clarificată este reprezentată de ansamblul circumstanțelor în care această întâlnire a fost organizată și desfășurată: identitatea persoanei care a inițiat-o, scopul declarat al întrevederii, caracterul său oficial sau neoficial, motivele utilizării biroului oficial al președintelui Senatului, persoanele care au facilitat accesul și organizarea întâlnirii, precum și existența sau inexistența unor comunicări referitoare la cauze aflate pe rolul Curții Constituționale.

O importanță aparte prezintă momentul ales pentru desfășurarea întâlnirii, în condițiile în care Curtea Constituțională urma să examineze cauze de interes public major, cu importante consecințe juridice, instituționale, politice și financiare.

În asemenea circumstanțe, obligația de transparență este cu atât mai importantă cu cât una dintre persoanele participante conduce Guvernul României, iar cealaltă conduce autoritatea de jurisdicție constituțională chemată să exercite controlul de constituționalitate asupra unor acte adoptate sau susținute de puterea politică.

Independența unei jurisdicții constituționale nu presupune numai absența unei ingerințe efective. Într-un stat democratic este fundamentală și încrederea publicului că asemenea ingerințe nu există.

Din acest motiv, aparența de independență și imparțialitate are ea însăși o valoare instituțională care trebuie protejată.

Senatul nu poate porni de la prezumția că în cadrul întâlnirii a fost exercitată o influență asupra președintelui Curții Constituționale și nici nu poate afirma, în lipsa unei investigații, că întrevederea a avut ca obiect cauze concrete aflate pe rolul Curții.

Dar Senatul nu poate accepta nici teza opusă, potrivit căreia o asemenea întâlnire trebuie considerată lipsită de relevanță și exceptată de la orice formă de transparență, fără ca împrejurările sale să fie cunoscute.

Tocmai necunoașterea acestor împrejurări justifică ancheta parlamentară.

Dacă întâlnirea a avut un caracter strict instituțional și legitim, acest lucru trebuie să poată fi explicat transparent.

Dacă a avut un alt caracter, Senatul și opinia publică au dreptul să cunoască împrejurările în care aceasta s-a desfășurat și eventualele sale consecințe instituționale.

O problemă distinctă și deosebit de importantă privește utilizarea biroului oficial al președintelui Senatului României pentru desfășurarea întâlnirii.

Biroul președintelui Senatului nu este un spațiu privat. Este un spațiu instituțional aparținând uneia dintre cele două Camere ale Parlamentului României.

În consecință, trebuie stabilit cine a solicitat utilizarea acestuia, cine a aprobat-o sau a facilitat-o, cine cunoștea scopul întâlnirii, ce structuri administrative au fost implicate și dacă au fost respectate regulile instituționale aplicabile.

Cu atât mai necesară este această clarificare în situația în care titularul biroului, președintele Senatului, nu ar fi participat la întâlnirea în cauză.

Nu poate exista într-o instituție fundamentală a statului o zonă lipsită de răspundere administrativă. Utilizarea unor spații oficiale presupune reguli, responsabilități și posibilitatea stabilirii traseului instituțional prin care accesul și folosirea acestora au fost permise.

În egală măsură, trebuie stabilit dacă întâlnirea a generat documente, solicitări, corespondență, note, evidențe administrative ori alte elemente care permit reconstituirea obiectivă a împrejurărilor în care aceasta a fost organizată.

Din acest motiv, comisia parlamentară trebuie să poată analiza, în limitele legii, evidențele administrative relevante, datele privind accesul, documentele referitoare la organizarea întâlnirii și celelalte informații necesare stabilirii adevărului.

Proiectul de hotărâre prevede expres inclusiv verificarea și conservarea evidențelor administrative și tehnice relevante pentru data de 14 august 2026, tocmai pentru evitarea pierderii unor informații prin expirarea termenelor tehnice de stocare.

Trebuie subliniat fără echivoc că această inițiativă nu urmărește anchetarea Curții Constituționale și nu reprezintă o ingerință a Senatului în activitatea jurisdicțională a acesteia.

Comisia nu va putea cerceta deliberările judecătorilor constituționali, opiniile exprimate în cadrul deliberărilor, voturile acestora, legalitatea ori temeinicia deciziilor Curții și nu va putea solicita justificarea unei anumite soluții jurisdicționale.

Această limită este înscrisă expres în proiectul de hotărâre.

Obiectul anchetei îl reprezintă un fapt exterior activității jurisdicționale a Curții Constituționale: organizarea și desfășurarea unei întâlniri între prim-ministrul României și președintele Curții Constituționale, într-un spațiu instituțional al Parlamentului României.

Senatul are nu numai dreptul, ci și responsabilitatea politică și constituțională de a clarifica împrejurările unui asemenea eveniment atunci când acestea pot ridica probleme privind separația și echilibrul puterilor în stat, independența jurisdicției constituționale, transparența raporturilor dintre autoritățile publice și principiul colaborării loiale.

Comisia parlamentară de anchetă reprezintă instrumentul constituțional adecvat pentru stabilirea faptelor.

Ancheta nu trebuie să pornească de la verdicte prestabilite. Ea trebuie să pornească de la întrebări care reclamă răspunsuri.

Cine a solicitat întâlnirea?
Cine a organizat-o?
Care a fost scopul acesteia?
De ce a fost ales biroul președintelui Senatului?
Cine a autorizat sau facilitat folosirea acestui spațiu?
Ce persoane au participat ori au cunoscut organizarea întâlnirii?
A existat o agendă oficială?
Au existat comunicări înainte sau după întâlnire?
Au fost discutate chestiuni care aveau legătură cu cauze aflate pe rolul Curții Constituționale?

Aceste întrebări nu reprezintă acuzații. Ele reprezintă obiectul legitim al unei anchete parlamentare.

Răspunsurile pot confirma inexistența oricărei conduite necorespunzătoare sau, dimpotrivă, pot evidenția existența unor împrejurări care reclamă măsuri instituționale, administrative, legislative ori sesizarea autorităților competente.

În ambele situații, interesul public impune aflarea adevărului.

Încrederea cetățenilor în Curtea Constituțională, în Guvern și în Parlament nu poate fi protejată prin tăcere. Ea poate fi protejată numai prin transparență, clarificarea faptelor și asumarea răspunderii instituționale.

Constituirea acestei comisii nu reprezintă un atac împotriva unei instituții și nici împotriva unei persoane. Reprezintă exercitarea unei atribuții constituționale a Senatului în fața unei situații care poate afecta încrederea publică în funcționarea democratică a statului.

Nicio funcție publică, indiferent de nivelul său, nu poate transforma o întâlnire cu implicații instituționale într-un fapt care nu poate fi explicat Senatului și cetățenilor.

Într-o democrație constituțională, independența instituțiilor nu se apără prin secretizarea raporturilor dintre cei care le conduc, ci prin respectarea unor reguli clare și prin transparență.

Pentru aceste considerente, apreciem că se impune constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Senatului, cu obiectivele și limitele prevăzute în proiectul de hotărâre anexat, în vederea stabilirii complete a împrejurărilor organizării și desfășurării întâlnirii, a evaluării eventualelor consecințe instituționale și a formulării măsurilor care se vor dovedi necesare în urma anchetei.

În numele inițiatorilor,

Ninel PEIA
Senator al României
Chestor al Senatului
Grupul Parlamentar PACE - Întâi România