DOCUMENTAR: Mihail Sadoveanu, 140 de ani de la naştere - Opera marelui scriitor (5 noiembrie)
Opera lui Mihail Sadoveanu cuprinde peste 100 de titluri - nuvele, povestiri, romane, eseuri, traduceri - pe care "o anume tendinţă de retragere în natură şi în trecutul legendar le caracterizează, ca răspuns al lui Sadoveanu la criza valorilor prin care epoca lui trecea", conform volumului "Dicţionarul Scriitorilor Români", Editura Albatros, 2002.
Debutul lui Sadoveanu a avut loc în aprilie 1897, în revista "Dracu" din Bucureşti, cu schiţa "Domnişoara M din Fălticeni" şi poezia "Homo". Din acelaşi an datează primul manuscris identificat - poezia "De mâini" - scrisă de Mihail Sadoveanu pe pagina de gardă a unui vechi dicţionar francez.
În anul 1903 au apărut două nuvele - "Luna" şi "Petrea Străinul" - în paginile "Revistei idealiste", nuvela "Necunoscutul" în revista "Sămănătorul" şi romanul "Şoimii" în variantă foileton, în publicaţia "Voinţa naţională".
Anul 1904 a fost numit "Anul Sadoveanu" pentru că scriitorul a debutat atunci editorial cu patru volume: "Povestiri", "Şoimii", "Dureri înăbuşite" şi "Crâşma lui Moş Precu" (nuvele). Anul următor a apărut volumul "Povestiri de război" şi revista "Albina" a început să publice ciclul de nuvele "Scrisori trimise de un prieten pribeag". Tot atunci, în revista "Luceafărul" apar nuvela "Moşneagul nostru", povestirile "Semnul de primejdie" şi "Crăişorul".
Muzeul Memorial "Mihail Sadoveanu" din municipiul Iaşi.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
În 1906 sunt publicate volumele "Floare ofilită", "Mormântul unui copil" şi "Amintirile căprarului Gheorghiţă", iar Mihail Sadoveanu primeşte Premiul Academiei Române pentru volumul "Povestiri" (1904), în urma unui referat semnat de Titu Maiorescu. În primul număr al revistei "Viaţa românească" din 1 martie 1906, Sadoveanu era prezent cu nuvela "Puştiul".
A urmat publicarea volumelor "La noi, în Viişoara", "Vremuri de bejenie", "Însemnările lui Neculai Manea", "Povestiri alese" - conţinând traduceri din Guy de Maupassant - (1907), "Oameni şi locuri", "O istorie de demult", "Duduia Margareta" (1908), "Cântecul amintirii" (1909), "Povestiri de seară", "Genoveva de Brabant", "În amintirea lui Creangă" (1910).
.jpg)
Sursa foto: monumenteneamt.ro
Anul 1911 a adus apariţia volumului "Apa morţilor" şi a piesei de teatru "De ziua mamei" (în revista "Viaţa românească"), iar în 1912 apar volumele "Un investigator" şi "Bordeenii".
Călătoriile scriitorului în Bulgaria şi războiul româno-bulgar l-au inspirat în scrierea cărţilor "Privelişti dobrogene" (1914), "44 de zile în Bulgaria" şi "Războiul Balcanic" (1916).
Primul roman istoric publicat a fost "Neamul Şoimăreştilor" (1915). Au urmat de volumele de povestiri "Foi de toamnă" (1916), "Priveghiuri" şi "Umbre" (1920), romanele "Cocostârcul albastru" şi "Strada Lăpuşneanu" (1921), volumele "Neagra Sarului", "Lacrimile ieromonahului Veniamin", "Pildele lui cuconu Vichentie", "Drumuri basarabene" (1922).
Interior din Muzeul Memorial "Mihail Sadoveanu" din municipiul Iaşi.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Anii '20 au fost marcaţi de apariţia romanelor "Venea o moara pe Siret" (1925), "Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă" (1929), a povestirilor "Dumbrava minunată" (1926), "Demonul tinereţii", "Olanda", "Hanul Ancuţei" (1928), a lucrărilor de literatură cinegetică şi de pescuit "Ţara de dincolo de negură" (1926), "Împărăţia apelor" (1928).
Cel mai cunoscut roman al lui Sadoveanu, "Baltagul", a apărut în 1930, ca şi romanele "Depărtări", "Măria Sa, puiul pădurii" şi nuvela "Trenul fantomă". Tot în anii '30 au apărut romanele istorice "Nunta domniţei Ruxandra"(1932), "Viaţa lui Ştefan cel Mare" (1934), primele două volume ale trilogiei "Fraţii Jderi" - "Ucenicia lui Ionuţ" (1935) şi "Izvorul alb" (1936) -, "Creanga de aur" (1933), romanele "Nopţile de Sânziene" (1934), "Cazul Eugeniţei Costea" (1936), volumele "Ochi de urs" şi "Valea Frumoasei"(1938), "Uvar" (1932), "Locul unde nu s-a întâmplat nimic"(1933), "Soarele în baltă sau Aventurile şahului" şi "Inima noastră" (1934), "Istorisiri de vânătoare" (1937), nuvelele "Cuibul invalizilor", "Paştele blajinilor" (1935), "Morminte" (1939).
.jpg)
Sursa foto: monumenteneamt.ro
Al treilea volum al trilogiei "Fraţii Jderi", intitulat "Oamenii Măriei Sale", a fost publicat în 1941, ca şi romanul "Ostrovul lupilor". Alte titluri apărute în anii '40 sunt "Vechime", "Divanul persian" (1940), "Poveştile de la Bradu-Strâmb" (1943), "Anii de ucenicie" (1944), "Fantezii răsăritene", "Caleidoscop" (1946), "Legende sfinte" (1947), "Mitrea Cocor", "Poezia cimiliturilor" (1949).
În operele de după 1928 ale lui Sadoveanu, şi mai ales în câteva cărţi din deceniul al patrulea, "'naivitatea' este prefăcută, dovadă de rafinament, expresie a unui ideal filosofico-social şi estetic superior", scrie "Dicţionarul Scriitorilor Români". Aceste opere, ca şi romanele istorice, conţin, "pe lângă imaginea unei vieţi încă bazate pe alianţa dintre om şi cosmos, motivul chiar al unei literaturi frumoase, moştenire a umanismului greco-latin şi a pretenţiilor lui pedagogice, care, relevând o lume legală şi raţională, urmăreşte totodată s-o educe".
Anii '50 au adus publicarea lucrărilor "Nada florilor" (1950), "Clonţ de fier" (1951), "Nicoară Potcoavă" (1952), "Aventură în Lunca Dunării", "Evocări", "Muncitori şi păstori" (1954). Tot în 1954, Editura de stat pentru literatură şi artă a început tipărirea seriei de "Opere", sub îndrumarea autorului. Primul volum cuprinde: "Povestiri", "Şoimii", "Dureri înăbuşite", Crâşma lui Moş Precu". În 1960 a apărut volumul "Mărturisiri". Romanele "Lisaveta" şi "Cântecul Mioarei" au rămas neterminate de scriitor, care a murit în 1961.
"Utopia filosofico-socială a lui Sadoveanu - natural-ţărănească şi istoric-naţională - sfârşeşte într-o utopie a literaturii, aşadar cărturărească în care cartea însăşi devine simbol", mai scrie "Dicţionarul Scriitorilor Români".
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Pe lângă romane, povestiri, nuvele, schiţe, memorialistică, lucrări de factură cinegetică şi de pescuit, impresii de călătorie, opera lui Mihail Sadoveanu include şi eseuri/conferinţe, prelucrări ale unor texte celebre - "Esopia" (1906), "Istoria marelui împărat Alexandru Macedon în vremea când era emirul lumii 5250 de ani" (1907), precizează site-ul http://enciclopediaromaniei.ro/. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)
Explicaţie foto din deschidere: Mihail Sadoveanu în 1960
Citește și:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
16 august - Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor
La 16 august este marcată Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi, proiectul de lege prin care a fost declarată ziua de 16 august ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conșt
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu (16 august)
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu va avea loc la Biserica 'Sfântul Gheorghe - Nou' din Capitală, unde se păstrează moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu. Duminică, 16 august, de la ora 9:00, are loc Sfânta Liturghie la Biserica 'Sfântul Gheorghe - N
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 august
Ortodoxe Aducerea Sf. Mahramă a Domnului din Edesa la Constantinopol; Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache; Sf. Doamnă Maria Brâncoveanu; Sf. Cuv. Iosif de la Văratic; Sf. Mc. Diomid; Duminica a 11-a după Rusalii Greco-cat
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 august
Este a 228-a zi a anului 2026. Au mai rămas 137 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 20 m și apune la 20 h 20 m. Luna răsare la 10 h 35 și apune la 21 h 48 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
15 august - Ziua Marinei Române
La 15 august este sărbătorită anual Ziua Marinei Române, concomitent cu sărbătoarea creștină a Adormirii Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. Tradiția sărbătoririi Marinei Române la 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Maria - Praznicul Adormirii Maicii Domnului, a fost reluată după 1990. Ziua Marinei Rom&aci
15 august - Ziua Maramureșului
La 15 august este sărbătorită Ziua Maramureșului, instituită prin Legea nr. 133/2025, promulgată prin Decretul nr.780/2025 din 14 iulie 2025, conform www.cdep.ro. Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 15 august ca Ziua Maramureșului, pentru recunoașterea identității
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Adormirea Maicii Domnului (15 august)
Adormirea Maicii Domnului este prăznuită de Biserica Ortodoxă în 15 august. Numită în popor (mai ales în părțile Moldovei) și Uspenia (de la termenul slav corespunzător) sau Sfântă-Maria Mare, aceasta este sărbătoarea în amintirea zilei în care Sfânta Fecioară și-a dat obștescul sfârșit. După Înălțarea Domn
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 august
Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului Greco-catolice Adormirea Maicii Domnului Romano-catolice Adormirea Maicii Domnului Ss. Tarciziu, m.; Iacint, pr.; Stanislau Kostka, călug. Adormirea Maicii Domnului este sărbătorită de Biserica Ortodoxă
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 august
Este a 227-a zi a anului 2026. Au mai rămas 138 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 18 m și apune la 20 h 21 m. Luna răsare la 09 h 23 și apune la 21 h 29 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 10-14 august 2026
Oprirea controlată a Reactorului 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă, prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației de către Guvernatorul BNR, producerea a două accidente rutiere grave și cucerirea medaliei de aur la 100 m liber, la Campionatele Europene de natație de la Paris, de către înotătorul David Popovici sunt câteva dintre cele mai importante ev
Săptămâna europeană 10-14 august 2026
Reuniunea ad-hoc a Grupului de Coordonare pentru Electricitate, Estonia primește prima sa plată în cadrul instrumentului de apărare SAFE, noi reguli în UE, din 12 august, privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, consultare publică deschisă cu privire la noua sa strategie a UE privind drepturile victimelor, adoptare de norme armonizate pentru cân
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Sâmbătă, 15 august, este sărbătorită Ziua Marinei Române. Sunt programate evenimente în șase orașe: Constanța, Mangalia, Brăila, Tulcea, Galați și București, se arată într-un comunicat al Forțelor Navale Române. 'Centrul de greutate al activităților va fi la Constanța, pe faleză și în raionul maritim d
PERSONALITATEA ZILEI: Cântărețul David Hallyday
David Hallyday părea predestinat unei cariere în muzică; părinții săi au fost legenda rock franceză Johnny Hallyday și cântăreața pop Sylvie Vartan, cuplul 'la modă' al Franței în anii '60. Hallyday s-a născut David Smet (numele real al tatălui său) pe 14 august 1966, în Boulogne-Billancourt. De la vârsta de patru ani,
DOCUMENTAR: 110 ani de la începerea Războiului de Eliberare și Întregire Națională (1916-1919) (14 august)
În 1916, ofensiva armatei ruse în Galiția (22 mai/4 iunie-31 iulie/13 august), încheiată cu străpungerea frontului austro-german la Luțk, a generat intensificarea presiunilor diplomatice ale Antantei asupra României. În aceste împrejurări, la 4/17 august 1916, la București, România a semnat Tratatul de alianță și Conve
DOCUMENTAR: 30 de ani de la moartea dirijorului și compozitorului Sergiu Celibidache (14 august)
Sergiu Celibidache este una dintre cele mai fascinante și influente personalități din istoria muzicală a secolului XX. Dirijorul român a cucerit scena internațională prin rigoarea tehnică, profunzimea filosofică și abordarea neconvențională a actului artistic. Cariera sa a marcat etape de o importanță majoră, de la preluarea conducerii Filarmonicii din B